Peste 50.000 de volume ale editorilor din România au trecut Prutul la Chișinău și vor putea fi găsite, până pe 3 septembrie, la Bookfest, cel mai important salon de carte din România, aflat la cea de-a doua ediție la Chișinău. Salonul de carte este amenajat în cadrul Centrului expozițional Moldexpo și poate fi vizitat de azi până duminică, cu program între orele 10:00 - 20:00. Organizatorii promit o ediție spectaculoasă, iar detalii aflăm din discuția cu Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România.
Mihai Mitrică
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: Mihai Mitrică (Asociația Editorilor din România)
Europa Liberă: Domnule Mitrică, Chișinăul va găzdui pentru a doua oară Salonul Internațional de Carte Bookfest. Tocmai de asta o să vă întreb întâi de toate: ediția precedentă a influențat cumva oferta din acest an?
Mihai Mitrică: „Da, ediția precedentă ne-a dat curaj să mai sperăm la o ediție, a doua, și eu cred că dacă am făcut și a doua ediție, ne-ar fi rușine tuturor – și nouă, și publicului – să nu ne vedem în 2018, un an jubiliar, la ediția a treia a Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău. Totul depinde însă de modul în care autoritățile din Republica Moldova vor reuși să găsească cele mai bune modalități de a trece cărțile dintr-o parte în alta a Prutului. Până acum, Ministerul Culturii, condus de doamna Monica Babuc, s-a achitat de această sarcină, însă nu vă ascund faptul că n-a fost deloc ușor.”
Europa Liberă: Într-un interviu recent acordat unui post de radio de la Chișinău, spuneați că e mai ușor să aduci tutun și alcool în Republica Moldova decât cărți. La ce v-ați referit mai exact?
Mihai Mitrică: „La statutul pe care cărțile l-au moștenit în ceea ce privește tratamentul vamal. E extrem de greu și extrem de costisitor să treci dintr-o parte în alta a Prutului un camion care să conțină o încărcătură catalogată drept cărți. Sunt necesare o grămadă de avize, o grămadă de acte, documente și costuri considerabile, ceea ce nu face decât să frâneze schimburile culturale firești, spun eu, între cele două țări. Și e păcat!”
Europa Liberă: Care e miza editurilor prezente la Chișinău în acest an sau, așa cum apreciați chiar Dvs. tot în cadrul unui interviu pentru Europa Liberă, prima ediție de Bookfest a întrecut așteptările?
Mihai Mitrică: „Da, pot să repet și confirm: prima ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest Chișinău de anul trecut a fost o surpriză extrem de plăcută pentru editorii români, însă trebuie să ținem cont de
În librăriile din R. Moldova, cărțile românești sunt cam de două ori mai scumpe decât cărțile în limba rusă ...
faptul că aici nu vorbim doar despre vânzări. E o nevoie pe care o au editorii români să se întâlnească cu publicul din Republica Moldova; evident cel din Chișinău e prioritar, pentru că, revenind la ceea ce spuneam anterior, e extrem de greu să găsească oamenii din Chișinău cărțile românești în librării. În librăriile din Republica Moldova, cărțile românești sunt cam de două ori mai scumpe decât cărțile în limba rusă și asta exclusiv din considerentele legate de tranzitul vamal.”
Europa Liberă: Atunci când au fost alese volumele de carte care au fost aduse la Chișinău, de preferințele cititorilor s-a ținut cont sau ce a stat la baza selecției?
Mihai Mitrică: „Evident, prima ediție a fost cel mai bun manometru pe care îl puteam avea la dispoziție. În Republica Moldova, gustul publicului nu diferă foarte mult de cel din România. Se caută foarte multă nonficțiune, ceea ce am observat anul trecut, anul acesta e deja în oferta aproape tuturor editurilor nonficțiunea, cărțile de nonficțiune, dezvoltarea personală, economie, inclusiv cărțile de gătit, psihologie, istorie. Se caută însă și mai mult – și asta se întâmplă și în România, din fericire, – cărțile pentru copii. Toate standurile vor avea în oferta lor la vedere cărți pentru copii de toate vârstele, adică e deservit segmentul de public începând de undeva la trei-patru ani și mergând până în adolescența târzie.”
Europa Liberă: Să înțelegem că acesta va fi publicul țintă din acest an, pentru că și în comunicatul dat de Dvs. văzusem că vor fi reduceri, în special la cărțile pentru elevi, pentru cei mici?
Mihai Mitrică: „Evident, evident. Reducerile sunt la toate cărțile. Într-adevăr ne dorim un aflux cât mai mare și contăm pe un aflux cât mai mare din partea copiilor și adolescenților, pentru că ei sunt generația pe care trebuie să o creștem. După cum spuneam, nu neglijăm nici celelalte segmente de public, dar pentru această ediție eu cred că va fi evident pentru oricine se plimbă că oferta pentru copii și adolescenți este nu bogată, ci extrem de bogată la standurile de la Bookfest.”
Europa Liberă: Și în această ordine de idei, ce contează mai mult, domnule Mitrică, oferta sau prețul, credeți Dvs.?
Mihai Mitrică: „Cartea, ca majoritatea bunurilor culturale, e gestionată de, cum să spun... decizia de a cumpăra o carte este gestionată de preț, în primul rând, pentru că suntem într-o economie și într-o societate care ierarhizează destul de prost, din punctul meu de vedere, valorile. Ne uităm cu preponderență la preț, și nu la calitatea textului pe care îl conține acea carte. De aceea, Bookfestul este o ocazie foarte bună pentru cei care nu sunt mulțumiți de oferta pe care o au în librării să își găsească în Bookfest cărțile pe care și le doresc la prețuri considerabil reduse, cred eu, pentru că vorbim de reduceri de până la 50 la sută din prețul inițial, din prețul de librărie.”
Europa Liberă: Și dacă e să ne referim la interesul pentru lectură, putem să zicem că este în competiție cu ceva cartea sau cu ce ar fi, pe ce segment pierde teren actualmente?
Mihai Mitrică: „Știți, din punctul meu de vedere, cartea a cam pierdut competiția asta, pentru că nimeni n-a avut grijă din autoritățile statului român, mă refer, nimeni n-a avut grijă să o țină în atenția oamenilor. La școală, uitați-vă ce se întâmplă în România în domeniul educațional și recentele declarații ale ministrului Liviu Pop și ale premierului Tudose care consfințesc, practic, îngroparea învățământului. Ei, în momentul în care ai distrus sectorul de învățământ, nu mai poți să speri ca editor să ai o generație de elevi care se va transforma într-o generație de cititori. E exclus. În momentul în care vom avea manuale unice și nu vom mai avea auxiliare școlare și nici măcar voie să introducem în școală alte tipuri de materiale de învățământ, cu excepția manualului unic, ne întoarcem evident cu 30 de ani în urmă, în plină dictatură comunistă și prăbușim pe viitor piața de carte românească.”
Europa Liberă: La Chișinău există o percepție că tocmai lectura obligatorie la școală, listele de lecturi reduc mai apoi apetitul de lectură pentru tineri. Așa să fie oare?
Mihai Mitrică: „Depinde ce conțin aceste liste. Să știți, obiceiul de a citi se deprinde ca multe obiceiuri sănătoase cumva forțat în primii ani de viață. Acum, dacă reușim să transformăm acest medicament oarecum amărui într-unul dulce, ține numai și numai de noi. Din acest motiv, părinții ar trebui să se învețe să le citească propriilor copii, chiar dacă aceștia știu să citească. Și asta am mai spus-o și o repet – nu asta contează că un copil poate să descifreze literele și cuvintele; contează ca un copil să vadă că părintele acordă o atenție deosebită cărții și cartea este liantul între părinte și copil, pentru că momentele în care îi citești copilului sunt momentele în care ești cu el, petreci un timp de calitate, să-i spunem așa, și această interacțiune este mediată de carte. Copilul va învăța astfel să valorizeze cartea într-un mod mult mai sănătos și apoi, evident, dacă și listele de lectură pe care și școala românească, din câte știu eu, le mai are, dacă ele conțin anumite titluri pe gustul generației, pentru că gusturile de a citi se schimbă de la o generație la alta. Copiii nu mai citesc cu aceeași plăcere acum Amintirile din copilărie ale lui Creangă pe care le citeam noi cu o plăcere, sau cel puțin eu, cu o plăcere neasemuită în clasele primare. Acum se citește altceva.”
Europa Liberă: Tocmai de asta și pentru autori, probabil, asemenea evenimente reprezintă niște oportunități de a-și cunoaște cititorii, de a le vorbi?
Mihai Mitrică: „Absolut, absolut. Lansările sunt un motiv în plus de a vizita Salonul Internațional de Carte Bookfest Chișinău, pentru că puteți să descoperiți autori din România, autori din Republica Moldova și să descoperiți pe lângă autori, mai important, cărțile pe care ei le-au scris. Pentru că, cu siguranță, o carte e cel mai bine recomandată de editorul și de autorul ei.”
Europa Liberă: Spuneați anterior că volumele editate în România se găsesc mai puțin la Chișinău, în același timp, cartea a mai pierdut din teren. Totuși, piața de la Chișinău poate fi una de perspectivă pentru cărțile editate în România?
Mihai Mitrică: „Cum să spun? Chișinăul pentru mine e o oază de normalitate – oriunde te întorci, mai vezi câte o librărie, ceea ce în România nu se mai întâmplă. Și cred că faptul că avem atâtea librării aici, în Chișinău, poate să ducă la rezultate tot mai bune ale vânzărilor de carte, inclusiv românească. Depinde foarte mult de tratamentul vamal care este aplicat cărților românești, pentru că în momentul de față ele, cum spuneam, sunt aproape sabotate la trecerea Prutului.”
Europa Liberă: Domnule Mitrică, vă mulțumim tare mult pentru aceastgă discuție. A fost Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociației Editorilor din România.