Linkuri accesibilitate

Sărăcie, nemulțumire, șomaj - un sondaj de opinie la aproape 30 de ani de la independența R. Moldova


Un nou sondaj de opinie dat publicităţii de către Asociația Sociologilor și Demografilor.

Tema sondajului a fost legată de stratificarea socială a Moldovei la aproape 30 de ani de la independență. În ceea ce privește încrederea electoratului în partide, ca și în alte sondaje, Partidul Socialiștilor se afla în frunte, urmat de partidul Acțiune şi Solidaritate al Maiei Sandu.

Sărăcie, nemulțumire, șomaj - un sondaj de opinie la aproape 30 de ani de la independența R. Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:35 0:00
Link direct

La aproape trei decenii de la declararea independenței, R. Moldova nu a reuşit să consolideze numita clasă de mijloc, cea care constituie bază unei societăți democratice şi asigură dezvoltarea economică. Această pătură e aproape inexistentă, iar majoritatea populaţiei se consideră săracă, arată sondajul. Cota celor săraci e de peste 65 la sută. E vorba de respondenții care spun că veniturile fie că nu le ajung nici pentru strictul necesar, fie că le ajung doar pentru strictul necesar. Doar 9 la sută din respondenţi spun că reuşesc să cumpere şi unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii, iar această categorie, de fapt, constituie așa numita clasă de mijloc.

Aproape jumătate dintre ei spun că o duc mai rău decât în 1991

La împlinirea a 29 de ani de independență ai R. Moldova societatea rămâne divizată pe diverse criterii, disproporțiile social-economice se acutizează, iar prăpastia dintre cei bogați și cei săraci se adâncește. La această concluzie a ajuns președintele Asociației Sociologilor şi Demografilor, Victor Mocanu, interpretând datele celui mai proaspăt sondaj. Majoritatea respondenţilor nu sunt satisfăcuți de nivelul lor de trai. Aproape jumătate dintre ei spun că o duc mai rău decât în 1991 când R. Moldova și-a declarat independența.

Cei mai mulţi dintre respondenţi se consideră parte a păturii inferioare, adică săraci, iar numita clasa de mijloc, cea care ar trebui să fie motorul dezvoltării economice a ţării, este aproape inexistentă. Consolidarea acestei pături ar trebui să fie un obiectiv strategic pentru orice guvernare, consideră Victor Mocanu:

„În lipsa unei clase de mijloc consistente precum este în ţările europene dezvoltate unde clasa de mijloc constituie de la 60 la 80 la sută din populaţie R. Moldova nu are viitor. Problema decalajului dintre păturile superioare şi inferioare ale societăţii nu pot fi rezolvate fără o revizuire a realităţilor distributive, în scopul majorării poverii fiscale asupra veniturilor excesive şi majorării veniturilor persoanelor sărace.”

Inegalitatea socială, pauperizarea populației și pierderea încrederii în ziua de mâine sunt principalele aspecte negative care au marcat anii de independență ai R. Moldova, cred cei mai mulți dintre respondenți. Iar printre aspectele pozitive sunt menţionate deschiderea hotarelor, semnarea Acordului de Asociere cu UE şi liberalizarea regimului de vize.

Marea majoritate a respondenţilor – 70 la sută – cred că evenimentele din interiorul ţării se desfăşoară într-o direcţie greşită. Iar peste 60 la sută afirmă că reformele din ţară nu sunt eficiente. În acelaşi timp, aproape jumătate dintre cei chestionaţi apreciază ca fiind tensionată actuala situaţie socio-politică şi agreează un eventual scrutin parlamentar anticipat. Victor Mocanu precizează că numărul celor care optează pentru alegeri anticipate este în creştere, iar o posibilă explicaţie ar fi intensificarea în ultima vreme a traseismului politic şi a conflictelor între diferite formaţiuni.

PSRM continuă să fie în topul preferințelor alegătorilor, fiind urmat de Partidul Acţiune şi Solidaritate şi de Partidul Şor. Dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare în viitorul legislativ ar mai putea accede Partidul Nostru şi Partidul Democrat.

Topul încrederii este condus în continuare de preşedintele Igor Dodon, liderul informal al socialiștilor, și de lidera PAS Maia Sandu. Cei doi politicieni rămân a fi şi favoriții cursei electorale prezidențiale, dar niciunul dintre ei nu ar acumula majoritatea de voturi din primul tur. Dacă președintele ar ales duminica viitoare, Igor Dodon ar putea obţine 32,4 la sută din voturi, iar Maia Sandu – 20 la sută. Turul doi al alegerilor prezidenţiale l-ar câştiga, potrivit sondajului, Igor Dodon cu 56 la sută. Iar precizarea pe care o fac de fiecare dată sociologii este că preferinţele electorale se pot modifica până la alegeri, întrucât ele reflectă situaţia la zi, când nu sunt candidaţi înregistraţi oficial în cursa prezidențială, iar campania electorală abia urmează să înceapă.

După aproape trei decenii de independentă, populația R. Moldova rămâne dezbinată pe criteriul geopolitic şi se polarizează, cu mici fluctuații de câteva procente, în jurul a doi vectori de orientare geopolitică, vectorul european şi cel eurasiatic.

Până acum vectorul anunţat de integrare europeană nu a adus anumite rezultate

În ultimii ani popularitatea Uniunii Economice Eurasiatice este într-o uşoară creştere, spune Nicolae Bodean de la Asociaţia Sociologilor şi Demografilor. Expertul explică în felul următor această ascensiune: „E determinată şi de unele probleme economice, de o campanie mai susţinută, dar în mare parte de o anumită decepţie că până acum vectorul anunţat de integrare europeană nu a adus anumite rezultate, sau rezultatele erau aşteptate mai rapid.”

Potrivit sondajului, la un eventual referendum pe tema orientării geopolitice a R. Moldova, pentru aderarea la UE ar vota 39,4 la sută, în timp ce 40,1 la sută se declară susţinători ai Uniunii economice Euroasiatice dominată de Rusia.

Pretinsa popularitate crescândă a vectorului estic, spun mai mulți analiști, este catalizată în mare parte prin mijloace de propagandă, pe când simpatizanții cursului proeuropean se ghidează de beneficii măsurabile și pe obiective tangibile descrise în angajamentele asumate de R. Moldova în Acordul de Asociere cu UE.

XS
SM
MD
LG