La aproape trei ani de la descoperirea furtului a peste un miliard de dolari din sistemul bancar moldovenesc, experţii economici constată că investigarea fraudei se desfăşoară prea lent - fără ca banii furaţi să fie recuperaţi, iar legile adoptate de guvernanți mimează, de fapt, o consolidare a sistemului financiar-bancar. Faptul că au trecut şase luni de la crearea Agenţiei de recuperare a bunurilor infracţionale a cărei menire e să contribuie, între altele, la întoarcerea banilor dispăruţi din băncile devalizate, instituţia rămâne încă nefuncţională, reflectă cel mai bine atitudinea autorităţilor faţă de recuperarea miliardului furat, cred experţii. Concluziile aparţin economiştilor Transparency International - Moldova şi IDIS Viitorul.
Pe hârtie şi la insistenţa partenerilor externi, în special a Fondului Monetar Internaţional şi Băncii Mondiale, guvernanţii de la Chișinău au adoptat mai multe legi menite să fortifice sistemul bancar moldovenesc.
E vorba de Legea privind redresarea şi rezoluţia băncilor şi cea cu privire la Depozitarul central unic al valorilor mobiliare.
Ambele norme au fost elaborate inclusiv cu suportul experţilor internaţionali însă la scurt timp după adoptare au fost modificate de câteva ori. Directoarea executivă a Transparency International - Moldova, Lilia Carasciuc, spune că uşurinţa cu care s-a recurs la revizuirea legilor ridică mai multe semne de întrebare:
„S-a făcut din grabă sau din interesul unor anumite grupuri? Da, a fost creată Agenţia de recuperare a bunurilor infracţionale, dar acea repezeală cu care ea este reamplasată dintr-o structură în altă structură, iarăşi, ridică mai multe semne de întrebare: se face aceasta pentru a eficientiza procesul de recuperare sau pentru interesele unui grup îngust de persoane? În 2016 a avut loc convertirea garanţiilor statului în datorie internă şi eu consider că aceasta face ca instituţiile statului, inclusiv şi Banca Naţională, să fie mai puţin motivate să recupereze aceşti bani. De ce să-i recuperăm dacă putem să-i punem pe umerii contribuabililor?”
Deciziile la care s-a referit directoarea executivă a Transparancy International - Moldova nu sunt singurele care au provocat reacţii critice. Bunăoară, la finele anului trecut, majoritatea parlamentară de la Chișinău a modificat Legea cetăţeniei, astfel încât orice străin care donează o sută de mii de euro sau se angajează să investească public 250 de mii de euro timp de cinci ani în regim rapid poate obține cetăţenia Republicii Moldova. Decizia nu este privită cu ochi buni, iar reproşul de bază e că a fost luată în lipsă totală de transparență şi că ar pune în pericol securitatea statului.
O altă iniţiativă asupra căreia planează suspiciuni este cea cu privire la decriminalizarea infracţiunilor economice. În spatele promisiunii partidului de guvernământ de a relaxa controalele din partea instituţiilor de drept ar putea sta cu totul alte interese, anticipează fostul ministrul al Finanţelor, Veceaslav Negruţă, în prezent expert la Transparency International - Moldova:
„Sunt mai multe iniţiative cu care se vine pentru a legaliza fructul fraudelor bancare ce s-au întâmplat în 2014-2015. Graţie societăţii civile şi mediului de experţi s-a reuşit de a bloca acea vestită lege a amnistiei capitalului, dar a trecut neobservată legea cu privire la cetățenie contra investiţii. Mai recent vedem şi altă iniţiativă – aşa numita decriminalizare a fraudelor economice şi financiare care tot este un element destul de riscant: unii beneficiari ai fraudelor din sistemul bancar la fel ar putea să beneficieze de această cauză şi să nu fie responsabilizaţi cu întoarcerea resurselor obţinute fraudulos.”
În ce priveşte recuperarea banilor dispăruţi din sistemul bancar, procesul este unul destul de anevoios, constată expertul IDIS „Viitorul” Veaceslav Ioniţă în trecut preşedinte al Comisiei economie, buget şi finanţe din Parlament.
Autorităţile creează o percepţie falsă atunci când vorbesc despre recuperarea „miliardului”, spune Ioniţă:
„Noi am recuperat până în prezent 47,4 milioane de dolari sau 3,5 %, însă toată suma care a fost recuperată până în prezent, conform datelor oficiale, nici un leu nu este recuperat din banii fraudaţi. Toată suma este recuperată în mod natural: omul de bună credinţă bate la uşă şi spune că vrea să întoarcă creditul, o altă parte este din vânzarea de active care trebuie de văzut încă cum are loc şi doar 204 milioane prin procedura de insolvabilitate.”
Recent, preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat pentru postul nostru de radio că la începutul lunii viitoare va avea o întrevedere cu reprezentanţii companiei Kroll pentru discuţii asupra celui de-al doilea raport. Nu este limpede dacă documentul va fi sau nu făcut public. Cert e că primul raport, deşi a fost pus la dispoziţia societăţii a fost privit cu scepticism de reprezentanţii instituţiilor anticorupţie. La scurt timp după publicare, fostul şef al CNA; Viorel Chetraru, declara în Parlament că raportul nu are valoare procesuală ci doar informativă. „Un lux care a costat prea mult”, a conchis atunci Viorel Chetraru.
