Săptămâna trecută , experții companiei Kroll și ai firmei de avocatură Steptoe & Johnson au fost la Chișinău. După care, autoritățile au declarat numai că al doilea raport al companiei de la care se așteaptă că va indica unde a ajuns miliardul de dolari furat se află într-o „fază finală de redactare” şi că „o versiune actualizată a strategiei de recuperare a activelor delapidate” prezentată în cadrul aceleiaşi întrevederi de investigatorii americani autorităţilor de la Chişinău va fi pusă în practică de către organele de anchetă și urmărire penală moldovenești, cu sprijinul consorţiului de companii. Ce este de înțeles din această declarație lapidară? Mai ales că rămâne întrebarea: este realist să se vorbească despre recuperarea banilor, fie și parțial?
Ministrul Justiţiei, Vladimir Cebotari, care a participat la întrevederea cu investigatorii Kroll, neagă că ar fi văzut măcar şi strategia, nu tocmai raportul:
„Nu, oficial nu avem prezentat nimic şi doar au fost nişte discuţii pentru finalizarea acelei strategii. Aşteptăm şi noi…”
Pe de altă parte, procurorul anticorupţie, Viorel Morari, confirmă finalizarea strategiei de recuperare, dar spune că aceasta cuprinde doar acţiunile pe care ar intenţiona să le întreprindă Kroll, nu şi pe cele ale anchetatorilor moldoveni:
„Strategia care a fost prezentată este elaborată de Kroll şi prevede acţiunile pe care are de gând Kroll să le întreprindă. Ce am făcut noi - am investigat şi trimis în judecată cazul Platon, cazul Filat, cazul Şor … După condamnare, se declanşează procedura de executare. Oricum, vom avea sorţi de izbândă.”
Felul cum autorităţile au comunicat publicului despre cooperarea cu investigatorii americani, mai ales faptul că acestea raportează finalizarea unei strategii de recuperare a bunurilor provenite din furt înainte să fi fost definitivat raportul propriu-zis asupra furtului, i se pare uşor alogic expertului Transparency International, Veaceslav Negruţă:
„Acel comunicat apărut în zi de sâmbătă despre o întrevedere care ar fi avut loc cu 4 zile mai devreme conţine lucruri care se bat cap în cap. În comunicat se face referinţă la alte câteva săptămâni necesare pentru redactarea raportului, în acelaşi timp se vorbeşte clar despre faptul că Kroll a prezentat şi strategia de recuperare. Or, strategia ar fi trebuit să urmeze raportului care va fi prezentat.
Eu rămân pe poziţia că Kroll şi-au făcut meseria bine, iar raportul şi strategia trebuie să fie foaie de parcurs pentru toate autorităţile implicate în recuperarea furtului.”
Pentru alţi experţi, printre ei Viorel Gârbu de la Institutul Economie de Piaţă, această abordare a autorităţilor faţă de punerea în practică a investigaţiei internaţionale este continuarea unei tendinţe:
„Cazul furtului din sistemul bancar de la bun început a fost gestionat de o manieră nu tocmai eficientă. Se vedea de la bun început lipsa de dorinţă de a face ceva. Pentru că atunci când se întâmplă lucruri similare, primul pas al autorităţilor ar fi trebuit să fie ca imediat, a doua zi, să fie luată conducerea băncilor vizate şi adusă în faţa procurorilor. Or, noi îl avem pe Şor la libertate, conducerea băncilor nu a fost vizată în mod afectiv de anchete. Se vede o lipsă de interesa a autorităţilor. Ele mimează o activitate de anchetă, dar este un teatru jucat de autorităţi pentru a crea impresia că ceva se face”.
Se ştie că reacţionând în luna septembrie la un protest al opoziţiei, speakerul democrat Adrian Candu a creat aşteptări în legătură cu o posibilă finalizare a raportului Kroll 2 până la sfârşitul lui octombrie, fie începutul lui noiembrie.
După întrevederea de săptămâna trecută cu investigatorii, singura care a comunicat către public a fost Banca Naţională, care a spus într-un comunicat că raportul deocamdată nu este gata, și s-ar afla în „faza finală de redactare”, în schimb autorităţilor le-ar fi fost prezentată strategia de recuperare a furtului, o strategie „actualizată, funcţie de comentariile anterioare ale reprezentanților BNM, ARBI și ai Procuraturii Anticorupție”, iar speculaţiile sunt că de fapt autorităţile ar fi primit raportul, dar redactează un rezumat pentru public al acestuia, care să nu prejudicieze procesul de recuperare şi ce ar putea fi prezentat, aşa cum anunţau anterior autorităţile, până la sfârşitul acestui an.