Parlamentul Republicii Moldova a aprobat astăzi mai multe amendamente care obligă candidații la posturi publice, inclusiv de deputat, să prezinte un certificat de integritate, eliberat de Agenția Națională de Integritate. Promotorii schimbării, în frunte cu PD, spun că măsura va reduce corupția, fiind conformă și unei recomandări a Comisiei de la Veneția, dar criticii spun că ea va fi greu de aplicat în practică.
Obținerea obligatorie a certificatului de integritate de către candidații la funcții eligibile a fost impusă încă în vară, când Partidul Democrat, cu sprijinul aliaților la guvernare și al socialiștilor, a modificat sistemul electoral. A fost una dintre puținele recomandări ale Comisiei de la Veneţia luate în calcul la modificarea sistemului de vot.
Amendamentele votate azi în prima lectură, care clarifică cum şi în ce condiţii vor fi eliberate aceste certificate, au fost criticate până şi de unii dintre cei care au optat pentru sistemul de vot mixt. Între ei Ştefan Creangă, din grupul popular european, care s-a arătat nemulțumit de mecanismul de punere în aplicare a normei legale:
„Acest mecanism este unul în detrimentul cetăţeanului. Cred că trebuie să revenim şi să dăm atribuţii organelor de stat să solicite această informaţie şi nicidecum cetăţeanul să alerge după această hârtie. Din punctul meu de vedere, este o îngrădire a dreptului constituţional de a candida la alegeri.”
În replică, unul dintre autorii amendamentelor democratul Sergiu Sârbu i-a reamintit colegului său că legislativul urmează calea aleasă de comun acord:
Sergiu Sârbu
„La 20 iulie 2017, într-o zi istorică noi am introdus aceste modificări unde am introdus expres că candidatul personal va depune tot setul de acte şi dvs. aţi votat chestia asta.”
Propunerea ca organele electorale să fie cele care să solicite aceste certificate de integritate a răsunat şi din rândul oponenților sistemului mixt, deputaţi comunişti şi liberal-democraţi. Iată bunăoară cum şi-a argumentat propunerea liderul fracţiunii PLDM, Tudor Deliu:
„La alegerile parlamentare vor fi cel puţin vreo trei sau patru mii de candidaţi. Ne închipuim ce va fi când toate aceste persoane vor merge la ANI să solicite acest certificat. Deci toate aceste 10 mii de persoane vor trebui să obţină în 15 zile certificat. Spuneaţi anterior că el poate să-l solicită cu trei sau patru luni înainte. Nu cred că poate. Pentru că până la data alegerii poate să nimerească într-o situaţie de incompatibilitate. Mie mi se pare că prin unele prevederi noi vom îngrădi accesul unor cetăţeni de a fi aleşi.”
Un alt deputat liberal-democrat Iurie Ţap a sugerat că îndărătul inițiativei ar fi încercarea de a împovăra autoritatea de verificare a integrității cu emiterea de certificate astfel încât sa fie sustrasă de la principala sa atribuție - cea de a verifica declaraţiile de averi ale demnitarilor.
Iar comunista Elena Bodnarenco a afirmat că e o nouă pârghie de presiune asupra concurenților incomozi, argument respins de Sergiu Sârbu:
Comunistul Oleg Reidman le-a reproşat democraţilor că fac referinţă la recomandările Comisiei de la Veneţia doar atunci când le convine şi că, de fapt, nu au respectat principala recomandare...
„Nimeni absolut nu va fi îngrădit la dreptul de a fi ales. Unica restricţie e ca cetăţeanul să poată fi ales doar dacă va avea în certificat înscrierea că există o hotărâre de judecată irevocabilă prin care are interdicţia de a candida. ANI nu are niciun drept să limiteze un candidat să meargă mai departe. Unicul organ care ar putea să refuze înregistrarea este CEC, strict în baza Codului electoral.”
Elena Bodnarenco: „Adică Dvs. confirmaţi că proiectul dat nu este o viitoare bâtă pentru potenţialii candidaţi.”
Sergiu Sârbu: „Sigur că da şi Comisia de la Veneţia atunci când ne-a rugat să venim cu măsuri suplimentare pentru a nu admite influenţa oamenilor de afaceri acest element este difinitoriu ca cetăţenii să cunoască toată informaţia despre un viitor candidat, toate legăturile, toate conflictele de interese.”
Elena Bodnarenco a pus la îndoială asigurările date de Sârbu. Un alt deputat comunist Oleg Reidman le-a reproşat democraţilor că fac referinţă la recomandările Comisiei de la Veneţia doar atunci când le convine şi că de fapt nu au respectat principala recomandare a acestei entități - cea de a nu modifica sistemul electoral. Iar liberal-democratul Iurie Ţap a opinat că recomandarea vizând neadmiterea influențelor oamenilor de afaceri la care a făcut referire Sârbu ar fi fost înțeleasă eronat:
„Contextul este cu totul altul, stimaţi colegi. Oamenii de afaceri să nu influenţeze deciziile politice, deciziile autorităţilor publice, instanţelor de judecată. Aceasta este esenţa a ceea ce a spus şi asupra ce insistă Comisia de la Veneţia. De aceea să nu încercăm să manipulăm aici.”
La capătul dezbaterilor, Sergiu Sîrbu a promis că legislația va fi îmbunătățită înainte de a fi votată în lectura finală şi că vor fi luate în calcul şi recomandările formulate anterior de Asociaţia Promo-Lex, care a propus, între altele, includerea unor reglementări detaliate a efectelor juridice ale certificatului de integritate, dar şi a procedurii și termenilor de contestare a acestui document.