Ruslan Stânga: Suntem cea mai rurală țară din Europa, de aici pornesc toate obiectivele

Joi, la Chişinău va avea loc a doua ediţie a congresului tinerilor activi din mediul rural, care îşi propune promovarea activismului incluziv, dar şi crearea unei platforme de discuţii şi schimb de experienţă. O convorbire cu Ruslan Stânga, director executiv al Institutului pentru Iniţiative Rurale.

Interviu cu Ruslan Stânga

Europa Liberă: Multe voci constată că nevoile și provocările tinerilor deseori sunt lăsate în grija ONG-urilor. La nivel local, e nevoie de un efort comun al tinerilor, autorităților publice și chiar al sectorului privat, iar o colaborare între toți acești actori ar trebui să dea rezultate. De ceva timp, institutul în fruntea căruia vă aflați încearcă să demonstreze că grupurile de inițiativă din rândul tinerilor pot produce un impact de durată în comunitate, însă e nevoie de sprijin, pentru că în provincie se întâmplă des ca vocea tinerilor să nu treacă dincolo de porțile școlii. De ce ați ales mediul rural?

Ruslan Stânga: „În primul rând, Republica Moldova este o țară rurală. Vorbeam chiar cu câțiva colegi, experți în domeniul statisticii și noi putem să zicem liber că suntem cea mai rurală țară din Europa. Și de aici pornesc toate obiectivele, inclusiv ale mele ca și cetățean mă interesează, dar și ca director al unei organizații nonguvernamentale care ne-am propus să ocupăm această nișă, neocupată de nimeni, deocamdată. Și vrem să avansăm în tot ceea ce înseamnă dezvoltare rurală, nu agrară, căci se face o confuzie, cum este chiar acum la minister...”

Europa Liberă: Țară rurală, cu localități depopulate, iar acolo unde este depopulare, acolo se consideră că nu este tineret?

Ruslan Stânga: „Este adevărat. Să ne uităm un pic la statistici, numărul tinerilor s-a micșorat. Potrivit Biroului Naţional de Statistică (BNS), la începutul anului 2020 erau 706 mii de tineri, în 2014, să comparăm, avem cu 26% mai puțini, doar în șase ani am pierdut 26 la sută, în doar patru ani avem mai puțini cu circa 119 mii tineri, doar în șase ani am pierdut așa de mulți tineri. Vedem că populația de tineri scade, la sat nu scade, pentru că după 15-16 ani este vârsta când absolvesc treapta gimnazială și până atunci se mai regăsesc, după care pleacă. Dar, uitați-vă, în decurs de 10 ani trebuie să se afirme profesional și personal. Mă refer la cei de 15-16 ani și 25-26 de ani. Exact aici se măsoară și rata participării tinerilor la vot, de la 18 până la 25 de ani este categoria celor care participă cel mai puțin. Aici ce vreau să vă zic? Că anume acest interval de timp de 10 ani este crucial în afirmarea profesională și personală a tinerilor și dacă statul nu reușește să-i atragă și să-i păstreze în țară, atunci să știți că suntem într-o situație destul de alarmantă, chiar sinistră, aș spune.”

Europa Liberă: Lipsa infrastructurii, lipsa locurilor de muncă, salarii prost plătite, faptul că părinții au ales să-și câștige bucata de pâine peste hotare și și-au găsit un rost acolo, și-au adus și odraslele, cum mai motivați tinerii să rămână în mediul rural?

Ruslan Stânga: „Toate cele pe care le-ați menționat sunt valabile, dar eu m-aș opri la un bloc de probleme care se numește neatractivitatea Republicii Moldova. Republica Moldova nu mai este atractivă pentru tineri, de fapt, continuă să rămână neatractivă pentru tineri dat fiind câțiva factori: sărăcia și serviciile acordate de stat. Mă refer nu la serviciile sociale, dar, în primul rând, la serviciile educaționale și de afirmare profesională. Tinerii nu sunt „vânați” de către autorități ca să-i atragă în economia țării sau în procesul de dezvoltare a țării.”

Europa Liberă: Asta ar însemna că nu sunt tratați ca o valoare?

Ruslan Stânga: „Da, inclusiv acest lucru. Cred că politicienii și cei care sunt implicați în forjarea politicilor de integrare a tinerilor înțeleg și își dau seama, dar această neputință persistă de mai mult de trei decenii. Nu știu niciun guvern care a putut să arate cum poate să schimbe acest statu-quo. Ceva nu merge și noi trebuie să trecem la momentul actual de la politica de supraviețuire în domeniul de integrare a tinerilor, trebuie să trecem la o politică de dezvoltare mai „agresivă”, mai pro-activă, uneori chiar cu anumite riscuri.”

Europa Liberă: Ce ar include această politică „agresivă”?

Ruslan Stânga: „Să valorificăm inovația. Asta ar însemna anumite riscuri. Uitați-vă, inovația în procesul educațional. Asta ar însemna să nu ne axăm doar pe ce, ci și pe cum, nu doar pe reparația școlilor în vederea schimbării acoperișului și a geamurilor, ci pe echiparea sălilor. Acest exercițiu de transformare a infrastructurii trebuie să fie făcut luând în calcul dimensiunea umană și dimensiunea ce-i interesează pe tineri. Și atunci, ce contează foarte mult e pur și simplu consultarea sistematică a tinerilor: Ce părere aveți voi? Cum ați vrea voi să fie lucrurile? Ce ați dori să se facă?”

Europa Liberă: Dar cine azi le mai cere sfaturile, sugestiile tinerilor?

Ruslan Stânga: „Să știți că se mai schimbă lucrurile, vreau să fac un mic compliment Ministerului Educației. Cel puțin, nu se mai opune ideii și sunt parteneri de dezvoltare care au foarte multe proiecte acum în derulare, dar nu este suficient. Ca viața să se miște din loc, este nevoie de o sinergie din mai multe sectoare, inclusiv sectorul privat. Apropo, în Republica Moldova avem la momentul actual 13 centre de excelență, vorbim de învățământul profesional, este bine, dar nu este suficient și sunt lucruri de îmbunătățit acolo. Deci, este bine, dar este loc de mai bine. Guvernul trebuie să ia o poziție mai pro-activă în organizațiile parlamentare și parteneri și să riște un pic mai mult. Ce înseamnă să riști? Înseamnă să dai frâu liber imaginației și să transformi tot ce ține de domeniul tineretului într-o aventură, s-o transformi într-un laborator de idei care să genereze idei și să atragă tineri în acest proces de generare a ideilor.”

Europa Liberă: Tinerilor mereu li s-a reproșat că ei sunt nehotărâți, că ei nu știu ce vor, că nu le pasă de ceea ce se întâmplă în jurul lor. Și atunci, e vina lor sau e vina societății că nu ar avea suficiente politici pentru tineret?

Ruslan Stânga: „Cum e construită însăși societatea noastră în Republica Moldova, trebuie cineva să-și asume un rol de reformator, trebuie să-și asume cineva rolul că vrea să schimbe lucrurile din talpă. Deci, ceea ce a fost până acum au fost politici de subzistență sau politici de a menține, mai rău să nu fie. Cred că politicienii au vreun cuvânt de spus, pentru că politicienii sunt nu doar cei care fabrică idei și fabrică legi, ci și cei care sunt un exemplu. Și, uitați-vă, arătați-mi partide sau politicieni care la un moment dat nu s-au discreditat. Arătați-mi măcar unul. Și atunci cred că cineva trebuie să-și asume idei. Uitați-vă, de exemplu, la o lecție, să zicem de matematică sau biologie, trebuie să fie lecția nu doar cantitativă, să aibă o pondere doar cantitativă, ci să fie și calitativă. Tânărul să vină cu entuziasm, să-i placă atât de mult și aceasta este posibil, inclusiv integrarea educației civice la toate nivelurile. Cum se face în Republica Moldova? Iarăși intrăm într-un cerc vicios: se predă educația civică așa cum se predă. Eu aș pune nota „0”, nota „2”, dar eu cred că se poate de integrat această componentă la toate nivelurile.”

Europa Liberă: Eu vă întrebam - ce vor tinerii, astăzi, în Republica Moldova? Pentru că cel mai des auzi de la generația tânără că vor distracție.

Ruslan Stânga: „Este adevărat, da, vor distracție. E și normal să fie așa, este vârsta, dar dacă vă uitați și în sondaje și vă uitați la ceea ce observăm noi, Institutul pentru Inițiative Rurale, lucrăm în 72 de comunități din 23 de raioane și vedem că tinerii își doresc locuri de muncă bine plătite. Deci, tânărul vrea să se afirme profesional. Cu regret, nu prea are oportunități, deși, comparativ cu acum câțiva ani, sunt mai multe. Avem Centrul de Excelență, avem anumite insule de speranțe, dar vreau să vă zic: tinerii își doresc, ca orișicare cetățean, viață decentă.”

Europa Liberă: Ce rezultate ați adunat Dvs.? Iată, de pe urma activității pe care o desfășurați și spuneți că ați reușit să antrenați atâtea comunități și atâția tineri?

Ruslan Stânga: „Pe undeva am reușit, pe undeva nu am reușit. Lucrăm în 72 de comunități, majoritatea rurale; lucrăm cu 51 de ONG-uri, majoritatea fiind ONG-uri de tineret. În proiectul nostru, împuternicirea tinerilor din mediul rural, așa cum noi l-am botezat, cum noi l-am gândit, pe de o parte, ne dorim să împuternicim ONG-uri de tineret, lucrăm cu 15 ONG-uri de tineret, specific ne axăm și, pe de altă parte, vrem să împuternicim 30 de grupuri de inițiativă de tineret cărora le furnizăm resurse, inclusiv financiare, le furnizăm idei și le furnizăm oportunități de a face schimb între ei și luăm experiența americană, care este destul de bună, și o adaptăm un pic la realitățile noastre. Și vreau să vă zic că sunt mândru de majoritatea comunităților, văd scântei, văd modele de succes și acum, la congresul care va avea loc, Congresul tinerilor activi din mediul rural, vrem să vorbim și despre aceste succese, dar și să nu lăsăm trecute cu vederea anumite clișee sistemice care au fost până acum. De ce nu merge activitatea în centrele de tineret? De ce nu merge activitatea în centrele de creație? Care este problema? Vrem să discutăm împreună cu tinerii și sper să iasă ceva interesant.”

Europa Liberă: Dvs. reușiți să-i antrenați pe cei mai activi.

Ruslan Stânga: „Da.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă în afara celor activi?

Ruslan Stânga: „Nutresc o doză moderată de optimism că totuși cei care sunt activi vor reuși să-i atragă și pe ceilalți prin propriul model. Tinerii nu vin la activități datorită unui subiect interesant sau datorită unui program pe care l-am gândit noi, vedem că tinerii vin datorită efectului de gașcă și activitățile pe care le propunem au o doză minimală de teorie și-i implicăm în comunitate, începând cu activitatea de treapta zero, activități de salubrizare. Toți sunt implicați, inclusiv copiii la plantarea pomilor și după care în procesul de luare a deciziilor. Avem tineri care sunt implicați în procesul de luare a deciziilor la nivel local, deci furnizează idei primăriilor. Și vreau un pic să vorbesc de bine despre primari. Credeam înainte că primarii sunt cea mai amorfă, să zic așa, categorie de funcționari publici, dar în majoritatea cazurilor primarii oferă buget special pentru tineri numai pentru simplul motiv că cer. Iată, pentru că tinerii nu cer, nu-și revendică drepturile pe care le au și nu știu cum să facă, iată acești animatori sociali de tineret cred că este nevoie de foarte mulți, nu specialiști de tineret, care știu politici și aceștia, probabil, trebuie, dar este nevoie de animatori sociali, de acei formatori care formează un spirit de echipă. Cred că totuși nu este totul pierdut, se mai poate de făcut încă ceva în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Din observațiile Dvs., cât de mult le pasă tinerilor de viitorul țării lor?

Ruslan Stânga: „Tinerilor le pasă de familia lor, le pasă de sătucul lor, le pasă de mahalaua lor. Deci, începem cu aceasta - lumea din jur îi interesează, patria sau țara, în general, încă se formează acest concept în conștiința lor.”

Europa Liberă: Și cum vedeți Dvs. viitorul Republicii Moldova în următorii 10 ani?

Ruslan Stânga: „Eu totuși nutresc o doză de optimism că lucrurile se vor schimba. Tinerii, după cum am văzut la alegerile prezidențiale, tinerii s-au trezit, brusc; în turul doi avem cu 27 la sută mai mult, deci numărul alegătorilor tineri a crescut, cumva acești alegători tineri s-au trezit.”

Europa Liberă: De la 1 până la 15 noiembrie?

Ruslan Stânga: „De la 1 până la 15 noiembrie! Vă dau date: în turul întâi avem aproximativ 125 de mii de tineri, în turul doi avem 153 de mii de tineri, aproximativ cu 27 la sută numărul lor a crescut. Deci, e posibil! Dacă știi cum să folosești instrumentele de motivare, dacă știi să cobori la nivelul tinerilor, nu mă refer aici la nivelul intelectual, ci la nivelul lor și să le vorbești mesaje pe care ei le înțeleg. Și sper ca cei care sunt bine intenționați să aibă suficiente argumente ca să convingă în special tinerii, să-i convingă nu doar să iasă la vot, dar să se implice la nivel local. Comunitățile rurale din Republica Moldova merită o a doua șansă și cred că o vor avea, dacă politicienii se vor trezi și dacă tinerii vor reuși să se trezească și să participe.”