Your browser doesn’t support HTML5
„Războiul” dintre informațiile de interes public și datele cu caracter personal
Clubul Jurnaliștilor de Investigație a luat în dezbatere felul în care instituțiile publice răspund solicitărilor de informație, în contextul în care tot mai des este invocat argumentul datelor cu caracter personal în refuzul primit de reporteri. Reprezentanții Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal spun că deputații ar urma să adopte mai multe modificări legislative care vor aduce precizie în interpretarea datelor cu caracter personal. Detalii are Tamara Grejdeanu:
Actualmente, în Legea privind Protecția datelor cu caracter personal, aceste informații sunt definite ca date ce pot duce direct sau indirect la identificarea unei persoane. Această noțiune însă, spune Sergiu Bozianu, directorul adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nu este percepută adecvat de către operatori, de asta sunt necesare precizări. Astfel, datele cu caracter personal vor include nu doar informațiile ce se conțin în buletinul de identitate, dar și caracteristici ale persoanei precum amprente digitale, date biometrice, retina ochiului, vocea și alți factori specifici identității fizice, precizează Sergiu Bozianu:
„Majoritatea operatorilor, chiar a subiecților consideră că datele cu caracter personal sunt acele date care sunt conținute în buletinul de identitate, deși aceste date sunt doar principalele categorii de date și ele nu se limitează aici. Aceeași supraveghere video, audio, geolocația, mers vorbă, scris, absolut orice identificator, același fir de păr poate duce la identificarea dumneavoastră. Și asta vine în sprijinul sau în aducerea unei clarități anume subiecților vizați în prelucrarea datelor cu caracter personal.”
Deși responsabilii din domeniu văd această măsură ca o trebuință, jurnaliști de investigație cred că funcționarii publici și așa dau dovadă de o secretizare excesivă, folosind abuziv argumentul datelor cu caracter personal atunci când nu publică anumite informații sau resping cererile jurnaliștilor.
În timpul discuțiilor, aceștia au atras atenția că există numeroase hotărâri judecătorești în care este ascuns numele judecătorului, anii de condamnare, părțile care sunt în proces sau chiar toată informația din hotărâre, și asta deși ședințele de judecată au fost publice.
Ion Guzun, jurist în cadrul Centrului de Resurse Juridice spune că invocarea datelor cu caracter personal a devenit o practică la care se recurge selectiv iar alteori nejustificat:
„Când vorbim de trucarea unor achiziții publice, când vorbim de aceleași răfuieli dintre angajați și angajatori, când nu este clar numele judecătorului, asta nu este dată cu caracter personal. Atunci pentru ce președintele emite un decret prin care îl numește, îl investește în funcție dacă el în hotărâre este „x”, este nimeni. Dar acea hotărâre are un impact public.”
De asemenea, remarcă jurnaliștii de investigație, tot mai des funcționarii publici susțin că au nevoie și de opinia Centrului pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pentru a oferi anumite informații, deși, centrul poate face doar recomandări și instituțiile publice trebuie să ia decizia de sine stătător. Jurnaliștii spun că aceste acțiuni tergiversează obținerea informațiilor care se referă la persoane cu demnitate publică și în consecință trenează investigarea unor subiecte de interes public.
Sergiu Bozian notează însă că răspunsul pe care îl oferă funcționarii depinde în mare parte și de felul în care jurnaliștii motivează solicitarea:
„De competența operatorului de date ține aprecierea de a dezvălui acest volum de informație sau de a refuza, din anumite considerente. De exemplu, interpelarea nu este clară sau categoriile de date care urmează a fi dezvăluite sunt excesive scopului urmărit. Această proporționalitate în a dezvălui și a restricționa ea poate fi supusă verificării, în primul rând la Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.”
Jurnaliștii susțin că sunt cazuri în care au primit refuzuri, încercând să afle ce salarii primesc unii funcționari remunerați din bugetul de stat. Sergiu Bozian mai spune că Centrul pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal poate verifica dacă refuzul autorităților publice a fost îndreptățit, și la fel, la cererea unei persoane controlează dacă furnizorii de informație au procesat corect datele persoanei.