Prima ediţie la Chişinău a Salonului Internațional de Carte „Bookfest” – cel mai important târg literar din România - s-a încheiat duminică. Au fost prezente peste 40 de edituri de pe ambele maluri ale Prutului, care au pus la dispoziţia iubitorilor de carte câteva mii de titluri. A fost o ediţie de succes, susţine unul dintre organizatori, Mihai Mitrică, directorul executiv al Asociaţiei Editorilor Români (AER).
Europa Liberă: Cum a apărut ideea organizării Bookfest-ului la Chişinău?
Mihai Mitrică: „Trebuie spus că nu este o idee originală. Editorii din Republica Moldova şi Ministerul Culturii din Republica Moldova îşi doreau de ani de zile să găzduiască la Chişinău un eveniment de amploare. Primele discuţii au fost cu alţi parteneri care nu au reuşit, de doi ani şi jumătate, după cunoştinţele mele, să coaguleze ceva.
Bookfest-ul a intrat în aceste discuţii în luna februarie, când într-o întâlnire pe care am avut-o împreună cu preşedintele Asociaţiei Editorilor din România, Grigore Arsene şi directoarea Editurii Humanitas, Lidia Bodea, cu fostul ministru al culturii Vlad Alexandrescu, acesta din urmă ne-a rugat dacă nu am putea să gândim o ediţie Bookfest la Chişinău pentru că tocmai avusese o întâlnire cu Monica Babuc, ministrul culturii din Republica Moldova.
La răspunsul nostru afirmativ, domnul Alexandrescu a sunat-o în acel moment pe Monica Babuc care şi-a oferit tot sprijinul. În două săptămâni eram apoi la Chişinău. Am purtat primele discuţii. Se întâmpla la începutul lui martie. Iată-ne la sfârşitul lui august deja cu ediţia salonului de carte Bookfest la Chişinău. Cred că acesta este cel mai bun argument în favoarea organizării de către editori a unor evenimente care îi privesc în mod direct.”
Europa Liberă: Domnule Mitrică, ce edituri româneşti sunt prezente la Chişinău? Care e miza lor de vreme ce cei mai mulţi dintre cititorii acestora sunt în România?
Mihai Mitrică: „Nu putem să ne lăudăm că avem mulţi cititori nici măcar în România. Nu pentru că editurile româneşti nu ar avea o valoare, dimpotrivă. Sistemul educaţional din România nu reuşeşte să capaciteze suficient publicul şi să-l canalizeze către citit. În Bookfest-ul de la Chişinău au venit cele mai mari edituri din România: Humanitas, Polirom, RAO, Curtea Veche, Nemira, Editura Trei şi multe altele, inclusiv Librăriile Cărtureşti au un stand extrem de generos în Bookfest-ul de Chişinău. Ele au riscat mergând pe încrederea pe care o au în acţiunile organizate de Asociaţia Editorilor din România. Bookfest-ul, ştiţi foarte bine, este un brand proprietate a Asociaţiei Editorilor din România şi organizat nu doar în Bucureşti, iată în Chişinău, ci şi în Timișoara, Cluj, Târgu-Mureş şi Braşov. Ceea ce arată şi o experienţă, şi o expertiză în organizarea acestui tip de eveniment.”
Europa Liberă: Aţi menţionat că nici în România nu se citeşte mult. Există părerea că şi în Republica Moldova nu se prea citeşte. Cum vă explicaţi acest apetit destul de redus pentru lectură?
Mihai Mitrică: „Este vina sistemului educaţional din ambele ţări, consider eu, şi anume modul în care au înţeles miniştrii educaţiei să gândească politicile pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte gestionarea manualelor, programelor şcolare. S-a pus accentul strict pe memorare, strict pe notarea unor performanţe de reproducere tip papagal a unor cunoştinţe dobândite mai mult sau mai puţin voit în timpul predării. Nu s-a pus niciodată accentul pe recompensarea celor care vin cu ideii originale, cu lecturi aparte. Cu toţii ne aducem aminte de lista de lecturi obligatorii care, din păcate, după ce se termina vacanța de vară, rămâneau literă moartă undeva într-un caiet, pentru că nimeni nu le verifica şi astfel nu erai deloc stimulat să citeşti sau să citeşti altceva decât ceea ce era pe acele liste.”
Europa Liberă: În aceste câteva zile ale târgului editurile româneşti au avut suficienţi cumpărători? Sunt mulţumite?
Mihai Mitrică: „Trebuie să recunosc acum, pentru că suntem la un oarecare bilanţ, că noi am avut nu speranţe ci mai degrabă temeri venind la Chişinău. V-am spus că a fost vorba despre un risc pe care ni l-am asumat. S-a dovedit însă faptul că răspunsul publicului din Chişinău faţă de evenimentul nostru a fost mult mai bun decât ne-am aşteptat. Putem vorbi, cred, despre o ediţie a salonului de carte Bookfest Chişinău de succes pentru că a fost spectaculoasă din punct de vedere al prezenţei publicului, dar şi din punct de vedere al vânzărilor.”
O sărbătoare a cărții, „Bookfest”, dublează sărbătoarea limbii române
Europa Liberă: Aţi reuşit să remarcați preferințele cititorilor din Republica Moldova?
Mihai Mitrică: „Trebuie să spunem că la Bookfest participarea este împărțită pe din două, între editurile din România şi cele din Republica Moldova. Prin urmare, publicul care a venit aici a venit din dragoste de carte nu strict din dragoste de editori români. S-au cumpărat foarte multe cărţi de dezvoltare personală, foarte multe cărţi de afaceri, de management, chiar şi de marketing. Sunt foarte multe cărţi de istorie şi eseistică pe care publicul a preferat să le ia de la standurile editurilor.
Literatura a fost şi ea, dar poate nu chiar atât de bine primită precum e în România. Cred că asta e şi pentru că editurile din Republica Moldova şi editurile ruseşti prezente în Republica Moldova au alimentat deja suficient de mult piaţa cu material, din acest punct de vedere. Cărţile de dezvoltare personală, de gătit, seria cărţilor regale, acestea au mers extrem de bine aici. Probabil pentru că există, din acest punct de vedere, o carență pe piața editorială.”
Europa Liberă: Literatura pentru copii este cea mai vândută şi în România, şi în Moldova?
Mihai Mitrică: „Există cu siguranţă o trăsătură fundamentală a acestui an 2016 din acest punct de vedere. Cred că este anul în care literatura pentru copii a revenit şi a renăscut, dacă îmi este permis termenul. Încă de la ediţia din martie a salonului de carte Bookfest de la Timișoara am observat această tendinţă de a scoate în faţă cât mai multe titluri care erau necunoscute cel puţin de la ediţia precedentă a Gaudeamusului din 2015. Văd şi aici o mulțime de cărţi. Cred că cel puţin 40 la sută din oferta de carte de aici se adresează în special copiilor şi adolescenţilor.”
Europa Liberă: Ați putea să comparați piața de carte din România cu cea din Republica Moldova?
Mihai Mitrică: „Deja vorbim aici de instrumente ale nanotehnologie, pentru că să măsori nişte lucruri atât de mici necesită un instrumentar extrem de precis şi o grijă, o atenţie deosebită. Suntem două pieţe foarte mici. Cred că România este cea mai mică piaţă de carte din UE. Nici Republica Moldova nu stă extraordinar de bine, din motive puțin totuşi diferite pentru că se împarte şi între publicul cititor de limbă rusă.
Avem ca ansamblu, ca piaţă unică, pe care încercăm editorii români dintr-o parte şi din cealaltă a Prutului să o creăm, avem o mare problemă din punct de vedere al creșterii noilor generaţii de public. Din punctul meu de vedere, dar şi al editorilor cu care am stat de vorbă, nu avem decît de crescut. Aici nu prea mai avem loc de întors.”
Europa Liberă: Generațiile tinere, din ce observ eu, preferă cărțile electronice. E mai simplu, descarci mai multe cărţi pe un gadget şi îl porţi mereu cu tine. Aţi remarcat la acest târg o cerere mai mare pentru acest format de cărţi sau totuşi cartea tipărită îşi păstrează poziţiile?
Mihai Mitrică: „Editorii fac şi cărţi electronice, şi cărţi fizice. Dacă s-ar citi în ritmul în care ar fi de aşteptat de la dimensiunile populaţiei şi de-o parte şi de alta a Prutului, atunci editorii ar fi fericiți. Problema este că nu se citeşte. Nu se citeşte carte electronică. Se citesc sumedenie de postări pe Facebook şi alte reţele sociale, dar nu se citesc cărţi. Într-adevăr se piratează o grămadă de cărţi, dar asta doar din „dragostea” pe care pare că o avem în această parte a Europei pentru a fura din lucrul celuilalt.
Pirateria în România, nu ştiu în Republica Moldova, dar în România este de cel puţin 80% din valoarea pieţii, care e cifrată de noi, potrivit estimărilor noastre, la circa 60 de milioane de euro anual. De aceea, nu cred că tinerii preferă una sau alta din cele două versiuni. Tinerii, în general, citesc mai puţin decât o fac omologii lor de vârstă din Occident.
Am văzut foarte mulţi tineri la Bookfest Chişinău, majoritatea publicului care a venit aici este format din tineri. M-a bucurat acest lucru şi editorii cu care am stat de vorbă mi-au remarcat acest lucru. Din păcate sunt încă mulţi alţi tineri, nu doar din Republica Moldova, dar şi din România, care nu au acces la carte, nu se apropie de carte, pentru că fie nu au fost învăţaţi aşa, fie societatea nu reușește să-i direcţioneze. E mare păcat. Acesta ar trebui să fie cel mai cinic calcul pe care să-l facă un stat. În momentul în care ai copii, adolescenţi, tineri care nu se apropie de carte, în acel moment te poţi aştepta ca în câteva decenii să ai nişte adulţi care nu sunt bine plătiţi şi prin urmare impozite, taxe mai mici care ajung la bugetul de stat.”
Europa Liberă: Per total, ceea ce aţi văzut aici, felul în care a fost organizat Bookfest-ul la Chişinău, vă încurajează să organizaţi un nou festival anul viitor?
Mihai Mitrică: „Cu siguranţă, dacă vom avea parte de cel puţin acelaşi sprijin din partea partenerilor noştri cărora aş vrea să le mulţumesc – Institutul Cultural Român, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi şi Ministerul culturii din Republica Moldova. Noi, Uniunea Editorilor din Republica Moldova şi Asociaţia Editorilor din România, nu avem nici un alt motiv să nu organizăm o a doua ediţie a salonului de carte Bookfest la Chişinău.”
