72% dintre români recunosc că nu sunt bine informați în privința drepturilor pe care le au, în vreme ce 80% dintre ei consideră că în România le sunt încălcate drepturile civile, potrivit unui sondaj care a verificat în ce măsură își cunosc oamenii drepturile.
Legea privind prelucrarea datelor cu caracter personal (235/2015), care a fost declarată Constituțională astăzi face parte dintre cele care ar putea afecta drepturile individuale. Curtea Constituțională nu a publicată încă raportul explicativ, în care argumentația e dificilă pentru că anterior judecătorii constituționali au respins de două ori din 2009 până în 2014, toate proiectele de acest fel pe motiv că încalcă drepturile și libertățile individuale, iar la începutul anului 2015, George Maior, fostul șef al Serviciului Român de Informații și-a dat demisia sub pretextul că structura pe care o conducea nu putea lucra eficient fără acest pachet legislativ.
Legea declarată astăzi constituțională prevede că datele de trafic ale utilizatorilor, prelucrate şi stocate de către furnizorul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului vor fi șterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării. Pe scurt legea le permite angajaților Serviciului Român de Informații sau anchetatorilor să intre în computerele și telefoanele românilor, firește în urma unui mandat obținut de la judecător.
Adoptată inițial ca urmare a unei directive europene, legea permite organelor statului accesul la datele de trafic ale clienților tuturor companiilor de telecomunicații, dar în același timp aceste date care se stochează ar putea fi folosite în mod ilicit și de alte entități. Acum un an și jumătate, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a invalidat Directiva big brother, care i-a inspirat pe legislatorii români, ceea a ajutat atunci Curtea Constituțională să respingă formele anterioare ale acestei legi.
Între timp, atentatele care au avut loc la în Franța, în Germania și în Belgia, au schimbat paradigma liberală în care era analizată legislația big brother. Poate fi periculos, de pildă, faptul că în legea românească nu sunt nominalizate în clar instituțiile care pot avea acces la datele personale ale utilizatorilor de comunicații electronice. În legea declarată constituțională chiar astăzi, se precizează că pot solicita date: instanțele de judecată, organele de urmărire penală sau organele de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale. O generalizare care ar putea facilita abuzul.
