Observatori din cadrul Misiunii Reţelei Europene a Organizaţiilor de Monitorizare a Alegerilor constată că scrutinul din 30 octombrie s-a desfășurat în condiții de transparență, iar neregulile semnalate la unele secții de votare nu au afectat negativ procesul electoral. Referindu-se la finanțarea campaniei electorale, grupul de observatori a atras atenția că deși în 2015 au fost introduse noi cerințe privind raportarea financiară în campanie, Codul electoral încă nu este clar în reglementările sale.
Your browser doesn’t support HTML5
Ce note i-au dat CEC-ului observatorii internaționali
Grupul de observatori a analizat normele legale ce visează finanțarea campaniilor electorale, inclusiv modul în care Comisia Electorală Centrală și-a îndeplinit obligațiile de supraveghetor. Una din constatări, așa cum a formulat-o șeful adjunct al Misiunii de observatori, Dritan Taulla, e că unii candidați electorali au fost sancționați cu doar câteva zile înainte de alegeri și în lipsa unor argumente juridice temeinice pentru încălcări legate de cheltuieli:
„Comisia Electorală Centrală a aplicat sancțiuni pentru încălcările comise în campanie într-un mod inconsistent și deciziile pe care le-a luat nu au avut la bază suficiente raționamente juridice ce se referă la impunerea uneia sau altei sancțiuni. În același timp, CEC-ul nu a avut fonduri suficiente și resursele umane necesare pentru a verifica corespunzător finanțarea campaniei candidaților.”
Cu toate acestea, adaugă Dritan Taulla, plângerile concurenților au fost examinate în timp util, transparent, fiind respectate toate cerințele impuse de cadrul legal. În campania electorală dinaintea scrutinului din 30 octombrie, se arată în raportul observatorilor, CEC-ul a examinat 32 de plângeri. Toate au vizat încălcări ale Codului Electoral și au fost depuse de unii candidații împotriva altora. Dritan Taulla notează că deși CEC a acționat conform prevederilor legale, dă de bănuit felul în care au votat membrii comisiei:
„Comisia Electorală Centrală a examinat plângerile care au fost depuse într-un mod deschis și respectând procedurile prevăzute pentru asemenea situații. Cu toate acestea, deciziile luate nu au fost adoptate prin unanimitate de voturi, în acest caz fiind subliniate simpatiile politice ale membrilor CEC.”
Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Veaceslav Agrigoroaie, recunoaște că procedurile de raportare financiară lasă uneori loc pentru interpretări, însă, spune el, CEC-ul a verificat foarte amănunțit rapoartele depuse de concurenții electorali:
„Noi am examinat foarte minuțios și fiecare contestație a fost în dezbatere pe interior, adică ne-am împărtășit părerea, am luat în calcul experiența anterioară. Mai multe au fost la baza acestor hotărâri, adică nu a fost ceva în grabă, în pripă. Toate au fost analizate, poate sunt și unele lacune.”
Informația despre cheltuielile concurenților electorali, dar și despre cei care au făcut donații în campania electorală prezintă interes și pentru jurnaliștii de investigație. După publicarea primelor rapoarte financiare, aceștia și-au exprimat nemulțumirea că CEC a decis să acopere informația despre locul de muncă al donatorilor, deși, la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, dar și la scrutinul electoral din iunie 2015 această informație era disponibilă. Cornelia Cozonac, directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice, instituție membră a inițiativei ,,Prezidențiale Curate” a spus azi că informațiile despre donatori ar trebui să fie complete, altfel jurnaliștilor le este greu să demonstreze legătura dintre donatori și contractele cu instituții publice obținute de aceștia, așa cum s-a întâmplat la alte scrutine:
„Cetățeanul a fost privat de accesul la aceste date, pentru că rapoartele financiare ale partidelor nu sunt deschise doar jurnaliștilor, dar sunt deschise tuturor cetățenilor, cu atât mai mult cetățenilor care își dau votul. Un simplu nume al persoanei nu ne dă nimic, dacă nu știm unde lucrează persoana. O altă schemă pe care am descoperit-o în anii precedenți, la campaniile electorale, era că zeci de persoane din anumite instituții publice au făcut donații de 5, 10 mii de lei, persoane care au salarii foarte mici, dar erau liste întregi.”
Și misiunea de observatori din partea OSCE indică în raportul lor lipsa de transparență a finanțării candidaților din cursa electorală. Observațiile misiunilor de monitorizare au coincis și în privința reflectării campaniei electorale. Constatarea lor este că majoritatea instituțiilor de presă nu sunt independente față de interesul politic și pentru că sunt concentrate în mâinile unui singur proprietar, este afectat pluralismul de opinii.