Iarna pe uliță... la Sadova și în Moldova largă

Aflat în vizită la Moscova, preşedintele Igor Dodon a declarat, în prezenţa liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, că ar putea cere anularea Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, dacă la următoarele alegeri Partidul Socialiştilor va obţine majoritatea în Parlament. La rândul său, preşedintele rus a spus, între altele, că plenitudinea relaţiilor economice moldo-ruse va depinde de modul în care Chişinăul îşi va edifica relaţiile cu Uniunea Europeană. Totodată, Vladimir Putin a observat că Igor Dodon nu are suficiente împuterniciri să anuleze Acordul de Asociere cu UE. Despre cum ar trebui să fie cooperarea moldo-rusă, dar şi cea moldo-comunitară vorbim la acest sfârşit de săptămână.

La sfîrșit de săptămînă cu Europa Liberă, Valentina Ursu și interlocutorii ei

La Sadova, în satul de baştină al preşedintelui Igor Dodon, am discutat cu trecătorii întâlniţi ocazional pe străzi despre avantajele aproprierii de Rusia versus avantajele integrării europene, despre cum văd băştinaşii şefului statului relaţiile pe care trebuie să le aibă Moldova cu Estul şi cu Vestul.

– „Cu toate ţările trebuie să ai legături. Nici unul să nu se supere, nici altul, ca să fie balanţă.”

Europa Liberă: Credeţi că viţelul care suge lapte de la două vaci e mai fericit?

– „De la două vaci nu are cum. Depinde de viţel, poate să fie mai lacom.”

Europa Liberă: Republica Moldova poate fi acest viţel?

– „Nu poate. Trebuie să fie hotărâtă.”

Europa Liberă: Ştiţi că acum domnul Dodon a fost la Moscova?

– „Ştiu.”

Europa Liberă: Ce probleme trebuie rezolvate în relaţia dintre Moscova şi Chişinău?

– „Trebuie relaţii cu Moscova, producţia din Moldova să se poată comercializa în Rusia. Rusia ne dă nouă altceva. Noi producem, de pildă, struguri, legume, că în Rusia nu se prea fac.”

Europa Liberă: Da, dar autorităţile de la Moscova au interzis exporturile de vinuri în Federaţia Rusă.

– „Cred că sunt probleme politice între conduceri. Trebuie să facem cumva în aşa fel ca să trăim bine cu toți.”

Europa Liberă: Ce sfat aţi avea pentru preşedintele Dodon, ca lumea în ţara aceasta să trăiască în prosperitate?

– „Sănătate, bucurie şi să aibă putere.”

Europa Liberă: L-aţi votat?

– „Da.”

Europa Liberă: Ce a promis şi v-a convins că trebuie să daţi votul pentru el?

– „L-am votat, că l-a votat toată lumea.”

Valentina Ursu

Europa Liberă: Încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul? Cât de mult subiectul acesta se discută de către cetăţeni?

– „La noi sunt împărţiţi care şi unde doresc să meargă. Părerile sunt împărţite.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ce opţiune împărtăşiţi?

– „Eu aş vrea să trăim bine, să avem salarii decente, să nu ne temem de ziua de mâine, să avem un viitor asigurat. Aş vrea să mergem acolo unde se respectă drepturile omului şi unde omul este o valoare, nu este folosit în diferite scopuri politice sau să-şi atingă interesul fiecare. Adică, omul să fie văzut ca o forţă. Statul se bazează pe om, nu foloseşte omul în favoarea lui. Aceasta aş vrea.”

Europa Liberă: Şi unde se întâmplă lucrurile acestea?

– „În Uniunea Europeană omul este o valoare.”

Europa Liberă: A mers domnul Dodon la Moscova, s-a întâlnit cu domnul Putin. V-a interesat ce subiecte au abordat cei doi interlocutori?

La Sadova

– „Pe noi ne interesează parcursul pe care îl va avea Moldova, pentru că vrem să avem pace în ţară şi stabilitate, să nu fie un dezmăţ şi o luptă care şi unde să meargă. Adică, să fie, aşa cum a spus, preşedinte pentru toţi şi pentru toate opţiunile.”

Europa Liberă: A călcat cu dreptul? A început să fie preşedintele tuturor?

– „Nu ştim. Vom vedea unde duc paşii.”

Europa Liberă: Cine e astăzi stăpânul Republicii Moldova?

– „Plahotniuc, el e stăpân, parcă. Şi pentru Dodon va face sprijin.”

Europa Liberă: Domnul Dodon a ajuns în fruntea Republicii Moldova. Cum a început mandatul?

– „Şocant.”

Europa Liberă: A fost acum la Moscova, s-a întâlnit cu omologul său rus, cu domnul Putin. Ştiţi ce au discutat ei?

– „Ei au interesul lor.”

Europa Liberă: Care sunt interesele lor?

La Sadova

– „Câte oleacă, câte oleacă să ne ocupe din nou. Vor să se unească peste Nistru, Moldova aceasta, Chişinăul să îl cucerească. Ei conduc, ei sunt stăpâni ca să vândă ţara.”

Europa Liberă: Cine decide astăzi soarta Republicii Moldova?

– „Sadovenii. Cine o decide? Populaţia ţării.”

Europa Liberă: Populaţia e împărţită. E atât de polarizată societatea moldavă, unii vor ca Moldova să se apropie de Federaţia Rusă, alţii de Uniunea Europeană. Cine şi cum face viitorul statului?

– „Fără Rusia noi nu avem viitor.”

Europa Liberă: De ce?

– „Că la noi ţara e agrară, ceea ce produce ţara noastră nu poate consuma. Şi mai bună piaţă de desfacere ca în Rusia nu e. Noi nu putem. Am căutat în Europa, dar pentru noi sunt numai vorbe calde, tot timpul uşile sunt închise.”

Europa Liberă: Parte din producţie a penetrat piaţa europeană.

– „A penetrat. Dar atâtea cerinţe că, până când ajungi la piaţa lor, îţi trece gustul de a o duce.”

Europa Liberă: Pe piaţa rusă au fost aplicate interdicţii pentru mărfurile moldoveneşti.

– „Pe piaţa rusă au fost aplicate tot din vina moldovenilor, din vina guvernării.”

Europa Liberă: Aceste interdicţii au fost puse atunci când Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

– „Da. Şi de atunci Rusia oleacă şi-a schimbat faţa.”

Europa Liberă: De ce trebuia să şi-o schimbe, dacă Moldova e stat independent, suveran, îşi decide singur soarta?

La Sadova

– „Au trebuit să vadă unde am dus ani de-a rândul şi cu cine au lucrat zavoade, fabrici. Poate, sperăm că vor fi relaţii mai bune cu preşedintele nou ales Igor Dodon, consăteanul nostru, ne mândrim cu dânsul.”

Europa Liberă: După ce domnul Dodon a mers la Moscova, a promis că degrabă va face o vizită şi la Bruxelles.

– „Suntem vecini cu toţi. Şi cu aceştia trebuie să trăim bine. Numai că suntem vecini, niciun fel de fraţi cu românii. Da, avem tradiţii, grăim o limbă, nu e rău cu nimic, dar frate-frate, dar brânza e cu bani. Ţi-a dat,

i-ai dat şi nicio datorie. Una-două, ne dau europenii ajutoare, dar nu se gândeşte lumea că noi trebuie să începem a le da înapoi odată. Trebuie să ne învăţăm singuri a munci mai bine, a produce mai mult şi mai puţin să ridicăm mâna: „Of, ajutaţi-ne”. Ajutorul trebuie să fie şi de la noi, fiecare dintre noi trebuie să ne dăm seama ce putem noi face pentru ţară, ca să o ducem mai bine. Toţi aşteaptă numai ajutor, ca să ne facă. Nu. Fiecare trebuie să punem mâna câte oleacă şi să ne gândim că noi suntem acei care putem schimba ceva în ţara aceasta. Fiecare, de la mic şi până la mare.”

Europa Liberă: Moldovenii se pot guverna de unii singuri?

La Sadova

– „De unii singuri? Noi suntem ţară mică. Nici pe timpuri noi nu am fost stabili, ca să avem toată puterea singuri de a ne comanda. Cred că aşa ne e soarta moldovenească. Suntem o ţară mică, suntem împrăştiaţi pe toţi globul şi asta e.”

Europa Liberă: Încercăm să vedem unde trebuie Moldova să se uite: către Est, către Vest, cu cine trebuie să-şi facă relaţiile mai bune?

– „Din partea de Vest, de la Europa. Noi de acolo suntem. Nu suntem de aici de unde ne spune Igoraş al nostru.”

Europa Liberă: Al dumneavoastră este Igor Dodon, pentru că e băştinaş.

– „Aşa se numeşte el, că e al nostru, dar nu e chiar aşa, că se uită cu totul în alte părţi.”

Europa Liberă: De ce a apărut această dispută între felul cum trebuie să-şi gestioneze relaţiile Moldova cu Moscova şi cu Bruxellesul?

– „Fiecare vrea să ajungă la putere. Fiecare trage la turta lui.”

Europa Liberă: Puteţi să explicaţi avantajele de la o apropiere de Est sau de la o apropiere de Vest?

– „În Uniunea Europeană legea e lege, stă în capul mesei. Piaţa din Vest e mai mare, de la Europa am în vedere.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cum înţelegeţi această declaraţie că el e gata să denunţe Acordul de Asociere a Moldovei cu UE?

– „Eu nu cred în aşa declaraţie. Eu cred că, totuşi, ce e pornit, trebuie să mergem pe calea europeană.”

Europa Liberă: După ce a mers în vizită la Moscova, va efectua o deplasare şi la Bruxelles.

– „Da, după consultarea cu Putin.”

Europa Liberă: Şi ce credeţi, va avea acelaşi mesaj?

– „Acolo îl va întoarce invers. El va spune că noi trăim bine şi cu Europa, şi cu Rusia, dar clar nu va spune nimic.”

Europa Liberă: Problema transnistreană poate fi soluţionată, odată cu venirea domnului Dodon în fruntea ţării?

Sadova

– „Nu. Cu aşa politică de divizare a ţării eu cred că nu poate. Viitorul nostru e să fim o familie întreagă. Nu aşa: eu stăpân la Găgăuzia, eu stăpân la Bender, unul la Tiraspol, altul la Bălţi. Aceasta nu e ţară.”

Europa Liberă: Ce sfaturi aţi avea dumneavoastră pentru preşedintele Igor Dodon?

– „Măcar să se uite în sat la dânsul ce părere are lumea.”

Europa Liberă: Majoritatea ce părere au?

– „Majoritatea vrea cu Uniunea Europeană şi aşa au votat.”

Europa Liberă: Cine conduce astăzi cu Republica Moldova, cine conduce ţara?

– „Cum spune toată lumea aşa şi este – domnul Plahotniuc.”

Europa Liberă: Şi domnul Dodon ce face, dacă conduce domnul Plahotniuc?

– „El face „concertʾ.”

Europa Liberă: Între Igor Dodon şi Vladimir Putin găsiţi asemănări sau diferenţe?

Președintele rus Vladimir Putin cu omologul său Igor Dodon la Moscova la 17 ianuarie

– „Putin e un lider autoritar, dictator. Domnul Dodon visează poate la aşa ceva, dar nu cred să ajungă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră cum aţi vrea să fie un preşedinte de ţară în Moldova?

– „Echilibrat, dar nu numai într-o singură direcţie.”

Europa Liberă: Moldova unde trebuie să meargă?

– „Cu Rusia.”

Europa Liberă: De ce?

– „Că noi credem că acolo e mai bine decât în Uniunea Europeană, că în Uniunea Europeană nu ne aşteaptă nimeni.”

Europa Liberă: Strugurii îi duceţi acolo, dar de ce nu acceptă şi vinurile moldoveneşti?

– „Vor accepta şi vinurile moldoveneşti.”

Europa Liberă: Când?

– „Eu am fost în Europa, în supermarket nu am văzut nicăieri marfă moldovenească, nu am văzut fructe moldoveneşti. Acolo tot e din Olanda, Spania, Italia. Rusia e piaţa de desfacere, numai nu Europa.”

Europa Liberă: Dar de ce Rusia a impus embargou pentru vinurile moldoveneşti?

La Sadova

– „Dar de ce? Dacă noi suntem pro-europeni, ne ducem în Uniunea Europeană, de ce Uniunea Europeană nu zice: „Bine, ruşii v-au pus embargou, veniţi pe piaţa noastră”. Unde-i tovarul nostru? Se duce? Nu se duce. Europenii nu ştiu că la noi vin bani, cum ajung aici, noi nu-i vedem.”

Europa Liberă: Dar cine e stăpân în Republica Moldova?

– „Ghimpu cu Plahotniuc. Dar de ce aţi venit la Sadova?”

Europa Liberă: Pentru că a fost domnul Dodon în Rusia şi vrem să vedem ce cred oamenii despre această vizită.

– „Mi-e greaţă de politica aceasta.”

Europa Liberă: Ce e în puterea domnului Dodon să rezolve ca preşedinte?

– „Cum să fie în puterea lui, dacă timp de două luni de zile a lucrat guvernul nonstop, cum lucra la noi zavodul înainte la primit poamă, lucra kruglosutocina. S-a votat, s-a făcut totul frumuşel ca el să vină în faţa lumii şi să nu poată face nimic şi pe urmă să zică: „Iaca, oameni buni, Dodon al vostru nu poate să facă nimic”. Din cauza că s-a votat ca procurorul general să fie pe şapte ani şi fără drept de demitere din funcţie. Ce să facă el acum?”

Europa Liberă: Şi acum vă întreb, domnul Dodon, ca preşedinte de ţară, cum se va împăca cu guvernul, cu legislativul? Ce se va întâmpla în continuare?

– „Cum să se împace? Majoritatea face ce vrea la noi.”

Europa Liberă: Domnul Dodon a zis că, dacă socialiştii vin majoritari, în 2018 denunţă Acordul de Asociere.

– „Şi lasă să-l denunţe. Uitaţi-vă în sat la noi, cine a mai rămas în satul acesta?”

Europa Liberă: Dar unde e plecată lumea?

– „Peste hotare. Şi în Rusia sunt duşi, şi în Uniunea Europeană. Dar în Uniunea Europeană, dacă sunt duşi, şed acolo şi nu mai vin înapoi.”

Europa Liberă: Această divizare a societăţii se răsfrânge asupra viitorului statului?

– „Se răsfrânge.”

Europa Liberă: De ce lumea se lasă împărţită?

– „Pentru că aşa le e mintea.”

Europa Liberă: Cât de des se discută aici, la Sadova, încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul, cu Rusia, cu Uniunea Europeană?

Moldova - image at Sadova

– „Tatăl meu, Dumnezeu să-l ierte, a murit la 93 de ani şi toată viaţa spunea: „Cât vei trăi, să te împaci şi cu vecinul din partea stângă, şi cu vecinul din partea dreaptă.”

Europa Liberă: Dar soarta Republicii Moldova depinde cât de mult se apropie ţara de Est sau de Vest?

– „Aceasta fiecare om trebuie să aleagă singur. Nu trebuie să impunem pe nimeni. Ştiţi în sat cât e de greu? În sat vin cumetri, am o sută de copilaşi numai în sat la noi botezaţi şi să mergeţi pe drum, şi să nu zică unul altuia „bună ziua” de aceea că tu eşti cu Dodon, dar tu eşti cu Maia Sandu, cum se poate aşa ceva? Vedeţi unde ne ducem? Aceasta e foarte greu. Aceasta e ceva în suflet tare greu, ce nu poţi spune la nimeni.”

Europa Liberă: Cât de des se discută aceste probleme – încotro Moldova,cu Estul, cu Vestul, cu Rusia, cu UE?

– „Cred că de aceasta a şi venit momentul şi am încredinţat vocea poporului unei persoane, pe care o credem mai competentă şi mai capabilă – Igor Dodon – ca el, cât de cât, să aducă o claritate. Îl considerăm destul de competent, ca să găsească o soluţie mai bună, care o optimală ca populaţia Republicii Moldova să aibă de câştigat.”

Europa Liberă: Dar ştiţi că împuternicirile lui nu sunt atât de mari, el trebuie să conlucreze cu guvernul, cu Parlamentul?

– „Conform legislaţiei sunt mici, dar dacă este o persoană competentă, a spus că el se foloseşte maximal de acestea mici şi poate avea efectul celor mari.”

Europa Liberă: După ce a mers la Moscova, dumnealui a zis că merge şi la Bruxelles.

– „Înseamnă că aşa va face. Îl avem ca om de cuvânt. Avem încredere 99%.”

Europa Liberă: Am discutat cu sătenii de aici, de la Sadova, baştina preşedintelui Igor Dodon, şi părerile sunt împărţite, atunci când vine vorba cum să-şi stabilească relaţiile ţara cu Estul şi cu Vestul. Dumneavoastră ce punct de vedere împărtăşiţi?

Iarna la Sadova

– „Eu aş socoti că să fie mai aproape de Rusia. Pentru că lumea toată bogăţia lor unde o exportă? 80% se duce în Rusia. Şi nu aş zice că Europa ne-a făcut atâta bine. Că a dat ruble şi ne-a băgat în datorii şi le-au furat cei de la guvernare, eu nu aş zice că ne-au făcut bine prin aceasta.”

Europa Liberă: Ruşii au impus aceste embargouri, aceste interdicţii.

– „Dar din ce cauză au pus embargourile? Eu socot că şi producţia noastră trebuie să o facă calitativă. O producţie calitativă ar merge peste tot locul. Dar aşa... Ştiu că din Polonia aduc şi mere, şi cartofi şi le duc pe documentele noastre din Moldova în Rusia. Sunt multe firme de acestea. Şi eu zic un lucru, că majoritatea din Parlament, deputaţi ş.a.m.d. sunt legaţi cu o firmă mare ca să poată exporta din Polonia în Moldova şi cu documentele din Moldova să ajungă în Rusia. Ruşii tot au şi ei instituţii în această direcţie.”

Europa Liberă: Dar relaţiile Moldovei cu Uniunea Europeană cum ar trebui să fie?

– „Nu ar trebui să se strice. Din 2009 tot apucăm spre Uniunea Europeană, dar sărăcia se ridică tot mai mult şi mai mare.”

Europa Liberă: E vinovată Uniunea Europeană sau sunt vinovaţi cei care conduc cu Moldova?

– „Eu nu zic că e vinovată Uniunea Europeană. E vinovată conducerea noastră. Dar ei de ce nu controlează, când dau o copeică? Şi tot noi ne ducem în greu, în greu, în greu.”

Europa Liberă: Dar cine poartă vină că Moldova din greu se duce în mai greu?

– „Guvernarea.”

Europa Liberă: Cine conduce astăzi cu Republica Moldova?

– „Îmi închipui că Plahotniuc.”

Europa Liberă: Şi domnul Dodon e preşedinte. El ce face?

– „E preşedinte. Dar staţi oleacă. Câte împuternici are? De SIS, Procuratură, de toate celea ei au grijă. Dar domnul Dodon de ce are grijă? Înseamnă că trebuie să şadă numai în skameikă. Că aşa e făcut, aceasta ştie o Moldovă întreagă.”

Europa Liberă: Vreţi alegeri parlamentare anticipate sau în 2018?

– „Ei vor, nu noi vrem. Guvernarea vrea, eu aşa îmi închipui.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră când vreţi să fie alegerile?

– „Când vor fi, atunci voi vota.”

Europa Liberă: În cinci ani cum ar trebui să arate Moldova?

– „Dacă în şapte ani şi jumătate au adus-o la sărăcie, cred că în cinci ani nu o aduc la ceva bun. Doar să se străduie ei toţi, dar eu nu cred.”

Europa Liberă: Dar de ce nu credeţi? De ce acolo, în vârful puterii, unul e cu un ochi la făină şi altul cu un ochi la slănină?

– „Îmi închipui că din ei nu au dovedit să ia tot. Încă nu au dovedit să împartă ceea ce trebuie.”

– „Mai este de împărțit.”

– „Mai este ceva de împărţit.”

Europa Liberă: Poate să ajungă domnul Dodon să fie preşedintele tuturor cetăţenilor?

Președintele Igor Dodon la Moscova

– „Una e ce promite, dar alta e ceea ce face. Din prima zi s-a văzut că el a promis una, dar a început cu alta. Cum zice moldoveanul, a călcat cu stângul, nu a călcat cu dreptul.”

Europa Liberă: Ce aşteptaţi dumneavoastră de la el?

– „Principalul cu miliardul acela, dacă se va ţine de cuvânt, să rezolve problema ar fi foarte bine. Măcar aceasta. Copiii mei, nepoţii trebuie să plătească toate datoriile, pe care le-au furat cei care mai au şi au mai avut, dar noi trebuie să plătim? Dacă aţi şti ce pensie avem, vă ia groaza, 684 de lei, 40 de ani de stagiu de lucru. Şi această problemă, dacă ar fi rezolvată tot de domnul Dodon, ar fi bine. Poate, atunci îl vor susţine oamenii. Dar aşa nu cred.”

Europa Liberă: Înţelegeţi ce ar însemna avantajele pe care le-ar obţine Moldova şi cetăţenii ei de pe urma apropierii de Uniunea Europeană? Dacă se apropie Moldova, ce are de câştigat?

– „Câte face Uniunea Europeană, câţi bani dă Uniunea Europeană, drumuri, granturi, grădiniţe reparate. La noi în sat au făcut, cum zice rusul, lialicikă grădiniţă. Apoi cum noi nu vedem de la Uniunea Europeană? Dar rusul ce ne-a dat? Rusul ştie să ne ia numai, nu să ne dea.”

***

Vizita preşedintelui moldovean la Moscova a fost pe larg discutată şi mediatizată. Cea mai memorabilă declaraţie s-a referit la aplicarea prevederilor Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, despre care Igor Dodon a spus că nu ar fi adus beneficii Republicii Moldova. Şi tot în capitala rusă cei doi preşedinţi s-au referit şi la felul cum ar trebui să fie soluţionat dosarul transnistrean. Despre rezultatele şi consecinţele dialogului moldo-rus la nivel de preşedinţi am discutat cu deputatul Eugen Carpov, fost vicepremier pentru Reintegrare.

Eugen Carpov

Eugen Carpov: „Preşedintele Dodon a mers la Moscova cu agenda Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. Domnul Dodon încă nu a conştientizat faptul că nu mai este preşedintele Partidului Socialiştilor, dar a preluat o funcţie foarte importantă în stat, de preşedinte al Republicii Moldova, şi ar trebui să reprezinte toţi cetăţenii statului, indiferent de opţiunile politice.”

Europa Liberă: Şi domnul Putin a primit o delegaţie partinică de la Chişinău?

Eugen Carpov: „Persoanele care l-au însoţit la întâlnirea cu domnul Putin au fost, în majoritate, membri ai Partidului Socialiştilor. Dacă vorbim despre doamna Greceanîi, despre domnul Negruţă, despre Ion Ceban, deci, au fost membrii partidului. Un element care este absolut contrar uzanţelor diplomatice este faptul că nu a fost nimeni din conducerea Ministerului de Externe, nici ministrul, niciun viceministrul responsabil de relaţiile bilaterale. Nu a fost nici reprezentantul guvernului responsabil pentru reglementarea conflictului transnistrean, vicepremierul Balan. Cu toate că în agenda discuţiilor pe care le-a purtat Dodon cu Putin subiectul transnistrean a avut un rol aparte şi s-a discutat în detalii.

Toate aceste elemente denotă că a fost o vizită formală, o vizită mai mult pentru a demonstra susţinătorilor Partidului Socialiştilor că Dodon vrea să influenţeze politica externă a Republicii Moldova. Dar eu aş spune că această vizită a avut un caracter mai mult populist, demonstrativ, fără efecte concrete.”

Europa Liberă: Vizita a fost susţinută de către partea rusă? Cel puţin, domnul Putin s-a arătat deschis dialogului cu noul şef de stat al Republicii Moldova.

Eugen Carpov: „Sigur că a fost susţinută. Dar Federaţia Rusă a susţinut Partidul Socialiştilor nu doar acum, de când domnul Dodon este preşedinte. Rusia a fost susţinătorul acestui partid pe parcursul întregii perioade, de la apariţia partidului sau de când Dodon a preluat această formaţiune politică şi, în mod special, pe parcursul perioadei preelectorale şi în electorală.”

Europa Liberă: Declaraţia pe marginea căreia s-a discutat cel mai mult, declaraţia făcută de Igor Dodon, cea cu referire la denunţarea Acordului de Asociere pe care Republica Moldova îl are cu Uniunea Europeană, el spunând că, dacă la următoarele alegeri parlamentare socialiştii vor avea majoritatea, el va merge pe această cale, să denunţe acest acord moldo-comunitar, poate să facă acest lucru?

Eugen Carpov: „Este şi populism, şi o lipsă de responsabilitate, având în vedere funcţia pe care o deţine domnul Dodon. Acordul de Asociere şi Liber Schimb constituie baza relaţiilor cu toate statele Uniunii Europene. Dacă ne uităm la statistica relaţiilor comerciale, indiferent de ce ar spune Igor Dodon sau reprezentanţii Partidului Socialiştilor, noi vedem o creştere a exporturilor în statele Uniunii Europene şi o descreştere a acestora către spaţiul CSI. Acest fapt este unul îmbucurător pentru Republica Moldova, având în vedere că spaţiul comunitar european acceptă doar produse de calitate.

Faptul că, creşterea exporturilor spre UE nu este în măsura în care ne o dorim noi vorbeşte doar despre aceea că producătorii moldoveni sunt în proces de a se conforma standardelor şi rigorilor Uniunii Europene. Dar aceasta înseamnă calitate, aceasta înseamnă produse bune, care nu vor fi vândute doar în spaţiul UE, dar vor fi prezente şi pe piaţa Republicii Moldova, pentru populaţia ţării noastre.”

Europa Liberă: Şi chiar şeful statului să nu cunoască datele statistice, care arată, totuşi, cât de mult mărfurile moldoveneşti au penetrat piaţa comunitară, spunând că de când a fost ratificat acest acord Moldova a avut mai mult de pierdut decât de câştigat?

Eugen Carpov: „Dânsul cunoaşte. Este un economist, fost ministru al Economiei, dar manipulează. Şi faptul acesta este o dovadă în plus că domnul Dodon nu a ieşit din campania sau din mesajele pe care le-a promovat în campania electorală, pentru a dezorienta populaţia şi a obţine susţinători care, de fapt, nu înţeleg toate detaliile acestui proces.”

Europa Liberă: Cum va reacţiona Uniunea Europeană, după ce au fost făcute aceste declaraţii de către Igor Dodon la Moscova? Mai cu seamă că şeful statului a zis că urmează să întreprindă o vizită de curând şi la Bruxelles. Dialogul dintre Igor Dodon şi comunitatea europeană pe ce se va axa?

Eugen Carpov: „Uniunea Europeană deja a avut o primă reacţie prin intermediul purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene.”

Europa Liberă: Da. A fost făcută chiar Europei Libere.

Eugen Carpov: „Exact. Şi a fost prezentat un mesaj atent, prin care Uniunea Europeană a reiterat faptul că Acordul de Asociere constituie baza relaţiilor cu Republica Moldova şi, în baza acestui acord, Republica Moldova beneficiază de multe favoruri, sprijin, susţinere din

partea statelor Uniunii Europene. Uniunea Europeană rămâne în continuare convinsă că nu există o altă formă de cooperare cu Republica Moldova decât acest acord, pentru că el favorizează Republica Moldova, în primul rând.

Pentru statul nostru cooperarea cu Uniunea Europeană şi sprijinul pe care îl obţinem este vital necesar. Moldova nu obţine niciun fel de sprijin de la statele CSI, chiar dacă trebuie să promovăm o relaţie corectă, prietenoasă cu toate statele din această zonă. Dar aceste state nu oferă sprijin, pe când statele Uniunii Europene şi Uniunea Europeană, ca instituţie internaţională, are proiecte de sprijin pentru statele partenere. Şi Republica Moldova a beneficiat în permanenţă de un sprijin masiv.”

Europa Liberă: Mesajul pe care îl va duce domnul Dodon la Bruxelles va fi acel pe care l-a enunţat şi aflându-se în vizită în Federaţia Rusă?

Eugen Carpov: „Eu nu exclud că domnul Dodon a mers la Moscova şi a povestit preşedintelui Putin exact ceea ce a dorit să audă preşedintele Federaţiei Ruse. Nu exclud că va merge la Bruxelles şi va povesti, iarăşi, istorii pe care ar vrea să le audă Uniunea Europeană. Dar să nu creadă domnul Dodon că o asemenea politică ar putea induce în eroare oficialii Uniunii Europene.

Republica Moldova este foarte în detalii monitorizată, ce se întâmplă nu doar prin declaraţii, dar şi prin acţiuni. Evident, orice mesaj cu care ar veni Dodon la Bruxelles deja va fi primit cu îngrijorare. Pentru că declaraţiile de la Moscova au creat o platformă pentru un dialog mai atent cu autorităţile din Republica Moldova, în special, preşedintele Dodon. Este un fapt regretabil, pentru că aceasta ar putea să influenţeze şi acţiunile Uniunii Europene în raport cu statul nostru.

De obicei, când se fac declaraţii neprieteneşti în adresa statele UE sau Uniunii Europene, atunci reacţia este de a opri anumite proiecte până când nu se clarifică lucrurile. Şi dacă aceasta ar fi situaţia şi cu Republica Moldova, atunci vor avea de suferit toţi cetăţenii statului nostru. Şi aceasta va fi exact urmare a declaraţiilor preşedintelui.”

Europa Liberă: Dar cum tratează partenerii de dezvoltare statul Republica Moldova, când preşedintele are anumite viziuni asupra dezvoltării ţării, iar cei de la guvernare au o cu totul altă viziune?

Eugen Carpov: „Este adevărat, acum avem o situaţie de dualitate, nu aş spune de putere, cât de poziţii în stat. Dar este foarte important să ne

uităm la competenţe şi responsabilităţi ale fiecărui organ – legislativ, executiv şi Preşedinţie. La fel de important este ca celelalte organe, Parlamentul şi guvernul, să ia atitudine faţă de declaraţiile preşedintelui. Şi atunci când acestea nu sunt conforme cu Constituţia, cu vectorul politicii externe, cu legislaţia Republicii Moldova, trebuie solicitat, în primul rând, un dialog cu preşedintele pe intern, pentru a clarifica şi a pune lucrurile la punct. Şi dacă acest dialog nu generează un compromis care să corespundă rigorilor constituţionale...”

Europa Liberă: Dar din contra, provoacă confruntare.

Eugen Carpov: „Atunci trebuie aplicate instrumentele de rigoare. Deci, sunt mai multe instrumente care pot fi aplicate în raport cu preşedintele.”

Europa Liberă: Ce evoluţii ar putea să urmeze în dosarul transnistrean? Pentru că această problemă a fost abordată inclusiv în cadrul întrevederii Dodon-Putin. Declaraţiile pe care le-a făcut Igor Dodon pe marginea soluţionării conflictului transnistrean trezesc şi anumite nedumeriri, chiar nelinişti, temeri. Ce se va întâmpla în continuare pe această filieră de a identifica o soluţie durabilă pentru criza transnistreană?

Eugen Carpov: „Şi în contextul dosarului transnistrean, pentru partea Chişinăului lucrurile se complică. Domnul Balan, din punctul meu de vedere, trebuia să fie parte a acestei delegaţii.

Vicepremierul Gheorghe Balan

Domnul Balan nu este doar vicepremier, este şi negociatorul-şef în cadrul tuturor formatelor de negocieri. El reprezintă poziţia Republicii Moldova şi nimeni altul decât el nu va putea discuta cu cei de la Tiraspol în termeni concreţi pentru a obţine anumite rezultate în acest proces. Domnul Dodon îşi asumă, contrar unor principii legale, dreptul să facă declaraţii care nu au fost nici discutate în forul legislativ şi forul executiv, nu au fost aprobate, nu există decizii în acest sens. Şi asemenea declaraţii, iarăşi, reprezintă un gest de iresponsabilitate.”

Europa Liberă: Dar atunci când liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a spus că de la vorbe trebuie trecut la acţiuni în ceea ce priveşte reglementarea transnistreană, ce mesaj a transmis domnul Putin?

Eugen Carpov: „El a transmis un mesaj că: „Domnule Dodon, dacă faceţi declaraţii, încercaţi să le puneţi în aplicare”. Şi evident că domnul Dodon nu are cum să le aplice. Eu cred că acesta este un mesaj şi de atenţionare a domnului Dodon că de la vorbe la fapte există o distanţă şi o legislaţie din Republica Moldova care trebuie respectată.”

Europa Liberă: Comportamentul Rusiei în cadrul formatului de negocieri „5+2” va fi altul decât cel care a fost până acum după această întrevedere?

Eugen Carpov: „S-ar putea comportamentul Rusiei să fie şi mai dur, atâta timp cât preşedintele Dodon a tot menţionat ca soluţie pentru conflictul transnistrean federalizarea ţării. Federaţia Rusă demult încearcă să promoveze acest deziderat al lor, al politicii externe a Federaţiei Ruse. Şi exemple concrete au fost planul Kozak din 2003, care nu s-a soldat cu succes, spre fericirea noastră. Dar această ideea a federalizării, a unui nou plan Kozak revigorat, ea a existat şi pe timpul când am fost şi eu în poziţia de negociator-şef patru ani.

Practic, în discuţii private diplomaţii ruşi menţionau că, dacă Moldova ar fi de acord cu federalizarea statului, atunci lucrurile ar merge mult mai rapid. Sigur că nu am acceptat nici să discut la subiectul respectiv, pentru că, consideram şi consider în continuare că federalizarea este o

formă care ar face Republica Moldova un stat absolut ineficient, imposibil de dirijat, cu mai multe centre de putere subordonate diferitelor interese naţionale ale diferitelor state. Şi, din punctul meu de vedere, nu există nicio bază nici istorică, nici juridică pentru ca noi să discutăm federalizarea.

Constituţia spune clar, regiunea trebuie să aibă un statut special de autonomie cu competenţe largi, dar în cadrul unei autonomii. Republica Moldova trebuie să rămână un stat integru, unitar, aşa cum prevede Constituţia.”

Europa Liberă: Pe când eraţi şi dumneavoastră vicepremier pentru Reintegrare, şi autorităţile statului au vorbit cu mai multe ocazii despre schimbarea statutului pacificatorilor din zona de securitate. La Moscova Igor Dodon a elogiat forţele de menţinere a păcii care reprezintă Federaţia Rusă. Aceasta înseamnă că lucrurile şi aici vor trena?

Eugen Carpov: „Să vorbeşti în termeni pozitivi despre prezenţa trupelor armate străine, contrar prevederilor constituţionale în calitate de preşedinte, cred că este deja o acţiune apropiată de prevederile Codului Penal, la fel cum şi felicitarea aşa-zisului preşedinte Krasnoselski din partea preşedintelui Republicii Moldova pentru ocuparea funcţiei. Despre care funcţie putem noi vorbi?! Despre cea nerecunoscută de noi. Deci, este o confuzie enormă care se produce la nivelul cel mai înalt în Republica Moldova.

Eu cred că Parlamentul, guvernul ar trebui să discute foarte serios, pentru că asemenea mesaje încurajează Federaţia Rusă să fie mult mai dură în discuţiile şi în cadrul OSCE, şi în relaţiile bilaterale, în relaţiile pe care Rusia le poartă cu Uniunea Europeană, cu Statele Unite ale Americii. Şi retragerea trupelor a fost pe agenda discuţiilor cu marile puteri, care sprijineau poziţia Republicii Moldova. Din moment ce preşedintele vorbeşte în termeni apropiaţi poziției Federaţiei Ruse, cum ar putea alţii să fie avocaţi pentru noi, dacă noi nu dorim acest lucru sau s-ar crea iluzia optică că Republica Moldova, de fapt, este ok cu prezenţa acestor trupe? Deci, este un subiect foarte dificil şi grav pe care îl generează acum domnul Dodon.”

Europa Liberă: Şi un alt aspect – această declaraţie a domnului Dodon că autorităţile statului ar trebui să-şi ia povara achitării preţului pentru gazele ruseşti folosite în stânga Nistrului. Ani la rând subiectul acesta a fost unul fierbinte. Acum chiar credeţi că autorităţile vor accepta să fie preluată această datorie?

Eugen Carpov: „Sunt convins că, Chişinăul nu va prelua nicicând această datorie. Din punct de vedere politic, domnul Dodon din nou greşeşte, pentru că lucrurile trebuie spuse foarte clar. Moldova nu a acceptat ca această datorie să fie separată şi transmisă Transnistriei în calitate de subiect separat al dreptului internaţional, precum şi-ar fi dorit anumiţi exponenţi din regiunea transnistreană. Şi această datorie revine unei părţi a statului şi teritoriului suveran al Republicii Moldova, doar că pe malul drept avem compania Moldovagaz, care recepţionează şi livrează gazul primit din Rusia către consumatori şi aici avem achitări şi anumite datorii, dar care sunt mult mai mici decât cele din regiunea transnistreană.

În Tiraspol există o companie, dacă nu greşesc, Tiraspoltransgaz, care primeşte gazul şi îl repartizează şi trebuie să achite. Deci, regiunea transnistreană, practic, a depăşit şase miliarde de dolari datorie. Este o sumă enormă. Niciodată Republica Moldova nu poate să-şi asume şi să achite o asemenea datorie.”

Europa Liberă: Dar cum va fi soluţionată această problemă?

Eugen Carpov: „Soluţionarea poate fi obţinută pe baza unui singur principiu – Rusia livrează conştient gaz unei părţi din teritoriul Republicii Moldova, pentru care nu primeşte bani. Este o acţiune conştientă a Federaţiei Ruse şi care, dacă este acceptată de autorităţile ruseşti, atunci ei poartă răspunderea pentru gazul livrat, fiind conştienţi că nu vor primi aceşti bani de la consumatorii care sunt în regiunea transnistreană.”

Europa Liberă: Dar la un moment dat partea rusă poate să spună că Transnistria valorează mai puţin decât datoria pe care o are regiunea faţă de Gazprom?

Eugen Carpov: „Partea rusă ar putea spune orice. Dar, din momentul când Republica Moldova mai mulţi ani în urmă nu putea să achite datoriile la gaz, gazul era sistat. Ucraina s-a confruntat cu aceleaşi probleme. Dacă datoriile depăşesc o anumită mărime rezonabilă, atunci gazul este sistat. Pentru Transnistria s-au depăşit orice limite, gazul este livrat consumatorilor la nişte preţuri derizorii sau chiar gratis. Gazul este folosit pentru producerea energiei electrice şi energia electrică după aceea se vinde inclusiv Chişinăului şi, din nou, folosind gazul rusesc, pentru care nu se achită. Deci, sunt acţiuni evidente că există o înţelegere perfectă dintre Tiraspol şi Moscova şi o înţelegere perfectă a celor de la Gazprom ce se întâmplă – gazul este livrat, nu va fi plătit. Aceasta este relaţia.”

Europa Liberă: De ce guvernanţii de la Chişinău nu bat alarma, nu insistă ca să se facă lumină în această problemă?

Eugen Carpov: „Guvernanţii de la Chişinău, cel puţin, din timpurile când eram în executiv, puneau problema, abordau subiectul respectiv în Moscova. Dar atâta timp cât Moscova acceptă să livreze gaz fără a primi banii, este responsabilitatea Moscovei pentru consecinţe.”

Europa Liberă: În concluzie, cum va fi relaţia Chişinău-Moscova în continuare la capitolul cooperare moldo-rusă?

Eugen Carpov: „Vor fi oricum două linii de dialog. Una va fi pe linia Preşedinţiei şi deja Dodon a făcut primii paşi. Şi alta va fi una tradiţională, care va exista între Ministerul de Externe din Chişinău şi cel din Federaţia Rusă, un dialog mult mai concret şi mai pragmatic. Pentru că Externele se ocupă şi de acţiuni, documente, nu doar de declaraţii. Şi Parlamentul din Chişinău ar trebui să iniţieze un dialog cu Duma din Federaţia Rusă pentru a veni şi aici cu anumite clarificări pentru situaţia internă de la noi şi pentru declaraţiile pe care le face preşedintele, astfel ca Federaţia Rusă să audă şi vocea alternativă a executivului şi a Legislativului.”

Europa Liberă: Odată cu venirea la Casa Albă a lui Donald Trump, va depinde situaţia din Moldova şi de felul cum Casa Albă îşi va construi relaţia cu Kremlinul?

Eugen Carpov: „Sigur că am putea să spunem că, atât pentru Washington, cât şi pentru Moscova Republica Moldova este un stat important şi problematic, există pe agenda. Dar eu nu aş vrea să spun că imediat în prima perioadă a preşedinţiei domnului Trump în SUA va fi iniţiat un dialog inclusiv despre situaţia din Republica Moldova. Sunt probleme mult mai importante pe globul pământesc şi să nu avem anumite iluzii. Dar faptul că în cadrul dialogului care va fi lansat şi care va urma, se va dezvolta în viitor, între aceste două state, cred că va figura, cum a fost şi anterior, şi problematica Republicii Moldova şi a conflictului transnistrean. Pentru că ambele state, atât Rusia, cât şi SUA fac parte din formatul „5+2”, sunt actori activi în procesul de negocieri şi, respectiv, ar putea ca acest subiect să ajungă şi la un nivel mult mai înalt de discuţii.”