Fostul prim-ministru şi fostul preşedinte al PLDM, Vlad Filat, a fost condamnat de magistraţii Judecătoriei sectorului Buiucani al capitalei la nouă ani de închisoare cu executare pentru „trafic de influenţă şi corupere pasivă” în dosarul Băncii de Economii. De asemenea, potrivit sentinţei, o parte considerabilă a averii politicianului va fi confiscată. Dar cât de justificat a fost să se facă justiţie cu uşile oarecum zăvorâte şi cum a reapărut justiţia după acest proces: mai demnă sau mai puţin demnă de încredere?
O convorbire pe această temă cu preşedintele Centrului de Resurse Juridice, Vladislav Gribincea.
Europa Liberă: Dle Gribincea, fostul premier şi fostul lider liberal-democrat Vlad Filat condamnat ieri în prima instanţă la nouă ani de închisoare, cu avere confiscată aproape în totalitate şi chiar cu cel mai înalt ordin retras. Verdict la capătul unui proces fără precedent, desfăşurat cu uşile închise, uneori - impresia vine - chiar bătută în cuie. Ce a avut, din punctul Dvs. de vedere, de câştigat sau de pierdut justiţia moldovenească pe parcursul și după acest proces?
Vladislav Gribincea: „Acest proces este unul, aș spune, simbolic. Avem cinci ani de la anunțarea reformei în justiție, iar în situație de criză anume se poate verifica dacă reformele au dat roade.
Convingerea mea este că anume acest caz a arătat că foarte puține lucruri s-au schimbat la capitolul aplicarea legii. Îmi este foarte greu să înțeleg, chiar nu pot să înțeleg de ce acest proces trebuia să fie cu ușile închise, având în vedere că este primul de acest gen. Este vorba de sustragere considerabilă de fonduri publice, este vorba de o persoană care a deținut o funcție deosebit de importantă din acest stat și este vorba de, aș spune, un dosar în care s-au făcut extrem de multe speculații şi justiţie televizată. În asemenea circumstanțe cea mai bună soluție era ca judecătorii să organizeze un proces public, ca toți să înțeleagă că justiția s-a făcut în fapte, nu doar pe hârtie.”
Europa Liberă: În general, de ce se călăuzesc magistraţii când decid un asemenea grad de închidere a actului de justiţie?
Vladislav Gribincea: „Noi nu știm ce anume a determinat judecătorii să închidă şedinţele. Se pare totuși că decizia de a nu petrece cauza cu ușile deschise, ceea ce se întâmplă în 99% din cazuri, a fost la cerința procurorului, dat fiind faptului că mai există un dosar penal care încă nu este transmis în judecată și faptele căruia se vor referi probabil în acest dosar. Mie, această argumentare mi se pare total inconsistentă. În primul rând, deoarece odată ce dosarul este în judecată, nu mai poți vorbi de urmărire penală. Doi, dacă cauza a fost disjunsă, înseamnă că nu poți să te referi la chestii care nu sunt în acest dosar, examinarea cauzei se limitează la faptele acestui dosar. Trei, în Europa în genere urmărirea penală nu este confidențială.”
Europa Liberă: Dar în Europa magistrații datorează ceva cetățeanului, în sens de explicație, transparență? Sau în acest sens magistratul poate lesne nesocoti orice dorință a lui de a vedea cum se face dreptate sau nu într-un proces?
Vladislav Gribincea: „Mă tem că în Republica Moldova (și am văzut ieri fețele judecătorilor care aveau privirea orientată în jos, nici măcar nu spre cel pe care îl condamnă - şi acesta nu este un comportament care ar trebui repetat în viitor -, pentru că eu cred că persoana pe lângă faptul că a auzit acea sentință trebuia să-i dea șansa să accepte sau cel puțin să înțeleagă soluția care s-a dat) judecătorii au acceptat integral acuzațiile procurorilor, adică procurorii au înaintat două capete de acuzare, acestea au fost acceptate și se pare că pretențiile materiale au fost de asemenea acceptate integral. Mie îmi este foarte greu să cred că lucrurile stau chiar așa, deoarece în dosare civile, spre exemplu, să validezi o creanță de aproape 800 milioane de lei e foarte complicat. Cu atât mai mult într-un proces închis, în care apărarea spune că nu au fost prezentate probe.”
Europa Liberă: Dle Gribincea, dar când şi cum societatea se poate eventual convinge că procesul închis şi-a avut justificare?
Vladislav Gribincea: „Eu în genere nu cred că procesele trebuie să se petreacă cu ușile închise, decât dacă este vorba de secrete de stat. Atunci când este vorba de secret de stat, populația în genere nici nu aude de astfel de procese. În rest, persoanele ar trebuie să fie convinse,
Cred că încrederea în justiție va crește doar atunci când judecătorii înşişi vor demonstra prin fapte că lucrurile s-au schimbat calitativ..
chiar dintr-o parte că soluția dată este una corectă. Am impresia că, de fapt, ușile închise sau deschise nu sunt atât despre proces, cât despre încrederea în justiție. Cred că încrederea în justiție va crește doar atunci când judecătorii înşişi vor demonstra prin fapte că lucrurile s-au schimbat calitativ și nu doar vor pronunța hotărâri, ci și vor explica de ce aceste hotărâri sunt corecte.
Potrivit celor mai bune practici, judecătorii ar fi trebuit să-l întrebe pe dl Filat dacă îi este clar condamnarea care a fost pronunțată sau nu și să spună că ei stau la dispoziția lui pentru a mai explica încă o dată poziția lor. Asta nu s-a întâmplat cu regret. Dar, revenind la ce trebuie să se întâmple, eu cred că nicio companie de PR în susținerea încrederii în justiție nu va ajuta, atât timp cât judecătorii vor promova judecători după criterii neînțelese, atunci când hotărârile vor fi scrise cu un limbaj de lemn și va fi lesne de înțeles, de fapt, în ce constă poziția judecătorilor, atunci când sunt contra argumente bune puse pe tapet, atunci când vor fi eludate principii destul de importante a statului de drept.”
Europa Liberă: Ce poate urma procedural acum, după pronunţarea sentinţei în primă instanţă? Izolarea şi lipsa de transparenţă se va perpetua în acest dosar? Avându-se în vedere că se va face apel, se vor face constatări. În sensul că sentinţa s-a pronunţat, acum ce raţiuni mai sunt ca uşile să fie ţinute încuiate?
Vladislav Gribincea: „Eu nu am văzut nici până acum rațiuni ca ședința să fie cu ușile închise, cu atât mai mult acum. Ce se va întâmplă în termeni procesuali? În termeni procesuali, avocatul dl Filat sau dl Filat personal poate depune apel și această cauză va trebui să fie reexaminată integral de către Curtea de Apel Chișinău. Ulterior dacă nu va fi cineva de acord cu soluția Curții de Apel, atunci va fi posibil de depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Acesta va fi un proces de un an, un an și jumătate practic.”
Europa Liberă: Răstimp în care dl Filat va rămâne în arest?
Vladislav Gribincea: „Da, în detenție, așa cum au dictat ieri judecătorii. Iar cum va fi cauza examinată, transparent sau cu ușile închise, e o chestie pe care trebuie să o decidă judecătorii Curții de Apel. Dar, iarăși, spun că nu cred că este o idee foarte bună de a petrece astfel de procese cu ușile închise. Asta doar alimentează speculația că justiție nu se face și este vorba de o execuție.”
Europa Liberă: Există vreun precedent la Curtea Europeană, după cunoştinţa Dvs., care să nutrească optimismul exprimat de dl Filat şi avocaţii săi în legătură cu această perspectivă, eventual?
Vladislav Gribincea: „Da, am consultat special în acest sens practica Curții Europene și am găsit destul de multe cauze în care Curtea Europeană spune tranșant că transparența procesului este un element esențial al unui proces echitabil. Nu am găsit cauze de genul dat, în care să considere că este justificat de a închide un proces integral pe motiv că există niște fapte care ar putea să fie dezvăluite dintr-un alt dosar.”
Europa Liberă: În eventualitatea - într-un vag final - a unui câştig de cauză la CEDO, în rezultatul acestui motiv, ce se poate întâmpla?
Vladislav Gribincea: „Depinde de ce fel de violare va constata Curtea Europeană. Dacă va constata doar că procesul a fost netransparent, dar per ansamblu soluția este corectă, atunci Curtea Europeană doar va acorda o compensație morală și atât. Aceasta nu va fi temei pentru redeschiderea procedurilor, fiindcă dacă soluția pe fond este corectă, pentru acest viciu de procedură nu se invalidează sentința de condamnare. Dar ar putea să fie și altceva, ar putea ca Curtea Europeană să constate abateri mult mai grave, inclusiv pe fond, atunci consecințele unei decizii a Curții Europene ar putea fi de altă natură. În orice caz eu nu cred că o hotărâre a Curții Europene ar putea să vină mai degrabă decât în viitorii doi - trei ani.”
Europa Liberă: Dlui Vlad Filat i-au fost confiscate mai multe bunuri, o parte considerabilă din avere. Și trecem aici la un aspect mai degrabă tehnic, de curiozitate probabil. Cum se decide în asemenea cazuri ce se ia şi ce nu se ia din avere? În funcţie de ce? Pe baza căror criterii?
Vladislav Gribincea: „În primul rând judecătorii, ieri, au dispus două măsuri. Prima: ei au confiscat, după cum am înțeles, cadourile care au fost oferite dlui Filat din partea dlui Shor şi este vorba de patru sau cinci automobile în valoare de 4,5 milioane de lei. De asemenea, ei au aplicat sechestru pe averea dlui Filat, pe care o are la moment, pentru a asigura prejudiciul financiar cauzat prin infracțiune care a fost evaluat de către judecători la 791 de milioane de lei. Și aici vreau să mă întorc și să fac clar: acuzația inițială vorbea de 200 de milioane de euro, acum văd că sunt mai puțin de 40 de milioane.”
Europa Liberă: Și pe final, iarăși un detaliu poate de curiozitate: retragerea Ordinului Republicii care, după cum a speculat o parte a mediului jurnalistic i-ar fi oferit dlui Filat posibilitatea să fie amnistiat cu ocazia aniversării a 25 de ani de la proclamarea independenței, ce explicaţie juridică poate avea retragerea acestui ordin? Este un lucru obișnuit sau este la discreția judecătorilor?
Vladislav Gribincea: „Este un lucru obișnuit în astfel de cazuri de a retrage ordinile, dar nu este obligatoriu. Adică judecătorii, la discreție, pot să retragă sau nu.”
