„Deși pe hartă sunt aproximativ patru mii de râuri, majoritatea nu se mai văd, fiind înghițite de gunoaie”

Despre rîurile bolnave ale Moldovei

Ministrul mediului Valeriu Munteanu a spus joi la o conferință pe marginea problemelor ecologice ale Republicii Moldova că deși pe hartă sunt aproximativ patru mii de râuri, majoritatea nu se mai văd, fiind înghițite de gunoaie. Această situație are un impact negativ asupra principalelor surse de apă potabilă și irigare, râurile Prut și Nistru, la care ajung afluenții apelor contaminate. În opinia ministrului, una din soluții este educația ecologică a cetățenilor, concomitent cu punerea în aplicare a strategiei privind managementul deșeurilor.

În ultimii 25 de ani, responsabilitatea pentru gestionarea deșeurilor a fost pusă pe umerii administrațiilor publice locale, care, din cauza bugetelor austere, a rivalităților politice, nu au putut să găsească soluții durabile și eficiente pentru descurajarea aparițiilor de gunoiști neautorizate, constată ministrul mediului Valeriu Munteanu. După nouă strategie, deșeurile, colectate din localități, vor fi duse la opt depozite regionale. Ceea ce sporește eficiența unui asemenea sistem, crede ministrul, este și faptul că primarii vor avea împuternicirile necesare pentru a-i sancționa pe cei care vor arunca gunoiul la nimereală:

„Vor însemna în sine opt întreprinderi intermunicipale pentru gestionarea deșeurilor. Sunt absolut sigur că și alte modificări legislative în acest sens, nu doar strategia, ci și obligativitatea semnării contractelor cu această întreprindere, posibilitatea ca primarii să amendeze, va contribui plenar la rezolvarea acestei probleme.”

Strategia pentru gestionarea deșeurilor a fost aprobată în anul 2013, pentru următorii 14 ani. Constantin Bulimaga, expert din cadrul Institutului de ecologie și geografie spune că simpla depozitare a deșeurilor într-un spațiu amenajat nu rezolvă problema, or, având în vedere cantitatea lor, el crede că este necesară lichidarea lor prin metode chimice și aduce mai multe argumente în susținerea ideii sale:

„Noi o să evităm poluarea, o să folosim aceste deșeuri ca resurse naturale și din ele vom produce articole folositoare pentru societate , și o să deschidem niște locuri de muncă. Noi, o republică care nu dispunem de resurse naturale, asta este inacceptabil ca noi să le aruncăm.”

Constantin Bulimaga spune că în Republica Moldova sunt mai multe exemple reușite de procesare. De exemplu, deșeurile de maculatură se folosesc pe larg pentru producerea șervetelor, din semințele de struguri se extrage ulei, folosit ulterior în scopuri medicinale. Expertul spune că aproximativ 2/3 din deșeurile pe care le produce orașul Chișinău ar putea fi reciclate. El susține că această problemă nu trebuie privită separat de cea a protecției solurilor sau de cea a accesului populației la apă potabilă.

Caravana „Aici este Europa Liberă” din nou la Soroca

În râul Nistru, de exemplu, care are un rol vital în aprovizionarea populației cu apă potabilă și asigurarea procesului de irigație în agricultură, se varsă rețeaua de canalizare a orașului Soroca. Această problemă ar putea fi soluționată dacă aleșii locali vor ajunge la un numitor comun. La fel de important este ca locuitorii din preajmă să conștientizeze că râul nu este o gunoiște, susțin ecologiștii.

Râul Nistru, spune ministrul Valeriu Munteanu secătuiește și pentru că pe partea ucraineană au fost construite mai multe hidrocentrale. Iar pentru că Republica Moldova a cedat în 2010 controlul asupra acestor baraje, acum nu poate interveni, deși situația se înrăutățește:

„În primul rând nu avem debitul de apă care este necesar, iar această apă este tratată tehnic în aceste hidrocentrale, astfel încât în aval de Novodnestrovsk, apa ajunge într-o stare foarte și foarte proastă, punând la îndoială viabilitatea și respectiv viața ihtiofaunei din acest râu.”

O influență negativă asupra Nistrului o au și afluenții din Republica Moldova, râul Bâc și Răut. În opinia lui Valeriu Munteanu, construcția unei infrastructuri pentru gestionarea eficientă a deșeurilor trebuie să meargă mână în realizarea unei educații ecologice. Specialiștii susțin că activitatea organelor de control și supraveghere din domeniul mediului trebuie revizuită, astfel încât inspectorii să aplice totuși amenzi.