Criza energiei în UE: un răspuns comun imediat și divergențe în abordarea pe termen lung

Miniștrii Uniunii Europene s-au întâlnit astăzi pentru discuții de urgență axate pe energie, pe fondul divergențelor profunde dintre cele 27 de țări membre cu privire la modul de abordare a crizei care a dus la creșterea vertiginoasă a facturilor consumatorilor în acest an.

Criza energiei în UE: un răspuns comun imediat și divergențe în abordarea pe termen lung

Valul de creștere a prețurilor ar putea să se diminueze abia primăvara viitoare, scrie agenția Associated Press, iar miniștrii au discutat un set de măsuri pe termen scurt care au fost propuse de Comisia Europeană pentru a ajuta consumatorii și întreprinderile să reziste șocului creșterii prețurilor.

Principalul motiv al acestei creșteri importante este cererea globală crescută de energie, și în special de gaze. Potrivit oficialilor UE, prețurile gazelor în Europa au crescut cu peste 170% de la începutul anului.

Deși majoritatea statelor membre sunt de acord cu reducerile de taxe, ajutorul de stat și alte măsuri propuse de Comisie pentru a ajuta populația și întreprinderile, opiniile sunt diferite în ceea ce priveşte abordarea pe termen lung.

„Am primit mesaje diferite de la diferite state membre”, a spus Kadri Simson, comisarul UE pentru energie. „Sper să aud mesaje clare de la miniștri – care sunt așteptările lor? Dacă vorbim de măsuri pe termen mediu, asta înseamnă și că trebuie să începem să acționăm chiar acum, în ciuda faptului că rezultatele acelor acțiuni vor fi prevăzute pentru anii următori, nu în următoarele două săptămâni.”

Agenția AP scrie că s-a trasat o linie de demarcație între țările care solicită o reformă aprofundată și structurală a pieței energetice a blocului - printre care Franța și Spania - și cele care cred că criza este doar temporară și nu necesită schimbări radicale.

Nouă țări ale Uniunii Europene, inclusiv Germania, și-au unit forțele pentru a spune că nu vor sprijini o revizuire a pieței de energie electrică înainte de reuniunea miniștrilor.

Luxemburg, Austria, Germania, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda, Letonia și Țările de Jos au spus că piețele transparente și competitive sunt cele care garantează prețuri mai bune pentru utilizatori. Ei au cerut desfășurarea surselor de energie regenerabilă și „interconectare ulterioară”.

Între timp, Spania face eforturi pentru schimbarea modului în care sunt calculate prețurile angro la electricitate, în timp ce Franța – care își obține aproximativ 70% din electricitate din energia nucleară – a cerut decuplarea prețurilor la electricitate și gaze. Francezii susțin că influența gazului în stabilirea prețurilor cu ridicata la energie electrică este disproporționată.

Spania a propus și înființarea unui program comun de obținere a rezervelor de gaze, dar ideea nu a câștigat prea mult sprijin până acum. Europa depinde foarte mult de gazul importat, în principal din Rusia.

Țările UE au cerut Comisiei să analizeze programul de comercializare a cotelor de emisii al blocului, care obligă companiile să plătească pentru dioxidul de carbon pe care îl emit. Scopul este de a verifica dacă manipularea pieței ar fi putut influența creșterea prețurilor.

Pe termen mai lung, Comisia dorește ca UE să se pregătească pentru eventuale noi astfel de șocuri de creștere a prețurilor prin accelerarea investițiilor în surse regenerabile de energie și dezvoltarea capacității de stocare a energiei.

Presiunea energetică a reaprins o dezbatere despre dacă UE ar trebui să promoveze proiectele de energie nucleară ca o modalitate de a deveni mai independentă din punct de vedere energetic.

Franța a cerut recent includerea energiei nucleare în acest cadru până la sfârșitul anului. Germania se opune vehement ca și alte țări care doresc ca energia nucleară să fie neeligibilă pentru finanțare ecologică.