Președintele Klaus Iohannis este nemulțumit de reducerile bugetelor serviciilor secrete, care au scăzut în medie cu 10% față de anul trecut, deși România a avut una dintre cele mai mari creșteri economice din Uniunea Europeană.
Pentru noua majoritate guvernamentală, micșorarea sumelor pentru structurile de securitate nu ține neapărat de ideologie, cât de revolta PSD împotriva serviciilor pe care le acuză că au intrat în lupta politică atunci când au sprijinit lupta împotriva corupției. Serviciul Român de Informații a fost cel mai criticat din acest punct de vedere, mai ales că există suspiciuni ale deraierilor acestuia. Celelalte structuri aflate în directa subordonare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), deci și în subordinea președintelui, cum sunt Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Pază și Protecție, au fost la rândul lor pedepsite, alături de Serviciul de Informații Externe.
PSD a vrut să transmită un dublu mesaj prin reducerile bugetelor serviciilor speciale: un mesaj social, că noua majoritate e preocupată mai mult de veniturile celor mulți și săraci, decât de instituțiile de forță și, poate, un mesaj politic, prin care le arată acestor structuri că în următorii patru ani vor depinde financiar de bunăvoința social-democraților.
Înainte de adoptarea bugetului de stat în ședință de guvern, bugetele care țin de siguranță națională trec în mod obligatoriu prin CSAT. Fără avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării, bugetul pe care-l face guvernul nu poate ajunge în parlament, iar în CSAT toate hotărârile se iau prin consens. Probabil că, președintele ar fi făcut uz de dreptul său de veto, dacă ministerul Apărării n-ar fi primit 2% din Produsul Intern Brut, pentru a respecta în acest fel angajamentul luat de România în interiorul NATO. De altfel, fără presiunea lui Klaus Iohannis, guvernul n-ar fi alocat aceşti bani necesari Armatei.
La sfârșitul ședinței de astăzi, președintele a anunțat că CSAT a avizat favorabil bugetul pentru instituțiile din domeniul securității naționale, dar că a pus o condiție pe care guvernul s-a angajat să o îndeplinească: la rectificarea bugetară „să completeze sumele date, acolo unde apar probleme, în special la salarizare”. „Cu această remarcă a fost avizat bugetul” a subliniat Iohannis.
Președintele român a etichetat proiectul general de buget ca fiind “problematic, prea optimist și supraevaluat”. Klaus Iohannis a vorbit în acest context despre creșterea cheltuielilor de 15% față de anul trecut. Aceste cheltuieli se vor face în special pentru majorările de pensii și salarii, dar specialiștii au atras atenția că economia românească nu a putut produce o creștere de 15% a cheltuielilor nici măcar în anii boom-ului economic. În plus, veniturile sunt nesigure, iar creșterea economică de 5,2% a Produsului Intern Brut pe care se bazează întreaga construcție bugetară e incertă.
