România este vizitată în aceste zile de o misiune a FMI, ca în fiecare an de când creditorul internațional a oferit Bucureștiului un împrumut de salvare, pe fondul crizei financiare globale. Ce are de rezolvat FMI la București într-o vreme de creștere accelerată a economiei românești.
Your browser doesn’t support HTML5
Corespondența zilei de la București
O delegație a Fondului Monetar Internațional discută în aceste zile despre prioritățile economice ale guvernului de la Bucureșt, în special despre Fondul Suveran pentru Dezvoltare și Investiții, prevăzut în programul executivului de centru-stânga din România.
La întâlnirea de marți cu liderii Partidului Național Liberal, reprezentanții Fondului au discutat inclusiv despre problema absorbției fondurilor europene, despre “derapajele din zona justiției” și despre cheltuielile bugetare.
Zilele trecute ministrul român al Economiei Mihai Tudose i-a explicat șefului Misiunii FMI pentru România și Bulgaria Reza Baqir cum va funcționa Fondul Suveran pentru Dezvoltare și Investiții, pe care oficialii autohtoni ar vrea să-l pună pe picioare cu asistență de la Comisia Europeană și de la Fondul Monetar Intenrațional.
Potrivit ministrului Economiei, Fondul Suveran va fi un „proiect pilon”, care va funcționa ca un instrument „prin care vor fi finanțate programe de investiții în infrastructură, energie, agricultură, sănătăate”
Fondul Suveran va fi alimentat din participațiunile profitabile pe care le deține statul român: este vorba despre dividendele pe care statul le încasează periodic de la cele peste 200 de companii profitabile unde are acțiuni. În mod normal, aceste dividende ar putea fi investite direct în acest Fond Suveran de unde ar putea finanța mai departe proiecte interesante în domeniile vitale ale statului. De asemenea Fondul Suveran poate deveni o umbrelă în caz de nevoie: în timpul unei crize de scurtă durată, de pildă, poate fi un tampon, un stabilizator automat. Nu va avea niciun rol în chestiunile macroeconomice, fiindcă nu va depăși o capitalizare de 2,5 miliarde de euro. Deci proiectele pe care le-ar putea asigura ar avea nevoie și de o completare din fonduri europene. Ar fi pute fi vorba despre spitale sau șosele regionale, spre exemplu
Înainte să devină un finanțator, Fondul Suveran pe care l-au discutat oficialii români cu cei ai Fondului Monetar Internațioanl, ar trebui să aibă o conducere nepolitică și o strategie serioasă, fiindcă un astfel de Fond poate avea succes dacă face plasamente pe termen lung, dacă funcționează transparent și respectă bunele practici economice. Reprezentanții FMI au vorbit de altfel despre necesitatea unui design al Fondului Suveran care să aibă la bază un management profesionist și care să colaboreze direct cu investițiile guvernului în așa fel încât să nu existe suprapuneri și riscuri fiscale.
Între guvern și FMI s-au stabilit grupuri de lucru mixte pentru consultări legate de: insolvenţa persoanelor fizice, de Fondul Suveran pentru Dezvoltare şi Investiţii și de investiţii şi restructurări ale companiilor din portofoliul Ministerului Economiei.
România are doar un program preventiv cu Fondul Monetar Internațional, ceea ce înseamnă că monitorizarea nu este foarte strictă, dar nici nu e suspendată, fiindcă în caz de forță majoră, țara poate cere ajutor de urgență de la FMI