În dosarul violențelor de la Mitingul Diasporei din 10 august 2018, DIICOT, direcția specializată în combaterea crimei organizate, nu a găsit niciun vinovat pentru bătăile luate de protestatari, iar în dosarul de spionaj la adresa Laurei Codruța Kovesi, fost procuror șef anticorupție, i-a scăpat pe finanțatorii afacerii, prinzând numai executantul – pe fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, scrie Cristian Pantazi pe site-ul G4Media.
Cine sunt finanțatorii reali ai operațiunii „Black Cube”?
Cine sunt cei care au ordonat și coordonat reprimarea violentă a manifestației diasporei din 10 august acum doi ani? Nu se poate ști, justiția a clasat dosarele. Mai rămâne, arată Pantazi, o singură speranță, foarte fragilă: ca procurorul general Gabriela Scutea să infirme verdictul, așa cum a infirmat dosarul Parchetului Militar în legătură cu filajul la ziariști și magistrați.
„Dacă nu, înseamnă că operațiunea de numire a procurorilor șefi pe filiera Predoiu – Iohannis a avut ca scop fix îngroparea marilor dosare și definitivarea operațiunii de îngropare a justiției, începută de PSD”.
Scriitorul turc Burhan Sönmez, militant pentru drepturile omului, îi acordă un interviu curajos Magdei Grădinaru la Spotmedia.ro. Vorbește despre transformarea catedralei Hagia Sophia în moschee. În opinia sa, e vorba de un gest simbolic de încheiere a epocii Kemal Atatürk, după 20 de ani de pasi bine articulați prin care președintele Regep Erdogan a reușit să concentreze puterea politică în mâna islamiștilor.
De la muzeu la moschee: istoria în imagini a Hagiei Sophia
Este în acest gest și o încercare de a distrage atenția electoratului de la alte chestiuni: „Sărăcia e larg răspândită. Moneda turcească își pierde valoarea. Șomajul e la cel mai înalt nivel. Și de vreme ce guvernul islamist nu poate găsi nicio soluție pentru aceste probleme, e nevoit să joace cu instrumente politice și religioase”. Erdogan a mizat mult pe reînvierea mitului Imperiului Otoman, ceea ce, crede invitatul Magdei Grădinaru, nici nu ar fi cu totul imposibil, însă „cu siguranță va crea multă suferință (…) va dura mult să curățăm dezastrul lăsat în urmă” de asemenea ambiții.
Ștefan Popescu scrie în Revista 22 despre același subiect și vede „o legătură și cu sfârșitul Războiului Rece, creșterea rolului Asiei, declinul relativ al Europei, cu perioada post-ideologică în care am intrat și care face ca societatea turcă să își privească trecutul otoman și propriile tradiții într-o manieră decomplexată”.
Rațiunile politice ale liderului de la Ankara: ar vrea să recâștige Istanbulul...
De adăugat și rațiunile politice ale liderului de la Ankara: ar vrea să recâștige Istanbulul, unde primar general a fost ales ultima oară cineva din opoziție. Odată cu proiectul unui mare aeroport la Istanbul, scopul ultim începe să se întrevadă: mutarea capitalei de la Ankara în vechiul Constantinopol.
Pe site-ul Marginaliaetc.ro, Melania Cincea este convisă că Partidul Social-Democrat și Pro România sacrifică electoral sănătatea populaţiei fără nicio tresărire: „Un număr mare, cât mai mare, de persoane infectate cu noul Coronavirus ar veni, probabil, mănuşă calculelor electorale ale PSD şi Pro România. (…) Ar demonstra, în naraţiunea lor electorală, eşecul guvernării în lupta cu această pandemie. Realitatea ne arată însă că ei sunt cei care încearcă să împingă situaţia în direcţia dezastrului”: fiecare măsură dispusă de guvernul liberal pentru limitarea numărului de cazuri a fost sistematic blocată.