Declaraţiile preşedintelui Igor Dodon de la întâlnirea cu jurnaliştii, organizată marţi, 27 iunie, pe malul Nistrului, la Holercani, a oferit din plin teme pentru analizele politologilor moldoveni. Cele mai comentate subiecte au fost intenţia şefului statului de a sancţiona, inclusiv cu închisoarea, apelurile la unionism, introducerea Istoriei Moldovei ca materie obligatorie de studiere în şcoli şi predispunerea preşedintelui de a discuta, în perspectiva reglementării transnistrene, grafia în baza căreia va funcţiona limba oficială a Republicii Moldova – latină sau chirilică. Tema a fost dezbătută şi la rubrica retrospectiva săptămânii, alcătuită astăzi de Diana Răileanu:
Your browser doesn’t support HTML5
Limba română în alfabet chirilic și fuga la Chișinău a fostului lider separatist Evgheni Șevciuk
În presa naţională declaraţiile preşedintelui au fost comentate pe îndelete. Iată doar câteva titluri: „Limba moldovenescă cu grafie chirilică şi întoarcerea în URSS” – titrează Moldnova.eu. Politologul Igor Volniţchi de la Tribuna.md crede că afirmaţiile preşedintelui, în special cea că este pregătit să accepte demisia actualului premier, prevestesc „mari schimbări în politica moldovenescă”, iar istoricul Octavian Ţâcu, într-un comentariu pentru Radio Chişinău, opinează că „declaraţiile lui Igor Dodon sunt anticonstituţionale” şi că „trebuie organizat un referendum pentru demiterea sa”.
Octavian Ţâcu a comentat mai ales faptul că Igor Dodon „l-a recunoscut drept preşedinte pe liderul separatist de la Tiraspol şi nu a exclus posibilitatea revenirii la grafia chirilică în cazul reintegrării Republicii Moldova”. În ceea ce-l priveşte pe redactorul-şef al săptămânalului de la Soroca „Observatorul de Nord”, Victor Cobăsneanu, el are o altă atitudine faţă de declaraţiile preşedintelui:
„Eu le văd ca nişte poveşti scrise cu fuiorul pe apă, fiindcă preşedintele pluteşte în aer şi nu trăieşte realităţile. Eu consider că este imposibil de revenit la alt alfabet, este imposibil ca să-şi îndeplinească mult mai multe din programul său electoral. Pur şi simplu omul vorbesc ceea ce doresc transnistrenii să audă. Dar şi transnistrenii cred că sunt destul de conştienţi ca să înţeleagă că puterea președintelui este foarte limitată şi aceşi Krasnoselski spunea că, chipurile, Dodon i-ar fi promis 5-6 voturi în Parlamentul de la Chişinău, dar Krasnoselski spune că prin aceste propuneri Dodon mizează ca socialiştii să aibă majoritate şi să lărgească prerogativele lui (Igor Dodon n.r.), deci, nu are el nevoie el nevoie să fericiească poporul, indiferent de care mal s-ar afla acesta.”
Relaţia aparent apropiată a preşedintelui Igor Dodon cu liderul transnistrean Vadim Krasnoselski ar putea fi zdruncinată de fuga fostului şef de la Tiraspol, Evghenii Şevciuk. De această părere este politologul Dionis Cenuşă, care crede că Krasnoselski ar putea să-i ceară lui Igor Dodon să-l „transmită” pe Şevciuk în stânga Nistrului. Întrebarea este în ce măsură preşedintele Dodon ar putea onora o asemenea cerere?
„Eu nu cred că el are competenţele necesare, nu controlează instituţiile necesare pentru a-l transmite autorităţilor neconstituţionale din stânga Nistrului, prin urmare, maxim ce el poate face este, prin declaraţii, să forţeze nota şi, prin urmare, să ceară guvernării, adică Partidului Democrat să-l transmită. Dar deocamdată nu am văzut nicio opinie clară care ar crea asemenea suspiciuni şi asemenea angajamente ale lui Dodon vizavi de viitoarea soartă a lui Şevciuk. Cu siguranţă Igor Dodon are nevoie de relaţii bune cu Tiraspolul, dar, din păcate pentru el, instituţiile sunt controlate de democraţi care au alte planuri.”
Prin „alte planuri”, politologul Dionis Cenuşă are în vedere, bunăoară, discreditarea administraţiei din stânga Nistrului şi, respectiv, a relaţiei lui Igor Dodon cu Vadim Krasnoselski prin intermediul lui Evghenii Şevciuk.