Direcția Națională Anticorupție (DNA) a clasat luni dosarul privind faimoasa Ordonanță de urgență numărul 13, cu câteva ore înainte ca președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu să spună că procurorii anticorupție au perturbat „buna activitate a guvernului” și „relațiile care trebuie să existe între autoritățile judecătorească, executivă și legislativă”.
DNA nu a putut dovedi infracțiunea de folosire a influenței ori autorității unei persoane care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Toate acestea nu înseamnă că ancheta juridică din jurul Ordonanței de urgență 13 s-a închis.
În noaptea de 31 ianuarie, guvernul român a adoptat această Ordonanță prin care s-a urmărit dezincriminarea abuzului în serviciu și, în general, relaxarea politicilor anticorupție.
Imediat după adoptare, oamenii au început să protesteze în fața guvernului, printr-un șir de manifestații maraton, care continuă încă seară de seară.
Între timp această Ordonanță a fost abrogată, iar Parlamentul a făcut tot ceea ce trebuie pentru a arăta că prevederile ei nu mai pot fi aplicate.
Procurorii și-au continuat însă ancheta și au făcut cronologia evenimentelor din noaptea adoptării Ordonanței 13: au scos la iveală un aviz critic dat de Ministerul pentru relația cu Parlamentul care a fost distrus și înlocuit cu unul pozitiv, precum și cele șase note ale experților Ministerului Justiției care criticau textul ordonanței sau discuțiile tensionate dintre unii membri ai guvernului.
DNA a trimis Parchetului General datele strânse pentru continuarea cercetării având în vedere următoarele infracțiuni săvârșite de membrii guvernului Sorin Grindeanu care au avizat Ordonanța 13: (i) favorizarea făptuitorului; (ii) prezentarea cu rea-credință a datelor inexacte Parlamentului sau președintelui României pentru a ascunde săvârșirea unor fapte care aduc atingere interesele statului; (iii) sustragerea sau distrugerea de probe și înscrisuri; (iv) fals intelectual.
Lucrurile sunt extrem de complicate sub presiunea imensă care există, pe de o parte a majorității și a principalelor televiziuni de știri împotriva procurorilor, și pe de altă parte a străzii împotriva guvernului.
Curtea Constituțională condusă de un fost fruntaș PSD, Valer Dorneanu, a răspuns luni reclamației șefului Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și a precizat că DNA și-a depășit competențele atunci când a început să verifice dreptul guvernului de a adopta o ordonanță de urgență.
Doar Curtea Constituțională poate face o verificare de acest fel, susține Dorneanu. Președintele Curții Constituționale a explicat că decizia de luni are putere doar asupra viitorului, și că ceea ce a fost făcut până acum rămâne așa.
De acum încolo însă procurorii trebuie să aibă grijă să nu încalce prerogativele Curții, a mai adăugat judecătorul constituțional Valer Dorneanu.
Guvernul Sorin Grindeanu se află în corzi, chiar dacă DNA a trimis dosarul la Parchetul General și chiar dacă liderii coaliției de guvernământ, Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, insistă să arate că instituțiile de forță, între care includ la grămadă și parchetele, ar fi nedemocratice și ar vrea să devină „stat în stat”.
Un efect important al anchetei DNA a fost că premierul român a devenit brusc mult mai precaut, chiar dacă a primit promisiuni de protecție.
Decizia de luni a Curții Constituționale le suflă vânt în pânze liderilor arcului de guvernământ și guvernului, fiindcă de-acum încolo procurorii nu îi vor mai putea ancheta pe reprezentanții guvernului în legătură cu procesul lor legislativ.
Rămâne de văzut dacă și cum va continua ancheta Parchetul General împoriva miniștrilor din guvernul României.