Proiectul de lege prin care autorităţile doresc să extindă şi să înăsprească controlul asupra spaţiului informaţional, intrat oarecum în folclor cu denumirea de „Big Brother”, este readus în atenţia opiniei publice prin noi dezbateri publice purtate într-un format de experţi, oficiali şi reprezentanţi ai societăţii civile. De ce numeroase prevederi ale acestui act adoptat de Guvern în aprilie trezesc îngrijorări, ce răspund iniţiatorii legii şi ce recomandări sunt făcute pentru eliminarea posibilităţii unor abuzuri pe care le poate îngădui actuala versiune a proiectului de lege? O convorbire cu preşedintele Centrului de Resurse Juridice, Vlad Gribincea.
Europa Liberă: În cadrul unor dezbateri publice, organizate de Centrul de Resurse Juridice din Moldova, au fost reluate discuţiile privind ceea ce se consideră a fi pericole pentru individ şi societate pe care le ascunde versiunea actuală a proiectului de lege adoptat de Guvern în martie şi aflat acum în Parlament. Lege cunoscută şi cu denumirea de Big Brother (fratele mai mare) şi care, potrivit unei opinii larg împărtăşite, urmează să instituie un grad considerabil de cenzură a Internetului. Ca să reîmprospătăm un pic datele problemei pentru ascultători: ce e cu acest proiect de lege? Altfel spus: ce rost pentru prevederile propuse au fost invocate de iniţiatori şi de ce actuala versiune este considerată periculoasă?
Vlad Gribincea: „Acest proiect de lege a început să fie elaborat cu câțiva ani în urmă, au fost câteva încercări de a adopta astfel de proiecte în Parlament și ele au fost nereușite. Acest proiect folosește drept motivare necesitatea combaterii pornografiei infantile și prevede posibilitatea sistării adreselor IP a unor utilizatori de internet, adică cu alte cuvinte blocarea persoanelor care vor să intre sau să posteze pe net.
Doi - impune obligație pentru provideri, adică persoane juridice care prestează servicii de acces a Internetului, să înregistreze datele despre utilizatori o perioadă destul de lungă de timp.
Trei - să dea dreptul autorităților să acceseze aceste date într-un mod destul de discreționar, patru - lărgește gama de abateri, pentru că un astfel de acces este posibil și de asemenea nu prevede un mecanism de protecție a datelor colectate, astfel încât există un risc mare ca Internetul să nu mai fie protejat în ziua de astăzi, ci mai degrabă un domeniu în care nimeni nu este sigur că nu este interceptat.”
Europa Liberă: Centrul de Resurse Juridice, împreună cu un reputat expert în domeniu au elaborat o opinie juridică cu privire la proiectul aprobat de Guvern, opinie discutată în dezbaterile de ieri. Ați citat constatările, de fapt, a acestei opinii juridice, când se recomandă să se renunțe la articolele propuse, ce ar însemna asta?
Vlad Gribincea: „În primul rând unele inițiative din proiect sunt acceptabile, dar altele cu desăvârșire nu. Proiectul de lege inițial se dorea a fi adoptat în regim prioritar până în vara acestui an și la insistențele societății civile acest proiect de lege a fost trimis Consiliului Europei pentru avizare. Estimările noastre sunt că până la sfârșitul acestui an Consiliul Europei va veni cu un aviz pe marginea acestui proiect și, probabil, după avizul Consiliului Europei, deja în luna decembrie acestui an sau ianuarie-februarie anului viitor, Parlamentul ar putea reveni să discute acest proiect. Deputații au spus ieri că un proiect într-o formă sau alta va fi votat, dar versiunea finală bineînțeles că urmează să fie ajustată standardelor internaționale care, în linii mari, nu sunt respectate prin acest proiect.”
Europa Liberă: Opinia juridică pe care ați emis-o are legătură cu expertiza Consiliului Europei?
Vlad Gribincea: „Opinia juridică nu are legătura cu expertiza Consiliului Europei, dar vine să răspundă aproape la aceleași întrebări. Când nu este o sincronizare de activități scopul opiniei juridice este de a readuce subiectul în atenția publică și de a determina Parlamentul să aibă discuții plenare pe un proiect de lege atât de important.”
Europa Liberă: Când se insistă, dle Gribincea, pe necesitatea – înainte de adoptare – a unui studiu de impact al prevederilor propuse asupra drepturilor omului, studiu bazat pe jurisprudența și expertiza Curții Europene pentru Drepturile Omului trebuie să se înţeleagă, așa cum mi s-a părut mie, de exemplu, că Guvernul nu a ţinut cont de acestea în mare parte și cum se explică asta?
Vlad Gribincea: „În genere procesul de elaborare a acestei legi trezește semne de întrebare, deoarece nu au fost elaborate de către ministerul care este responsabil de astfel de politici de regulă, adică de Ministerul Justiției, ci a fost elaborat de către Ministerul Afacerilor Interne, iar abordarea Ministerului Afacerilor Interne este prin natura lucrurilor una intruzivă în viața privată. Bineînțeles că întrebarea de ce anume Ministerul Afacerilor Interne promovează proiecte care sunt convenabile atunci când potrivit politicii generale astfel de acte trebuie emise de Ministerul Justiției – întrebare cred că valabilă, dar la care nu cred că sunt foarte multe răspunsuri. Și, frica cea mai mare este că, de fapt, aceste mecanisme care sunt declarate a urmări scopuri cât de cât nobile să nu ducă la o cenzură totală și un control total al spațiului IT din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Se poate ajunge la această concluzie, ar putea, de exemplu, cetățeanul care ne ascultă acum să ajungă la această concluzie? Mai ales după ce și Dvs. ați amintit lucrul acesta s-a făcut câteva tentative, adică câteva legi au existat care au încercat să introducă astfel de restricții sub diferite motive. Acum e pornografia infantilă, anterior era vorba de alte legi.
Vlad Gribincea: „Vroiam doar să menționez de la bun început că acest proiect deși declară că urmărește scopul combaterii pornografiei infantile din el rezultă că aplicabilitatea lor nu se referă la pornografie infantilă, din contra pornografia infantilă reprezintă doar o mică parte din domeniul de aplicare a acestei legi. Spre exemplu, proiectul de lege prevede că el va fi aplicabil și încălcările drepturilor de autor, dar asta înseamnă practic orișice. Știm că în Republica Moldova nu există o cultură de cumpărarea softului original și, practic, în marea majoritate a computerelor există softurile neoriginale, asta însemnând o posibilitate pentru autorități să verifice practic orișicare computer de la distanță sau fizic și atunci asta înseamnă, de fapt, o posibilitate mare de a interveni oricând va fi dorința.”
Europa Liberă: Autorităţile tocmai că susţin, dle Gribincea, că noile prevederi provin din cerința de a ajusta legislația moldovenească la cadrul normativ internațional, (inclusiv s-au făcut trimiteri la Convenția Consiliului Europei privind crimele cibernetice, Convenției Consiliului Europei privind protecția copiilor de exploatarea sexuală și directivelor Parlamentului European privind lupta împotriva violenței sexuale împotriva copiilor ș.a.m.d.). deci, s-ar urma litera și spiritul acestor reglementări europene?
Vlad Gribincea: „Eu cred că aici ar trebui să fim mai exacți și să spunem că scopul corespunde, dar mijloacele de implementare mai puțin. Proiectul prevede, spre exemplu, înregistrarea datelor despre utilizatorii de Internet care nu există, nu rezultă din aceste convenții, din contra aceasta înseamnă că providerii de Internet ar trebui să înregistreze datele despre fiecare utilizator din țară, poate nu conținutul, dar măcar accesările. Potrivit reglementărilor internaționale așa ceva nu se impune, poate fi impus doar urmărirea punctuală a anumitor persoane suspecte.
În Republica Moldova se instituie supraveghere foarte generală. A doua chestie este că Convențiile la care s-a făcut referire nu prevăd în sine doar instituirea unor mecanisme, ci și garanții împotriva abuzului din partea statului. Mecanisme sunt, deși recunosc ele nu corespund cu rigorile internaționale, dar garanțiile împotriva abuzului în proiect lipsesc. Și, noi cunoaștem multe cazuri când rezultatele interceptărilor au apărut în presă în mod cel puțin suspect. Există o temere destul de mare în societate că și astfel de mecanisme nou create vor fi folosite într-un mod similar de către autorități și ulterior datele vor apărea public.”
Europa Liberă: A propos, Dvs. examinat și sunteți foarte atent la ceea ce se întâmplă cu interceptările. Uitându-vă la acest exemplu ce ați putea presupune că s-ar putea întâmpla și cu aceste prevederi care așa cum am auzit unii provideri fizic nu va fi posibil să se pună, de fapt, în practică, nici autoritățile fizic nu ar putea să urmărească tot ce vor ele să urmărească?
Vlad Gribincea: „Da, trebuie să venim aici cu informații statistice și să spunem că în anul 2012 a avut loc o modificare a legislației înăsprind regulile de interceptare a convorbirilor telefonice. În anul 2015, chiar după modificarea legii, avem de trei ori mai multe de interceptări decât am avut în anul 2012. Asta înseamnă că mecanismele juridice de protecție împotriva eventualilor interceptări improprii nu lucrează. Și, în asemenea circumstanță, nu cred că există dificultăți pentru poliție să obțină autorizări pentru investigarea specială anumitor cauze.”
Europa Liberă: Dar providerii sunt puși în dificultăți?
Vlad Gribincea: „Providerii, potrivit legii, trebuie să mobilizeze toate resursele financiare și din cont propriu să facă aceste culegeri de date, nu statul să le finanțeze. Și asta bineînțeles că e o sarcină suplimentară pentru providerii de Internet.”
Europa Liberă: Ce previziuni aveți, sunteți optimist în privința intențiilor autorităților de a ajusta lucrurile la normalitate, mai ales că a existat și o declarație a mai multor organizații neguvernamentale, încă în luna aprilie dacă nu mă înșel, care nu știu dacă au avut efectul cuvenit?
Vlad Gribincea: „Opinia noastră este că nu trebuie sub paravanul protecției împotriva pornografiei infantile în Parlament să treacă inițiative care pot fi folosite în alte scopuri, de aceea fiecare punct din acest proiect trebuie analizat minuțios. Și, de asemenea să ne inspirăm din cele mai bune practici internaționale, fiindcă acum cum se propune modul de supraveghere al spațiului virtual va deveni mult mai rigid decât în multe alte țări. După cum știm Internetul nu are hotare și atunci pur și simplu persoanele din Republica Moldova vor folosi alte adrese de peste hotare pentru accesul Internetului. Și atunci, regulile din Republica Moldova oricum nu vor deveni aplicabile pentru cei care vor să eludeze aceste reguli, dar vor putea fi aplicabile pentru cei care folosesc Internetul cu bună credință și din anumite considerente ar putea să fie ținta unor interese mai puțin legitime.”
