Europa Liberă: Bine ați venit la Europa Liberă!
Andrian Candu: „Bună ziua și bine v-am găsit!”
Europa Liberă: Sperăm că urmăriți postul nostru de radio.
Andrian Candu: „Urmăresc postul de radio, bineînțeles, și emisiunile, și interviurile care sunt și vă apreciez foarte mult calitatea.”
Europa Liberă: Mulțumim. Domnule Andrian Candu, să vă întrebăm mai întâi: De câte ori s-ar putea să se întâmple ca Andrian Candu să fie președinte interimar în Republica Moldova? Există precedent?
Andrian Candu: „Sper că ceea ce am trăit în politică acum două zile să nu se mai repete, deoarece fiecare instituție trebuie să funcționeze în baza legii și a puterilor, și a competențelor care-i sunt acordate fără excepții sau fără astfel de cazuri excepționale, cum a fost mai deunăzi când am fost nevoit, și potrivit legislației și a deciziei Curții Constituționale, să semnez decretul privind numirea ministrului Apărării. Sper foarte mult că acesta a fost singurul caz din istoria Republicii Moldova și cel puțin pentru mine să fie singurul.”
Europa Liberă: Care va fi relația între instituția prezidențială și Ministerul Apărării din moment ce Dvs. ați fost cel care ați semnat decretul de numire a ministrului Apărării?
Andrian Candu: „Depinde foarte mult și de comportamentul, și de declarațiile pe care le face președintele Dodon, deoarece ministrul Apărării își are rolul său important în tot ceea ce înseamnă sistemul de apărare, sistemul de securitate; este membru din oficiu, potrivit legii, și în Consiliul Superior de Securitate și ar trebui să existe o relație de… când vorbim de instituții, nu trebuie neapărat să ne gândim la relații de amiciție, prietenie, dar trebuie să existe o cooperare. Chiar și Constituția spune că „puterile sunt divizate, când vorbim de puterea judecătorească, cea legislativă și cea executivă”, dar urmează și a doua parte a frazei – „în mod obligatoriu, trebuie să colaboreze”. Ceea ce presupune că între instituții, indiferent de viziuni, indiferent de poziții, indiferent de originea politică, doctrină, culoare, trebuie să existe o cooperare instituțională.”
Europa Liberă: Domnul Dodon a reacționat și a spus că nu va recunoaște legitimitatea numirii în funcție a ministrului Apărării, a mai deschis paranteza și a spus că chiar nici nu-și dorește ca domnul Sturza să ajungă să facă parte din Consiliul Suprem de Securitate. Se vor agrava lucrurile?
Andrian Candu: „Cu siguranță, noi nu vom împinge lucrurile și evenimentele spre extreme, în așa fel, încât să existe o gravitate a situației. Vom încerca de fiecare dată să găsim soluții la orice probleme sau orice provocări, inclusiv ivite, probabil, mai mult pe bază emotivă din partea președintelui Dodon. Vom încerca să discutăm constructiv cu dumnealui că acest Consiliu de Securitate presupune, totuși, o anumită cooperare între instituții, precum am zis-o și sunt membrii din oficiu care în mod obligatoriu trebuie să fie. Închipuiți-vă ce fel de Consiliu fără ministrul Apărării sau ministrul de Interne, sau directorul Serviciului de Informații…”
Europa Liberă: Mai ales că nu există o stabilitate în întreaga regiune.
Andrian Candu: „Exact. Noi suntem în fiecare zi într-o situație uneori să răspundem provocărilor, să reacționăm foarte rapid și, așa cum spuneam, și eu, și domnul ministru de la consumatori de securitate ar fi bine să începem să generăm securitate, de aceea prin consecvență vom insista să dialogăm și să existe o înțelegere că instituțiile trebuie să funcționeze. În cazul extrem, evident, în care doar vom găsi un zid și nu vom reuși să răzbatem la înțelepciune, înțelegere, înțelegere a situației, atunci vom lua deciziile ca atare, care iarăși nu vor fi în extremă și nu vor veni în confruntare, dar în… chiar și retragere, dacă va fi necesar pentru interesul Republicii Moldova.
Nu dorim să intrăm în confruntare cu președintele Dodon în privința componenței Consiliului de Securitate, dar, luând în considerare că trebuie să existe și o consolidare a echipei guvernamentale, noi nu ne putem permite să mergem într-un astfel de Consiliu unde nu există ministru al Apărării, unde nu există ministru de Interne, sau noi nu suntem bineveniți, atunci, acest Consiliu se va transforma pur și simplu într-un instrument de formă și doar de culoare politică a președintelui Dodon și atât. Oricum, el era mai mult și este, de fapt, mai mult o platformă de analiză și dezbatere; deciziile nu sunt obligatorii și nici nu se iau decizii, se iau mai mult recomandări, dar oricum e un instrument important de consultări între cei care dețin o anumită informație, mai ales informație clasificată. Dar să sperăm foarte mult că emoțiile vor trece și va prevala înțelepciunea.”
Europa Liberă: Să vă întreb, astăzi, sub care umbrelă Republica Moldova își asigură securitatea?
Andrian Candu: „Astăzi, în baza doctrinei și, din câte înțeleg, foarte curând va fi aprobată și o strategie a relațiilor care există pe bilaterală foarte mult între țări. Noi nu suntem parte la niciun bloc militar și ne bazăm pe principiul neutralității care este, care, bineînțeles, la fel e ceva mai straniu să fii un stat neutru și, în același timp, să ai armată străină pe teritoriu.”
Europa Liberă: Chiar de când ți-ai proclamat independența.
Andrian Candu: „Chiar de când ne-am proclamat independența. În același timp, întotdeauna ne-am construit relațiile și strategia de apărare în defensivă, și nu în ofensivă și conceptele de pregătire a securității, a instituțiilor tot țin de apărare, și nu de ofensivă. Republica Moldova nu practică și nu avem tradiții de a ataca, de a deranja…”
Europa Liberă: Dvs. ați spus ceva mai devreme că veți încerca să fie aplanată confruntarea dintre instituția prezidențială și alte puteri în stat, dar iată că premierul a făcut o declarație că în luna decembrie va fi inaugurat Oficiul NATO la Chișinău. Domnul Dodon, aflându-se chiar la Cartierul NATO de la Bruxelles, a zis că nu salută inaugurarea acestui oficiu care va dăuna, în primul rând, rezolvării conflictului transnistrean, dar că, în opinia lui, faptul că NATO va avea aici un oficiu nu vă arăta bine, nu va fi un lucru avantajos pentru Republica Moldova.
Andrian Candu: „Este o înțelegere greșită și eu regret foarte mult că domnul Dodon speculează subiectul, deoarece Oficiul NATO, care se va deschide în Chișinău în luna decembrie, este o misiune civilă și este un punct de legătură. E mai mult un fel de ambasadă, de reprezentanță; nu vor fi militari, ofițeri NATO care se vor perinda pe aici, trupe militare, e un oficiu civil și de legătură (liaison oficce).”
Europa Liberă: Dar împotrivirea lui la ce poate duce?
Andrian Candu: „Împotrivirea lui nu duce la nimic practic, deoarece acordul a fost ratificat, oficiul se va deschide și e doar o speculație și declarație în van, care pur și simplu deranjează și la nivel internațional, fiindcă declarațiile nu rămân neobservate, chiar dacă mulți înțeleg că efecte nu au, juridice mai ales. Dar de ce e speculativă declarația și de ce nu este sinceră declarația? Pentru simplul motiv că noi cooperăm cu NATO pe foarte multe programe și dimensiuni umanitare. NATO ne-a ajutat și din punct de vedere financiar, și din punctul de vedere al expertizei, al experților în tot ceea ce înseamnă distrugerea pesticidelor; NATO ne ajută în programe legate de legislație sau sisteme de situații excepționale și trecere a crizelor, dacă e, Doamne ferește, un cutremur sau o inundație, să știm cum să acționăm mai bine. Foarte mult instructaj civil și foarte bună activitate cu NATO a fost, culmea, în perioada în care am avut Guvern comunist, din care domnul Dodon făcea parte și era viceprim-ministru atunci.
De aceea sunt foarte multe semne de întrebare – dar ce s-a schimbat de acum 10 ani, când domnul Dodon era viceprim-ministru în acel Guvern, când Republica Moldova colabora bine cu NATO pe dimensiune umanitară? Ce s-a schimbat, deoarece noi nu facem parte din operațiunile militare, noi nu facem parte din tot ceea ce înseamnă dimensiunea militară NATO? Deci, până la urmă, probabil, reieșind din punct de vedere politic pentru un anumit electorat, reieșind din punctul de vedere al relației cu Federația Rusă, o anumită poziționare politică împotriva la tot ceea ce înseamnă NATO, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii – tot ceea ce înseamnă occidental.”
Europa Liberă: Dar aceste declarații pe care le face dl Dodon – anti-NATO, uneori antioccidentale – fac bine pentru relația Moldovei cu Federația Rusă, se îmbunătățește cooperarea între cele două state?
Andrian Candu: „Nu cred, nu cred. Știți de ce? Deoarece, până la urmă, conducerea Federației Ruse sau cei care stau pe butoanele puterii în Federația Rusă au și ei o foarte bună analiză, au anumite elemente pe care știu să le pună și ei pe cântar atunci când iau unele decizii și, dacă nu greșesc, chiar și Putin public a făcut declarații chiar la întâlnirile cu dl Dodon a și menționat că nu trebuie să existe declarații agresive că, gata, de mâine se denunță Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, deoarece toate trebuie să aibă o anumită analiză în spate, orice decizie de genul acesta și să încetăm să acționăm după placul altora sau să fim văzuți, ca să ne placă cineva, trebuie să acționăm întotdeauna din interesul și pentru interesul țării, dar nu ca să fim pe placul altora.”
Europa Liberă: Domnul Candu, dar ce știe guvernarea de la Chișinău despre cele șase discuții pe care le-a avut dl Dodon cu Vladimir Putin?
Andrian Candu: „Din ceea ce se raportează pe căile diplomatice, deoarece la majoritatea discuțiilor este prezent ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă, care face notele de raportare în adresa ministerului…”
Europa Liberă: Da, dar ambasadorul e pro dl Dodon?
Andrian Candu: „Dacă sunt anumite discuții în spatele ușilor și confidențiale, unde nu au acces emisarii diplomatici, atunci ele rămân necunoscute. Și atunci când există o necunoscută, există multă bănuială, există multă speculație, pot apărea acuzații și lucrul acesta trebuie exclus.”
Europa Liberă: Sau unii își puneau și mai franc întrebarea: Care va fi prețul pe care-l va plăti Republica Moldova în eventualitatea că nu se cunoaște clar ce discută Igor Dodon cu Vladimir Putin?
Andrian Candu: „Să înțelegem că, totuși, în Republica Moldova instituțiile sunt formate și acționează în baza unei forme de guvernământ juridic care înseamnă republică parlamentară. Și vrea președintele Dodon sau nu vrea președintele Dodon, dar instituția prezidențială, președintele în Republica Moldova are puteri limitate, da, are unele elemente legate de politica externă, da, are unele elemente legate de securitate, dar există și un echilibru a tot ceea ce înseamnă și Guvern, și Ministerul de Externe, și Parlament. Nu poți să vii cu o viziune în privința, cum spunea președintele Dodon, „de mâine vom deveni membri ai Uniunii Eurasiatice”, nu poți s-o faci fără rolul Parlamentului în a ratifica unele acorduri și rămân pur și simplu declarații…”
Europa Liberă: Sau a Guvernului de a pregăti acordul?
Andrian Candu: „Exact. Și rămân atunci declarații politice făcute în van, care nu aduc niciun folos.”
Europa Liberă: Dar ele ajung la urechea cetățeanului Republicii Moldova.
Andrian Candu: „Ele ajung la urechea și acesta-i regretul cel mai mare, că nu ajung doar la urechea cetățeanului Republicii Moldova, care ajunge să fie foarte derutat și nu mai înțelege ce se întâmplă, dar ajunge și la urechea oficialului de la Bruxelles, de la Washington, de la Moscova sau din altă parte și nu mai înțeleg unii diplomați ce se întâmplă în Republica Moldova. De aceea, mesajul cu care venim și cu care permanent o să continuăm să venim este: „Fiecare să-și vadă de treaba sa din punct de vedere instituțional, să respectăm legea”.
Dacă Constituția spune că președintele este obligat să numească ministrul, dacă există a doua propunere a primului ministru, indiferent că-ți place sau nu candidatul, trebuie s-o faci; dacă legea spune că votată legea a doua oară, trebuie s-o promulgi, trebuie s-o faci, fără să îți impui viziunea ta politică, dar trebuie să respecți Constituția. Și lucrul acesta trebuie să-l înțeleagă și președintele Dodon, lucrul acesta trebuie să-l înțelegem și noi, cei care reprezentăm alte instituții, că e Guvernul, că e Parlamentul, fiecare în albia normalității și legalității, în baza Constituției.”
Europa Liberă: Dvs., guvernanții, ați promis o modificare a Constituției pentru a include inclusiv vectorul politicii externe, care rămâne a fi vectorul integrării europene? Iarăși, dacă să ținem cont de vrerea instituției prezidențiale, a dlui Dodon, el nu a îmbrățișat această idee și socialiștii din Parlament nu susțin această propunere. Cum veți proceda?
Andrian Candu: „Vom veni cu o analiză a tot ceea ce înseamnă experiența altor state, vom veni cu o analiză și un impact a tot ceea ce înseamnă efectele unei astfel de introduceri în Constituție a unei astfel de dispoziții…”
Europa Liberă: Vă trebuie 2/3 din voturile deputaților.
Andrian Candu: „…și vom încerca să convingem colegii care sunt din opoziția pro-europeană, colegii din Partidul Liberal și colegii din Partidul Liberal Democrat, căci cu ei împreună avem 2/3, să modificăm Constituția. Și în cazul în care analiza pe care noi o vom pune pe masă și în discuții cu colegii vom reuși să demonstrăm efectul pozitiv al unei astfel de schimbări în Constituție, sperăm să avem susținerea lor și să trecem prin vot acele modificări în Constituție. Da, aveți dreptate, ulterior urmează promulgarea președintelui, dar iarăși există Constituția, care spune „a doua oară votat în Parlament, președintele este obligat să promulge.”
Europa Liberă: Deci, Andrian Candu ar mai putea să ajungă o dată în funcția de președinte interimar?
Andrian Candu: „Sper că nu. Astfel cum președintele Dodon a cedat, într-un fel, dar nu vreau să fiu interpretat greșit, spunând că a cedat ca ceva rău. Nu, bine că s-a respectat Constituția iarăși și nu a mers în confruntare cu Parlamentul președintele Dodon atunci când putea, eventual, să refuze a doua oară să promulge legea. Sper că la fel vom avea o situație de normalitate și eu nu va mai trebui niciodată să exercit interimatul funcției de președinte.”
Europa Liberă: Greu de crezut că Igor Dodon va promulga legea ce ține de modificarea Constituției anume la capitolul integrarea europeană.
Andrian Candu: „Dar este obligat. Ce înseamnă „greu de crezut”? Dacă există, legea trebuie respectată.”
Europa Liberă: Da, dar cunoaștem opțiunea sa în ceea ce ține de politica externă.
Andrian Candu: „Eu nu sunt întotdeauna eu, Andrian Candu, deputat sau președintele Parlamentului, poate nu sunt întotdeauna mulțumit sau nu sunt întotdeauna confortabil sută la sută cu ceea ce produce Parlamentul ca lege, fiindcă sunt opinii diferite și eu uneori am opinia mea profesionistă alta decât, de exemplu, majoritatea colegilor mei. În primul rând, eu mă supun majorității, fiindcă asta înseamnă o regulă a democrației. Și odată ce colegii au decis în plen să se voteze și se votează un proiect de lege, chiar dacă eu poate mai am unele obiecții, eu nu mai am cale de întoarcere, eu trebuie să-mi pun semnătura pe acea lege și s-o trimit președintelui Dodon, scrâșnind, probabil, poate undeva din dinți, dar eu sunt obligat s-o fac, că așa legea îmi spune, nu am spațiu de manevră.”
Europa Liberă: Apropo, Andrian Candu este autorul a câtor inițiative legislative?
Andrian Candu: „Nu le-am numărat, dar cred că sunt destule – unele mai bune, unele poate uneori criticate, unele poate grăbite în idei și în…”
Europa Liberă: Vă referiți și la cea cu amnistia, vă referiți și la cea cu cetățenia, și la care încă?
Andrian Candu: „Mă refer și la cea cu amnistia… Cu cetățenia nu e nimic rău din asta, am făcut chiar mai multe chestii bune, analizând practica foarte multor state, dacă vă referiți la Legea investiții vs. cetățenie.”
Europa Liberă: La asta m-am referit.
Andrian Candu: „Chiar astăzi am avut o discuție cu o agenție de evaluare a țărilor când dau rating de stabilitate și de investiție și au spus „bravo că faceți așa ceva, fiindcă foarte multe state din regiunea voastră, recent Cehia, cam o lună în urmă, Malta, Cipru, Ungaria, Bulgaria, foarte multe au legislații de acest gen.”
Europa Liberă: Cetățenii Republicii Moldova cred că așteaptă impactul pentru țara lor?
Andrian Candu: „Și noi la fel urmărim același impact.”
Europa Liberă: Cea cu amnistia?
Andrian Candu: „Cea cu amnistia, până la urmă, cred în continuare că a fost o idee bună…”
Europa Liberă: O să reveniți sau nu mai reveniți?
Andrian Candu: „A fost comunicată rău, dar ideea ca atare a fost bună și undeva noi avem nevoie de elemente de genul acesta pentru inclusiv a scoate din tenebritate, din acea economie neagră aproape 30 la sută din Produsul Intern Brut. Avem nevoie de mecanisme ca să aducem capitalul în țară; oameni de afaceri care pe parcursul anilor nu au avut încredere în sistemul din Republica Moldova și economia Republicii Moldova și și-au ținut capitalurile departe de țară.
Am avut o discuție cam un an și jumătate în urmă cu o persoană foarte importantă din Departamentul de Stat, care inclusiv se ocupă de Republica Moldova. Și acea persoană m-a întrebat: „Nu credeți Dvs., dl Candu, că poate ar trebui să vă gândiși la un mecanism, să trageți o linie și să spuneți OK, Guvernul, statul Republica Moldova nu ne mai interesează ce a fost până acum, unde s-a greșit, dacă nu s-au plătit, de exemplu, impozite, veniți și aduceți banii la stat. Dar tragem un fel de amnistie, nu e considerată amnistie cum o înțelegem noi, există așa-numita declarare voluntară sau voluntar vii și plătești, ca să ai după aceea anumite beneficii, unele iertări, un fel de amnistiere și zice, probabil noi, americanii, am putea să vă ajutăm să lucrați la un astfel de concept, fiindcă multe state, care au avut dezvoltare și s-au transformat pe anumite perioade de timp, au făcut-o și au avut de beneficiat.”
Europa Liberă: Dar și reacțiile partenerilor externi ai Republicii Moldova n-au fost binevenite.
Andrian Candu: „Din cauză că nu a fost…, deoarece nu a fost comunicat și nu s-a consultat la timp, și nu s-a lucrat cu ei.”
Europa Liberă: O să reveniți la acest proiect de lege?
Andrian Candu: „Este foarte greu de spus. Noi am discutat cu câțiva parteneri, gen Fondul Monetar, Banca Mondială, pe alocuri, puțin am testat într-o parte, în alta, ca să înțelegem cam care este atmosfera. Noi trebuie să găsim unele soluții și extraordinare, și excepționale, să avem un salt în dezvoltarea economică. Noi ne bucurăm că avem uneori o creștere economică cea mai mare din regiune, 5, 6, 7 la sută. Nu este destul pentru Republica Moldova o creștere de 6-7 la sută. Noi trebuie să avem creștere an de an din două cifre – de la 10 în sus –, ca cetățenii cu adevărat în timp scurt să simtă pe pielea lor, în sensul bun al cuvântului.”
Europa Liberă: Trebuie să fie o dezvoltare a economiei naționale.
Andrian Candu: „Și pentru asta trebuie să venim cu unele elemente chiar uneori extraordinare, așa cum am venit cu o legislație pe domeniul industriei IT, când am venit cu parcurile IT, cu o viziune complet diferită de impozitare – nu se plătește impozit pe profit, impozit pe venit și restul, ci doar din cifra de afaceri, fără să plătească orice altceva. La fel, cu astfel de elemente nestandarde trebuie să venim pentru a avea o dezvoltare mai rapidă, mai calitativă.”
Europa Liberă: O misiune a Fondului Monetar Internațional, o misiune de evaluare se află la Chișinău. Trebuie să verifice în ce măsură angajamentele pe care și le-a asumat guvernarea sunt onorate. Cea mai importantă era o curățenie bună în sistemul bancar. Până la finele anului, Dvs. reușiți să îndepliniți tot ceea ce v-ați asumat?
Andrian Candu: „Multe deja sunt îndeplinite, multe sunt pe cale de a fi îndeplinite.”
Europa Liberă: Care nu sunt îndeplinite?
Andrian Candu: „Sunt, de exemplu, câte două legi sau trei legi care sunt votate în prima lectură sau care sunt inițiate în Parlament, dar cu siguranță vor fi votate până la finele anului. Este o lege foarte complicată noua lege cu privire la instituțiile financiar-bancare de care vorbiți, că, de fapt, ne referim la sistemul bancar, care absoarbe pachetul „Basel III” numit, care deja a fost votat și care e o condiție din partea Fondului Monetar Internațional. Mai sunt câteva care nu țin de legislație, dar țin mai mult de funcționalitatea sau unele proceduri ale Băncii Naționale, sunt două-trei elemente legate de buget și de deficit bugetar, care la fel sunt în realizare.”
Europa Liberă: Credeți că va fi oferită următoarea tranșă pentru Republica Moldova?
Andrian Candu: „Eu cred că noi vom fi la fel ca și în luna aprilie, atunci când a fost prima misiune de evaluare, eu cred că la fel și această misiune de evaluare va fi de succes.”
Europa Liberă: Schimbarea sistemului electoral și asistența macrofinanciară au fost pe agenda Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. Mai sperați să vină banii din partea Uniunii Europene, 100 de milioane de euro?
Andrian Candu: „Cu siguranță, noi vom îndeplini condițiile pentru a obține acea finanțare de 100 de milioane, care este formată din 60 la sută împrumut și 40 la sută grant, donație. Noi deja suntem aproape de îndeplinirea sută la sută…”
Europa Liberă: Reforma electorală v-a dat peste cap.
Andrian Candu: „Reforma electorală nu este prevăzută în condiționalitățile de care vorbim.”
Europa Liberă: Dar toate discuțiile s-au purtat în instituțiile europene anume pe acest subiect?
Andrian Candu: „S-au purtat la nivel politic, la nivel politic. În Parlamentul European, acolo…”
Europa Liberă: E pentru prima dată când se aduce în prim-planul cooperării moldo-comunitare inclusiv aspectul politic.
Andrian Candu: „Da, este evident, pentru simplul motiv că există viziuni diferite, în inclusiv în partidele europene și majoritatea parlamentară este formată în Parlamentul European de Partidul Popular European…”
Europa Liberă: Da, dar din acest partid face parte Merkel, face parte Tusk…
Andrian Candu: „…care nu mai are, cu regret pentru ei, pe unde pe alocuri, cu regret și pentru noi, nu mai are partener în guvernare, că nu e Partidul Liberal Democrat în Guvern și au o altă viziune, uneori fiind, poate, mai puțin informați sau dezinformați, sau uneori chiar pur și simplu din intenția de a fi în unison și solidari cu opinia partidelor care sunt afiliate acestui partid european, a fost o confruntare politică la nivel de dezbateri în Parlamentul European, dar și acea confruntare, și acele dezbateri politice care au avut loc în Parlamentul European s-au finalizat prin acel vot cu majoritate, peste 500 de voturi, dacă nu greșesc, au fost atunci când s-a votat susținerea pachetului macrofinanciar pentru Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar tot condiționat?
Andrian Candu: „Dar din start acest pachet a fost negociat ca fiind condiționat. Noi nu mai avem cooperare cu partenerii noștri de dezvoltare orbește, nimeni nu mai dă nimic pentru ochi frumoși sau pentru vorbe frumoase. Atât Fondul Monetar Internațional, atât Banca Mondială, atât Uniunea Europeană deja de o vreme funcționează pe principiul „mai mult pentru mai mult”.”
Europa Liberă: Mai multe rezultate pentru mai multă asistență?
Andrian Candu: „Produci mai multe rezultate, livrezi rezultate – ai ajutor, inclusiv financiar, pentru a ajuta ca să ai și mai bune rezultate.”
Europa Liberă: Spuneți trei reforme pe care le considerați Dvs. reușite în Republica Moldova, de când sunteți la guvernare, din 2009. Trei mai importante, care au impact pentru cetățean.
Andrian Candu: „Aș spune care au dus la semnarea Acordului de Asociere și la liberalizarea regimului de vize. Au fost reforme în tot ceea ce înseamnă securizarea frontierelor, migrație, transport.”
Europa Liberă: Reformele cu aspecte tehnice mai ușor au impact pentru cetățean.
Andrian Candu: „Impact pentru cetățeni… La nivel de calitatea infrastructurii, doar s-a investit și în drumuri. Totuși, drumurile îs mai bune decât au fost acum zece ani de zile. Uitați-vă, numai drumul Chișinău-Soroca, câteva centuri, unde inclusiv pe fonduri europene s-a realizat și la nivel de infrastructură tehnică, când vorbesc și de telecomunicații, sisteme de canalizare, de irigare, stații de pompare. Deci, sunt…”
Europa Liberă: Dar de ce nu numiți reforma justiției, reforma Procuraturii?
Andrian Candu: „Sunt reforme pornite, inclusiv pe pachetul de implementare a Acordului de Asociere, care încă sunt în realizare. Dacă e să ne referim la reforma Procuraturii, încă eram vicepreședintele Parlamentului când mi-am asumat atunci conducerea acelui grup de lucru pentru concepția de reformă a Procuraturii, care împreună cu societatea civilă a fost dus până la capăt, care ulterior a fost materializat în lege și astăzi suntem încă în implementarea reformelor Procuraturii, încă nu este finalizată, deoarece mai există și perioada ceea de tranziție, de pregătire a procurorilor, calitatea lor, situația financiară, bugetele, independența lor, dar deja însuși faptul că avem Procuratura Anticorupție, pe de o parte, Procuratura de luptă împotriva crimelor organizate și finanțarea terorismului sau cazurile speciale sunt deja mișcări spre bine la nivel, de exemplu, al Procuraturii. Sau, dacă e să luăm spălarea banilor și finanțarea terorismului, iarăși este format un Centru de inteligență financiară. Deci, sunt elemente undeva pe alocuri…”
Europa Liberă: După reforma Guvernului, care ar fi următoarea?
Andrian Candu: „Cred că în pachet sunt necesare reforme pe domeniul businessului, al mediului de afaceri; să venim cu mai multă novație în tot ceea ce înseamnă simplificarea procedurilor de permise, autorizații, controale, ca să existe o atitudine mai prietenoasă față de mediul de afaceri și mai puțin abuzivă din partea statului sau deloc abuzivă. A doua reformă mai grea va fi, dar deja, probabil, după alegerile parlamentare, reforma teritorial-administrativă.
Suntem în proces de reformă a tot ceea ce înseamnă legislația mass-media, un nou Cod al Audiovizualului, ar trebui să fie deja proiectul gata la sfârșit de an sau la începutul anului viitor. În Parlament am creat o platformă de lucru cu societatea civilă și cu experții internaționali pe câteva legi importante – Codul Audiovizualului, noua lege cu privire la publicitate, noua lege cu privire la presa scrisă, presa online, legi sau instrumente de luptă împotriva propagandei și dezinformării…”
Europa Liberă: Dar de ce ați amânat această reformă?
Andrian Candu: „Dar n-am amânat. În luna iunie a fost format grupul de lucru împreună cu Freedom House și Consiliul Europei, Uniunea Europeană, suport inclusiv financiar, ne ajută financiar, acel grup de lucru cu societatea civilă a fost divizat în nouă subgrupuri și fiecare subgrup muncește, acum sunt în lucru.”
Europa Liberă: Și când ar putea să fie votate?
Andrian Candu: „Calendarul e diferit de la lege la lege – unele care sunt mai mici vor fi gata spre sfârșit de an, deja inițiate, chiar săptămâna viitoare și vă invit să participați. Voi organiza o ședință de lucru cu toate grupurile sau subgrupurile și vom trece în revistă care este progresul pe fiecare lege.”
Europa Liberă: Acum o să insist să aflu de la Dvs. un răspuns foarte clar: Care va fi soarta raportului Kroll-2?
Andrian Candu: „Din ceea ce am comunicat, în mare parte, prin Banca Națională, fiindcă Banca Națională ține legătură permanentă cu reprezentanții echipei Kroll, dar și din informațiile care au fost date de echipa Kroll la întâlnirea pe care am avut-o în luna iulie cu prim-ministrul, ministrul Finanțelor, guvernatorul, ministrul Economiei, ministrul Justiției într-un format când ne-am văzut cu Kroll, informația a fost că la sfârșitul lunii octombrie-începutul lunii noiembrie va fi gata raportul Kroll. Mai multă informație vom cunoaște, actualizată, pe data de…”
Europa Liberă: Doamna Sandu a fost astăzi în studioul Europei Libere și ne-a spus că cineva din exterior i-ar fi spus că raportul va avea două dimensiuni – una care va fi oferită inclusiv opiniei publice și alta care va cuprinde aspecte tehnice pe care nu le va afla niciodată societatea.
Andrian Candu: „În discuțiile pe care le-am avut în luna iulie cu cei de la Kroll i-am rugat și le-am spus, de fapt: „Vedeți, că așteptările în societate sunt foarte mari, ca acest raport sau marea parte a informațiilor care sunt în raport să fie date publicului, deoarece așteptările nu sunt doar din partea societății la nivelul cetățeanului, dar sunt și în privința instituțiilor, și în privința partenerilor noștri de dezvoltare, și a politicului, la fel este foarte important să vedem care sunt descoperirile Kroll-ului”. La care ei au menționat că raportul va fi foarte tehnic, foarte multă informație sensibilă care este necesară pentru investigatori în dosarele penale, atunci eu și prim-ministrul care era alături am spus: „Gândiți-vă, totuși, foarte bine în ce formă considerați voi de cuviință, dar trebuie să existe raport și informație care urmează să fie dată publicității.”
Europa Liberă: Raportul Kroll-2 poate face curățenie în rândul clasei politice?
Andrian Candu: „Sigur că da, la fel ca și cel nr. 1, deși nr. 1 n-a fost un raport de investigație ca atare, dar a fost unul mai mult de documentare, dar noi ne bazăm foarte mult pe raportul Kroll-2 ca să facă o curățenie nu doar în clasa politică, dar în tot ceea ce înseamnă inclusiv mediul de afaceri și sistemul bancar. Și toți cei care au fost implicați să fie trași la răspundere. Dar să-mi duc gândul până la capăt.
Pe data de 7 sau 8 este preconizată următoarea întrevedere cu reprezentanții companiei Kroll, la care vom fi informați și ne va fi dată informația actualizată unde sunt ei cu raportul, când va fi gata, când poate fi dat publicității, cum poate fi dat publicității, care este modalitatea prin care se va comunica cu publicul și atunci vom avea mai multă informație.”
Europa Liberă: De ce Banca Națională nu e atât de receptivă la solicitările inclusiv ale deputaților de a publica lista celor care au beneficiat de credite de la cele trei instituții bancare?
Andrian Candu: „Nu știu, chiar nu știu. Probabil sunt chestiuni tehnice. O să-i întreb și eu data viitoare de ce nu, n-am intrat niciodată…”
Europa Liberă: Știu că dl Ghimpu așteaptă de ceva timp…
Andrian Candu: „Probabil ar fi chiar interesant de aflat lista, numele oamenilor și companiilor care au luat credite mari, probabil fraudulos și din cauza asta la fel au pus umărul, direct sau indirect, la criza bancară. Chiar la următoarea proximă discuție cu conducerea Băncii Naționale am să întreb și eu.”
Europa Liberă: Ce părere aveți despre recuperarea miliardului dispărut, pentru că, dacă e să luăm în calcul doar ceea ce se aude în societate, că se acumulează bani de pe urma vânzărilor sediilor Băncii de Economii, filialelor sau mijloacelor de transport, nu înseamnă că se recuperează banii furați?
Andrian Candu: „Ceea ce recuperează din lichidarea băncilor are direct legătură și cu frauda, deoarece din bani fraudați unele bănci s-au dezvoltat în ultima perioadă de timp. Banca de Economii în ultima perioadă, chiar până la criză, conducerea băncii organiza evenimente publice de deschidere a unui sediu, cumpărare de mașini, cumpărare de echipamente ș.a.m.d., când banca deja era în minus sau avea probleme financiare, fraudat, într-un fel, își dezvolta anumite, aparențe că doar făceau în dezvoltare. Păi, cum acel sediu cumpărat sau mașini cumpărate pe bani fraudați nu sunt și ele produsul fraudei? Acum ele sunt lichidate, vândute și sunt recuperate.
Din informația care a fost atât în rapoartele Procuraturii în plenul Parlamentului, cât și din discuțiile inclusiv la ultima ședință pe platforma multiinstituțională unde au participat și procurorii, și investigatorii, lichidatorii ș.a.m.d. sunt câteva căi de recuperare. Una ține de lichidarea băncilor, fiindcă încă este o avere, un patrimoniu care trebuie lichidat; doi – sunt bunurile sechestrate pe dosarele penale în instrumentare în Republica Moldova, aici, pe loc, și vorbim de bunuri sechestrate deja la o valoare nominală de peste un miliard și jumătate, dar valoarea de piață e peste trei miliarde de lei, din ceea ce spun procurorii și evaluatorii și vorbim de ceea ce urmează Kroll să ne arate în raportul acela și ulterior să treacă de la aprobarea strategiei de recuperare la recuperare.
Totuși, există o anumită cale, există un anumit progres și există o viziune cum să fie recuperate și există deja o recuperare – au fost recent făcute deja primele plăți, care sunt obligatorii de la Ministerul Finanțelor la Banca Națională pentru recuperarea miliardului și ele deja sunt luate nemijlocit din tot ceea ce povestim noi acum – care din lichidare, care din dosare penale. Și urmează și partea exterioară, tot ce înseamnă offshore-uri...”
Europa Liberă: Dar faptul că recuperarea e pusă și pe umerii cetățenilor, cum îl explicați, ca lumea să nu se mai revolte atâta că cineva a furat, iar cetățenii trebuie să suporte paguba?
Andrian Candu: „În acest an au fost recuperate, prin asta înseamnă plătite, 700 și ceva de milioane de la Ministerul Finanțelor la Banca Națională. Aceste 700 de milioane provin din suma de peste un miliard și ceva recuperat din lichidarea celor trei bănci. Nu de pe umerii cetățenilor.”
Europa Liberă: Deși se acumulează. Pe parcursul a 25 de ani, cineva a calculat că se acumulează o sumă bunicică.
Andrian Candu: „Dar cine a zis că noi vom ajunge la 25 de ani? Dacă va exista un progres rapid în timp, pe parcursul câtorva ani vom reuși să recuperăm o mare majoritate din suma fraudată, atunci noi nu vorbim de zece sau 20, sau 25 de ani. Dacă e să faci strict matematic în baza unei formule și să începem să speculăm prin studiouri de televiziune că vedeți că, peste 25 de ani, cât o să sufere țara din cauza recuperării miliardului, da, este adevărat, dar noi totuși nu vorbim de speculații și de elemente din SF, dar vorbim despre realitatea matematică și bancară.
În acest an au fost recuperate peste un miliard și 300 de milioane din lichidare, din care 700 de milioane au fost plătite. Deci, din ceea ce s-a vândut din cele trei bănci – sedii, bunuri, mașini, telefoane, calculatoare, mese, scaune, orice aveau ei, inclusiv din conturile care existau – au fost recuperate; cetățeanul ca atare în mod direct n-a avut nimic de suferit din asta.”
Europa Liberă: Ilan Shor, care figurează în raportul Kroll-1, a avut dreptul moral să ajungă în instituțiile europene să se plângă și care e poziția guvernării?
Andrian Candu: „Eu pot să mă pronunț doar strict din punctul de vedere al moralității, nu din punct de vedere juridic. Din câte înțeleg și tot citind din presă, a fost un fel de scrisoare trimisă de peste 20 și ceva de europarlamentari, care dădeau și garanții personale, în sens că și-au manifestat prin garanție că ei asigură că dl Shor, călătorind până la Strasbourg sau la Bruxelles unde a fost, va reveni în Chișinău. Astea-s chestiuni pur juridice, care au fost la decizia procurorului care instrumentează cazul și a judecătorului de instrucție care se ocupă de tot ceea ce însemnă mandatul acesta de control judiciar sau arest la domiciliu, nici nu știu care e mandatul pentru dl Shor, până la decizia Curții de Apel.
Moral pot să calific, să condamn și să acuz că o persoană care, reiese din raportul Kroll, a avut un anumit rol, are o anumită activitate politică, dar, în același timp, nu pot să vin cu declarații pe care poate, eventual, aș vrea să le fac, atâta timp cât există o prezumție a nevinovăției. Trebuie să respectăm legea.”
Europa Liberă: Și în cazul Chirtoacă există prezumția nevinovăției…
Andrian Candu: „Absolut, absolut…”
Europa Liberă: …dar Dorin Chirtoacă n-a putut să ajungă la Strasbourg la Congresul Autorităților Locale.
Andrian Candu: „Eu nu sunt de acord cu astfel de poziții. Eu cred că el trebuia și acolo să ajungă și eu cred că el trebuie și poate mai există încă posibilitate, nu știu căile juridice, inclusiv să participe la referendum.”
Europa Liberă: Așteptăm data de 19, să vedem și rezultatele acestui plebiscit și mai ales comportamentul politicului, organizarea, desfășurarea și poziția organelor de drept. Aici se adună toate la un loc și nimeni nu cunoaște deznodământul real, firesc, legal al acestei probleme.
Andrian Candu: „Păi, deznodământul instituțional și legal ține de organizarea și desfășurarea acestui eveniment, referendumului…”
Europa Liberă: Mă refeream la participarea dlui Chirtoacă.
Andrian Candu: „Aia îi altceva, el e vizat direct, iar comportamentul politicului, al partidelor, al oamenilor ține deja de viziunea lor. Noi am declarat-o ca Partid Democrat și ca poziție politică, și poziție civică, noi nu vom participa la acest referendum.”
Europa Liberă: Și credeți că are șanse chiar nici să nu iasă lumea la vot și să nu adune numărul suficient de participanți?
Andrian Candu: „Probabil, probabil. Din câte înțeleg matematic, sunt necesare peste 200 de mii, dacă nu greșesc, de votanți să iasă la vot și, dacă nu greșesc, peste 180 de mii de voturi împotriva dlui Chirtoacă, adică în susținerea demisiei.”
Europa Liberă: Și în cazul acesta, el va rămâne primar?
Andrian Candu: „E o cifră mare… Da, bineînțeles.”
Europa Liberă: Până în 2019, până la finele mandatului?
Andrian Candu: „Până la finele mandatului, dacă referendumul eșuează, e un eșec pentru cei care l-au organizat, adică care au venit cu inițiativa, în cazul de față mă refer la socialiști și este, cred eu, un câștig pentru dl Chirtoacă.”
Europa Liberă: Dle Candu, reforma electorală e bătută în cuie? Ați mai spus-o, știu că v-am mai întrebat și ați răspuns că nu mai reveniți.
Andrian Candu: „Și atunci de ce să mai revenim la ea?”
Europa Liberă: Știți, oricum există sesizarea Partidului Liberal la Curtea Constituțională. Dacă verdictul Înaltei Curți va fi altul decât e vrerea deputaților care au votat această lege, ce se întâmplă?
Andrian Candu: „Bineînțeles, vom respecta decizia Curții Constituționale, nu avem cale de alegere, fiindcă ne place, nu ne place, putem comenta, critica, dar trebuie să executăm deciziile Curții Constituționale.”
Europa Liberă: Înainte de a începe această discuție, am trecut cu privirea peste titlurile din presă și am reținut că iarăși se lansează ideea că dl Plahotniuc ar putea, ar dori, ar trebui să ajungă în fruntea Executivului. Spulberați odată și pentru totdeauna ceea ce apare în presă.
Andrian Candu: „Din 20 ianuarie 2016, de când Filip a devenit prim-ministru și de când există acest Guvern Filip, aproape în fiecare săptămână sunt anumite speculații la nivel de schimbare a conducerii Guvernului. Și pe această cale mai repet încă o dată: Nu există nicio intenție de schimbare și acest Guvern își va duce până la capăt mandatul său, adică până în noiembrie anul 2018.”
Europa Liberă: Deciziile care se iau în Republica Moldova toate depind de felul cum înțelege dl Plahotniuc că trebuie să fie luată decizia?
Andrian Candu: „Nu, evident că nu. Deciziile se iau la nivel de Guvern, deciziile se iau la nivel de Parlament. Este adevărat că partidul, fiind partid de guvernare, se implică în multe analize, expertize a subiectelor și recomandă o anumită politică într-un fel sau altul, deoarece și partidul generează, prin reprezentanții săi, prin vizitele în teritorii, prin discuțiile cu cetățenii, cu mediile, că-i mediul de afaceri, că-i mediul autorităților locale, generează anumite idei. Ideile respective se discută în partid.
În partid sunt zece departamente care acoperă domeniile, există lideri ai departamentelor și există expertiză pe acele departamente. De exemplu, subiectul școlilor sau, de exemplu, legat de comportamentul poliției – toate se discută la nivel de departament, pe urmă, bineînțeles, sunt vociferate inclusiv de conducere, dar există o anumită bază informațională și analitică a partidului și, bineînțeles că dl Plahotniuc se implică și el, primește multe scrisori, multe plângeri pe anumite domenii.
Există în partid o anumită echipă de analiză și de expertiză, care îi raportează și d-lui Plahotniuc și există o discuție, inclusiv la acele ședințe săptămânale de marți, la care se iau anumite decizii. Deciziile respective sunt transmise pentru analiză suplimentară la Guvern și, dacă este acceptată, se merge, dacă nu, este lăsată deoparte.”
Europa Liberă: Dar Dvs. vă permiteți vreodată să nu fiți de acord cu vreo idee pe care o avansează dl Plahotniuc?
Andrian Candu: „De foarte multe ori se întâmplă, de foarte multe ori e greșit spus, că majoritatea deciziilor se bazează pe dezbateri, uneori chiar și în contradictoriu.”
Europa Liberă: De ce PD critică atât de des și dur societatea civilă?
Andrian Candu: „PD critică societatea civilă?”
Europa Liberă: L-am auzit la forumul de la Tallinn pe dl Marian Lupu, liderul fracțiunii parlamentare a PD-ului, spunând că societatea civilă din Republica Moldova încă nu știe – este de partea politicului, este independentă, știe ce vrea.
Andrian Candu: „Prima dată aud o astfel de viziune. Poate a fost interpretat greșit? Există o bună colaborare, a existat pe alocuri cu o anumită șchiopăteală poate, pe alocuri mai bine, pe alocuri mai rău, dar există anumite elemente instituționalizate de cooperare între societatea civilă și instituții. Și vă dau exemplu: acea lege 2:100 presupune că persoanele fizice vor putea contribui doi la sută din veniturile lor pentru anumite organizații nonguvernamentale; la nivel de legislație de luptă împotriva violenței în familie, după care promovarea doamnelor în politică, 40 la sută cota pe liste de partid și în alte instituții, că se referă și la alte instituții, la fel au fost promovate foarte multe cu societatea civilă.”
Europa Liberă: Deci, e puternică vocea societății civile în Moldova?
Andrian Candu: „Absolut, absolut. Incontestabil.”
Europa Liberă: Și guvernarea mai apleacă urechea la propunerile pe care le face?
Andrian Candu: „Eu v-am dat câteva exemple care au venit în mod special din partea societății civile.”
Europa Liberă: Câte primării sunt gestionate de către PD, astăzi?
Andrian Candu: „Îmi este greu să dau un număr exact, dar probabil în procente, aș putea spune, de 60 la sută, dacă nu greșesc.”
Europa Liberă: Unii spun că peste 600 de primării. Întrebarea mea e: Cum au venit primarii care nu au avut culoarea albastră la Partidul Democrat?
Andrian Candu: „Păi, întrebați-i pe ei, pe acei primari.”
Europa Liberă: Dvs. i-ați convins.
Andrian Candu: „Eu, personal?”
Europa Liberă: Partidul Democrat.
Andrian Candu: „Depinde de la caz la caz. Există și în natura oamenilor ca să se afilieze cu puterea, considerând poate psihologic sau mintal că asta ar presupune…”
Europa Liberă: …că rezolvă mai ușor o sumedenie de probleme ale comunității.
Andrian Candu: „…să rezolve anumite chestiuni, inclusiv finanțarea. Deci, cazurile pot fi diferite de la caz la caz – unii cu crezul, alții cu considerațiunea de care vorbim noi, pur materială, sau care nu este neapărat foarte sinceră și nu neapărat dă rezultate, deoarece oameni de conjunctură au fost mulți, în multe cazuri și nu întotdeauna de cea mai bună calitate. De aceea, partidul trebuie să crească în mod calitativ.”
Europa Liberă: Dar e vina și a partidelor care îi cunosc pe acești exponenți că sunt oportuniști, dar îi acceptă.
Andrian Candu: „Nu întotdeauna. Există creat chiar și un departament, i-aș zice un fel de comisie de etică și integritate în partid…”
Europa Liberă: Un fel de sită prin care trece fiecare?
Andrian Candu: „Da, doar că nu e încă bine, bine structurată, la nivel de procedură îi complicat, fiindcă nu are partidul capacitățile cum ar avea o instituție de integritate să verifice dosare penale, dar cel puțin o analiză pe ceea ce a apărut în presă, investigații jurnalistice, se poate face și partidul aici ar trebui să aibă un cuvânt de spus, atunci când acceptă sau nu acceptă un membru, luând în considerare anumite elemente de integritate.”
Europa Liberă: Dle președinte al Parlamentului, discutăm pe parcursul aproape unei ore și încercați să ne convingeți că tot efortul pe care îl depuneți este astăzi pentru a aduce bunăstare în casa cetățeanului din Republica Moldova. De ce această percepție pe care ne-o arată și sondajele de opinie că oamenii trăiesc într-un stat sărac și corupt?
Andrian Candu: „Fiindcă dezamăgirea a fost mare, trădarea așteptărilor, speranțelor, probabil, este cea mai grea trădare peste care poți să treci doar în timp îndelungat. Așteptările cu adevărat în 2009 și speranța a fost atât de mare, și eșecul și dezamăgirea în anii 2014-2015 la fel de mari și ia timp să recuperezi și cu eforturi considerabile să recuperezi din încrederea oamenilor, să aduci putere, în sensul bun al cuvântului, în instituții, capacități și multe altele. Nu poți să construiești ceea ce nu s-a realizat în ultimii zece, 20 de ani, dacă, de exemplu, luăm același sistem al pensiilor sau reforma justiției. Sunt chestiuni grele, nu-i ușor și la limitările care sunt financiare și limitările din punct de vedere al resurselor umane, lipsa oamenilor profesioniști…”
Europa Liberă: O să vă contrazic un pic. Dacă luăm anii 2010-2011, lumea credea că lucrurile merg pe calea cea bună și dreaptă.
Andrian Candu: „Și dezamăgirea ulterior a fost…”
Europa Liberă: Doi-trei ani și acum aveți acuși doi ani împliniți, nu e suficient timpul ca să…?
Andrian Candu: „Un an și jumătate aproape… Nu e suficient. Într-un an și jumătate, după o astfel de dezamăgire, îți ia dublu efort ca să reușești, dar într-adevăr speranțele au fost mari și lucrurile au mers mult mai ușor. Încrederea a fost aproape oarbă a partenerilor străini în acea perioadă de timp, dădeau bani în stânga și în dreapta, fără să-ți ceară nimic, dacă vorbim de condiționalitățile și de acel principiu „mai mult pentru mai mult”.”
Europa Liberă: Și a fost și asta o greșeală că au dat bani fără ca să ceară?
Andrian Candu: „Probabil, probabil. Trebuie să depui efort ca să meriți, dar dezamăgirea în 2014, în 2015 a fost atât de mare și încă se simte în atmosferă, că e foarte greu să muncești, să schimbi opinia. Și de aceea eforturile sunt mult mai greu trebuie să le depui ca să reușești. Eu cred însă că se reușește și deja și sondajele arată o schimbare.
Dacă e să luăm sondajele, același BOP, de exemplu, aprilie 2016 și aprilie 2017, veți vedea creșteri uneori chiar semnificative la credibilitatea unor instituții, în privința unor procese, procentajul celor nemulțumiți cât de mare era în perioada crizelor, la cel nemulțumiți astăzi, totuși, e mai mic. Și multe încă sunt în proces. Nimeni niciodată nu a afirmat și nici eu n-o să afirm că e lapte și miere afară. Suntem conștienți, eu merg pe aceleași drumuri, mă confrunt cu același sistem de educație, cu același sistem de sănătate, trăim în aceeași țară, pe același pământ și tot negativismul acesta ne afectează și pe noi, inclusiv în Parlament, în Guvern, dar nici să dăm mâinile jos și să spunem „gata, stingem lumina și am plecat” tot nu putem. Trebuie să lupți, să depui eforturi și să încerci.”
Europa Liberă: Ați lansat ideea că ar fi bine, după alegerile parlamentare, PD să facă coaliție, eventual, cu PAS, cu PPDA, dar reacția celor două formațiuni pe care le-ați nominalizat Dvs. a venit la scurt timp și a fost categoric „nu”; cu PD nu vor face coaliție.
Andrian Candu: „Eu aici aș concluziona doar următoarele: vom trăi și vom vedea. Să ajungem în noiembrie 2018, când vor fi organizate următoarele alegeri parlamentare, să vedem care sunt partidele care vor fi în Parlament și care vor avea posibilitatea să creeze acele coaliții, după care vom sta în acest studio și vom analiza.”
Europa Liberă: Și dacă PD și PSRM vor avea suficiente voturi ca să facă coaliție?
Andrian Candu: „Eu exclud aproape în totalitate, deoarece viziunile sunt complet diferite. Dacă suntem diferiți și există confruntare între Partidul Democrat, PAS, Platforma DA, dar viziunea e aceeași, iar în privința Partidului Socialiștilor, noi suntem total diferiți la nivel de viziune, cum vrem să ne construim țara, spre ce mergem. De aceea e greu să te așezi la aceeași masă de discuții.”
Europa Liberă: Ultima dată când ați discutat cu dl Dodon, despre ce?
Andrian Candu: „Ultima dată a fost o discuție telefonică, dacă nu greșesc, acum trei săptămâni în privința legilor care urmau să fie semnate, după ce au fost votate a doua oară.”
Europa Liberă: Și ați ajuns la un compromis?
Andrian Candu: „Nu, a fost mai mult o discuție de informare că legile le-am votat, vi le-am trimis. „Da, le-am primit, le examinez și iau decizia”. Ceva de genul acesta, foarte tehnic.”
Europa Liberă: Încheiem această discuție. O să vă rog să transmiteți și un mesaj cetățenilor, dar o să-l citez pe Vladimir Voronin care a făcut o declarație, spunând că „luna de miere între PD și PSRM a luat sfârșit”.
Andrian Candu: „Niciodată nu a fost o lună de miere și nu are cum să existe o lună de miere între PD și PSRM. A existat un singur vot de conjunctură și de interes politic legat de sistemul mixt, dar la atât s-a limitat acel vot și acea viziune pe moment în Parlament. În rest, zi de zi, la nivel de guvernare – opoziție, majoritate parlamentară – opoziție parlamentară, lucrurile se întâmplă diferit.”
Europa Liberă: Ce mesaj aveți pentru ascultătorii Europei Libere, pentru cetățenii Republicii Moldova?
Andrian Candu: „Să aibă încredere în ziua de mâine, cu siguranță există luminiță în capătul tunelului, doar un pic de răbdare, muncă și iar muncă, efort și vor fi și rezultate.”
Europa Liberă: Mulțumim foarte mult. În studioul Europei Libere de la Chișinău, președintele Parlamentului, dl Andrian Candu, care a răspuns invitației noastre să vină, să avem această discuție aici. Vă mai așteptăm și cu alte ocazii.
Andrian Candu: „Și eu vă mulțumesc foarte mult. Succese vă doresc și ascultătorilor, și celor care urmăresc emisiunile Europei Libere numai bine și succese!”
