România. SRI: tentația puterii. Și cine e următoarea țintă?

Florian Coldea.

Adjunctul directorului SRI a fost suspendat joi după ce a avut o discuție cu președintele Klaus Iohannis.

Florian Coldea de 46 de ani a fost probabil cel mai tânăr general din istoria Serviciului Român de Informații, grad pe care l-a primit la 34 de ani, pentru rolul pe care l-a jucat în perioada recuperării jurnaliștilor răpiți în Irak în 2005. Traian Băsescu l-a promovat prim-adjunct al directorului SRI sprijinind cariera tânărului ofițer de informații. A obținut în schimb loialitatea lui, până aproape de sfârșitul mandatului prezidențial, când în 2014, Băsescu a declarat că serviciile secrete autohtone au devenit prea puternice. Cu alte cuvinte, nu le mai stăpânea și se simțea trădat. Răbufinrea fostului președinte a avut loc în plină campanie electorală, când au apărut poze cu favorita sa, Elena Udrea, făcând cumpărături la Paris în compania Alinei Bica, pe-atunci procuror șef al Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Ulterior, Elena Udrea a spus că Florian Coldea, numărul 2 în SRI voia să o scoată din jocul puterii, considerând-o o „sursă alternativă de informații” pentru președintele României.

Florian Coldea a fost suspendat după mai bine de 10 ani în fruntea SRI, după ce patronul televiziunii de scandal RTv, Sebastian Ghiță, a lansat un serial de acuzații la adresa adjunctului Serviciului Român de Informații și a șefei Direcției Naționale Anticorupție. Ghiță, cercetat penal pentru mai multe fapte de corupție, a fost pierdut acum trei săptămâni de echipajul de polițiști care îl fila, pe drumul dintre București și Ploiești. Pe numele lui a fost eliberat un mandat internațional de arestare, dar nimeni nu știe unde se află.

Sebastian Ghiță, prieten bun cu fostul premier Victor Ponta, a adus probe că în 2010 a fost în vacanță în arhipelagul Seychelles cu numărul 2 din SRI și a arătat o filmare din 2015 de la vila sa de la Cheia cu un bărbat despre care susține că ar fi Florian Coldea. De asemenea, a publicat poze cu soția lui Coldea și soția sa la Paris și a arătat chitanțe dintr-o altă vacanță făcută în Toscana, în trei familii: Ghiță, Coldea și Dâncu, până de curând fost ministru al Dezvoltării.

Sebastian Ghiță, ale cărui procese se apropie repede de finalizare vrea să-i tragă după el pe toți cei alături de care se simțea bine în zilele lui de glorie. Următoarea țintă este Codruța Kovesi, șefa DNA.

Adjunctul directorului SRI a fost suspendat joi după ce a avut o discuție cu președintele Klaus Iohannis. Împotriva lui Coldea a început o anchetă internă. O investigație similară împotriva lui a fost declanșată în 2007, la suspendarea lui Traian Băsescu. Liderul PSD de atunci, Mircea Geoană, a prezentat o hârtie scrisă pare-se chiar de prim-adjunctul SRI pe care apăreau trei nume de judecători de la Curtea Constituțională considerați vulnerabili. Curtea Constituțională a respins în 2007 propunerea de suspendare și a existat suspiciunea că asupra celor trei judecători notați de Coldea s-ar fi făcut la presiuni (Aspazia Cojocaru, Nicolae Cochinescu şi Ion Predescu).

În 2010 pe vremea când își făcea vacanțele cu Sebastian Ghiță, acesta era un prosper om de afaceri, conectat la contractele cu statul, inclusiv la cele cu SRI, dar în același timp era deja urmărit penal. Pe urmă din 2012, Ghiță a intrat în Parlament ca deputat PSD și a ocupat un fotoliu în Comisia de supraveghere a SRI.

Din succesiunea de fapte petrecute în ultimii zece ani, dincolo de acuzațiile, unele fără acoperire, făcute de Sebastian Ghiță, rezultă o suprapunere periculoasă între zona afacerilor, a politicii, a justiției și cea a Serviciului Român de Informații. SRI a fost constituit la începutul anilor 1990 pe fundația sordidă a Securității, care era brațul înarmat al Partidului comunist și care funcționa ca o poliție politică. Între timp între cele două nu mai există niciun fel de legături. Poate doar o mentalitate comună a ofițerilor de rang înalt care știu că secretul înseamnă putere și care au fost mereu tentați să folosească această imensă putere în jocuri politice, în interesul lor, al instituției sau al diferitelor grupări.