Premierul Dacian Cioloș a venit cu Raportul asupra economiei în parlament la mai puțin de o săptămână după solicitarea social-democraților, care înaintea alegerilor parlamentare din decembrie au început să facă o opoziție agresivă față de guvernul tehnocrat, pe care altminteri, l-au votat la instalare acum un an.
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondenţa zilei de la Bucureşti
Cioloș a făcut o prezentare clară, schematică și nu foarte lungă a principalilor indici economici, a tendințelor și a priorităților, fără să se laude și fără să invoce „greaua moștenire”.
Creșterea economică a României este „bună, dar nu e un motiv de prezentare triumfalistă”, a spus Dacian Cioloș, arătând că în primul semestrul a fost de 5,2% din Produsul Intern Brut și că la finele anului se estimează o creștere de 4,8%, mai mare decât prognoza inițială (4,2%). E o creștere „sustenabilă”, a adăugat premierul român, altfel spus nu e bazată doar pe consum, ci și pe investiții și ar putea continua dacă se fac reforme structurale și se încurajează investițiile. Există cel puțin două efecte vizibile ale acestei creșteri economice: numărul salariaților a crescut cu peste 150.000, iar salariile cu 12%.
Domeniul care a avut cel mai mult succes anul acesta pare să fie turismul, care a crescut, la rândul lui, cu 20%.
Deficitul prognozat rămâne la 2,8% din Produsul Intern Brut, iar încasările Fiscului au crescut cu circa 400 de milioane de euro în primele opt luni ale anului.
Dacian Cioloș, care-și încheie mandatul după alegerile parlamentare, a explicat ce-ar trebui să facă România cu această creștere, în așa fel încât să se mențină.
În primul rând, ar fi nevoie de condiții mai favorabile investitorilor și de modalități de stimulare a exporturilor pentru a echilibra balanța comercială. Investițiile străine directe au crescut în primul semestru cu aproape 30% față de anul precedent în vreme ce investițiile publice cu 15%, iar cele cu infrastructura cu 22%. Premierul român a vorbit de asemenea despre creșterea exporturilor cu 4,2% în paralele cu mărirea importurilor cu 11%. Șeful guvernului de la București a mai spus că pentru o creștere constantă ar mai fi nevoie de canalizarea resurselor nu doar spre regiunile cele mai prospere, cum sunt Transilvania și Banat, ci și spre Dobrogea, Oltenia sau Moldova.
Cioloș a mai sugerat că nu vrea cu tot dinadinsul să forțeze lucrările la tronsoanele de autostradă aflate în lucru, așa cum au făcut în general miniștrii politici, dar a dat totuși niște termene. Despre autostrada Pitești-Sibiu, care ar putea lega tronsoanele existente în așa fel încât să se poată merge pe autostradă de la București la Viena nu există vești încurajatoare. Primul ministru a spus că a găsit „un caiet de sarcini pentru studiul de fezabilitate foarte slab” și că a trebuit să-l renegocieze.
După discursul premierului, șeful Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea a venit la tribuna parlamentului cu o listă lungă de reproșuri, care începea cu acuzația că Dacian Cioloș „nu a vorbit în limba română”, ci în „limba tehnocraților”. De fapt acesta a fost doar preambulul pentru a demonstra că cineva ca Dacian Cioloș, care a lucrat la Comisia Europeană mai mulți ani nu ar fi favorizat interesele țării, ci pe ale străinătății. E o marotă mai veche, pe care PSD o reia constant împotriva adversarilor săi prooccidentali. Între altele, Dragnea l-a acuzat pe Cioloș că odată cu mandatul lui, România importă uraniu din Canada și că mina autohtonă din care se extrăgea se închide. Mai târziu, primul ministru a explicat că filonul de unde se scotea uraniu s-a terminat și că urmează să fie exploatat unul nou, dar că până încep lucrările acolo, centrala nucleară de la Cernavodă nu putea fi oprită și de aceea țara a importat necesarul de uraniu pentru această perioadă.