Eugen Cozonac (APP): „Orice persoană care a plecat din țară, având condiții favorabile aici s-ar reîntoarce”

Agenţia Proprietăţi Publice care răspunde de întregul patrimoniu de stat, începând de la clădiri, terenuri şi întreprinderi de stat până la parteneriate publice-private, se află într-un proces complex de analiză a modului în care au fost administrate aceste bunuri, urmând să vină cu un plan de privatizare acolo unde este cazul sau de revizuire a anumitor contracte, declară directorul general al instituţiei. Eugen Cozonac a fost cooptat în guvernul Nataliei Gavriliţa din diaspora, în urmă cu trei luni, după ce a fondat şi a activat în mai multe întreprinderi din Statele Unite. Eugen Cozonac vorbește despre primele constatări şi planuri de optimizare.

Interviu cu Eugen Cozonac, directorul general al Agenției Proprietăți Publice

Eugen Cozonac: „Am plecat din țară prima dată în ‘94, la studii, în Statele Unite, în statul Pennsylvania. Acolo am făcut studiile timp de 3 ani, am absolvit colegiul și niciodată n-am vrut să rămân cu traiul peste hotare, întotdeauna am vrut să mă întorc în țară. Iubesc țara mea natală, vreau să fiu și să activez aici și acesta a fost scopul inițial după studii. Revenind în țară, am revenit un om schimbat, n-am revenit același tânăr care am fost când am plecat. Am văzut că lucrurile pot fi făcute diferit, se poate lucra diferit, sunt niște valorii, niște principii pe care le-am descoperit în timpul studiilor și am vrut să le aplic aici. Am lucrat cu câteva ONG-uri și apoi am văzut că mulți tineri nu prea au multe oportunități de lucru și, împreună cu câțiva colegi, am lansat o companie de tehnologii informaționale.”

Europa Liberă: Cunoscuta Endava...

Eugen Cozonac: „Da, Endava. A fost fondată special cu gândul de a oferi loc de lucru tinerilor absolvenți și, mai mult ca atât, studenți, care încă studiau. În timpul Uniunii Sovietice nu era un așa concept ca lucrul part-time și noi am încercat să atragem tinerii să lucreze câteva ore pe zi și, în același timp, să-și facă studiile și să aibă acea oportunitate, să aibă și experiența practică în timp ce iau teoria la lecții. A fost o experiență extraordinară pentru mine, dar în același timp m-am căsătorit cu soția mea de acum, care este americană, chiar dacă locuia aici, vorbește româna la perfecție, dar din cauză că am avut niște complicații cu copiii noștri am fost, într-un fel, nu vreau să spun nevoiți, dat am decis să plecăm pentru o perioadă în Statele Unite.”

Europa Liberă: Și acolo ați rămas cât timp?

Eugen Cozonac: „Am plecat în 2003, am încercat să ne întoarcem în 2009, întotdeauna am vrut să venim înapoi ca familie. Am revenit cred că în februarie 2009 și am stat aici jumătate de an, iarăși am avut niște complicații medicale cu copiii și am fost nevoiți din nou să plecăm în Statele Unite. Și de atunci, din 2009, cred că am venit în Moldova o singură dată, poate de două ori în această perioadă.”

Europa Liberă: Ați pomenit cumva ce va atrage aici, în țara asta. În contextul acesta încercăm să analizăm ce-i motivează pe oamenii care se gândesc, care, iată, ca Dvs. au decis să revină, nu se știe deocamdată pe o perioadă scurtă sau lungă, așa o întrebare: mai degrabă considerați Republica Moldova țara părinților, țara copiilor sau țara în care la un moment dat doriți să reveniți și să vă stabiliți permanent? Ceea ce specialiștii numesc ca trend ceea ce se întâmplă mai degrabă aproape de pensionare. Poate că sunteți excepție în general?

Eugen Cozonac: „Cred că fiecare are o motivație diferită. Întotdeauna am crezut că Moldova este o țară a oportunităților. Când pleci în Vest, este foarte greu să te integrezi fiind dintr-o altă cultură, acolo parcă totu-i deja pe polițe, aici poți să te ocupi cred că cu mult mai multe activități și poți să te dezvolți în mai multe direcții. De aceea am crezut și am promovat totdeauna această idee că în Moldova sunt multe beneficii personale pentru a crește, a te dezvolta și a face o afacere interesantă, să faci un ONG sau să ai un impact direct în viața oamenilor.

Pe când într-o altă țară, ca Statele Unite, care-i la o scară mult mai mare, impactul asupra societății pe care poți să-l ai este mult mai limitat și aceasta m-a motivat, într-un fel, să revin în țară pentru a avea un impact în viața oamenilor, pentru a face ceva pozitiv pentru oameni, pentru societate. Și ca răspund la întrebarea - care a fost motivația, a cui țară, dacă este țara mea, a părinților, a copiilor? - Întotdeauna a fost țara mea, întotdeauna am vrut să locuiesc aici, să activez aici, dar cu timpul s-a lărgit câmpul de activitate la nivel geografic. A fi activ în Moldova nu înseamnă a fi limitat să fii în Moldova. Eu cu același succes pot să fiu la Londra și la New York și să promovez interesele țării, să atrag investiții, de exemplu, sau să conving oamenii să vină să guste vinul moldovenesc, să vină în agroturism sau să vină prietenii să mă viziteze. Deci, eu promovez Moldova oriunde merg, întotdeauna, am încercat să cresc copiii, care sunt vorbitori de engleză, în primul rând, româna o cunosc foarte slab, dar am încercat să-i cresc cu gândul că ei nu sunt pe jumătate americani, pe jumătate moldoveni, ei sunt 100% moldoveni și 100% americani și la momentul actual ei merg la școală cu steagul Moldovei pe ghiozdan, se mândresc foarte mult cu faptul că ei sunt moldoveni, se mândresc cu ceea ce fac eu aici.”

Europa Liberă: În același timp, i-ați luat pe părinți acolo, i-ați integrat în societatea americană?

Eugen Cozonac: „Da.”

Europa Liberă: Înțeleg că loc de întoarcere cam nu prea este sau greșesc?

Eugen Cozonac, directorul general al Agenţiei Proprietăţi Publice

Eugen Cozonac: „Nu știu. Părinții au venit în Statele Unite, ca și orice părinte și bunei vor să fie mai aproape de nepoți, acesta a fost punctul acela magnetic, să spunem așa, pentru ei ca să vină la noi. Și același lucru s-a întâmplat și pentru socrii mei, care locuiau în Florida și apoi s-au mutat în Texas, au vrut să fie mai aproape de nepoți și au venit la noi în Atlanta.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să se întâmple, ce schimbări în societatea moldovenească ca un număr cât mai mare de cetățeni moldoveni plecați peste hotare să vrea să revină sau să se gândească, cel puțin să ia în calcul această idee?

Eugen Cozonac: „Sunt în discuții cu foarte multe persoane din diasporă care îmi spun care ar fi acele condiții în care ei ar fi interesați să revină. Chiar ieri am vorbit cu o persoană care m-a întrebat: „Există oare condiții pentru lansarea unei companii, unei afaceri? Este oare acea stabilitate? Care-i nivelul de impozitare? Este oare presiunea de la, nu știu, clanuri mafiote sau birocrație, ceva care se impune și încearcă să controleze afacerile private”? A avea un nivel de confort că activitatea va fi liberă, va fi susținută, vor fi acele condiții pentru o activitate liberă cred că este prima motivație pentru persoanele care sunt antreprenori, profesioniști care ar vrea să revină și cred că sunt foarte mulți. Majoritatea oamenilor nu pleacă din țară pentru că totul a fost minunat aici, au fost sau niște condiții dificile pe care le-au întâlnit sau au avut oportunități mai bune peste hotare, dar orice persoană care a plecat din țară, având condiții favorabile, pozitive aici s-ar reîntoarce. Și cred că un lucru pe care trebuie noi să-l facem aici este să promovăm ideea sau să comunicăm oportunitățile care există, faptul că țara este deschisă pentru schimbare, pentru transformare, pentru acceptare pentru oamenii care vor să vină să facă ceva frumos, ceva nou, ceva diferit și nu vor fi impedimente pentru activitatea lor.”

Europa Liberă: Ați vorbit de condițiile de inițiere a unei afaceri, cam ceea ce preocupă – corupția endemică, pe de altă parte, pentru mulți dintre cei plecați există niște șocuri culturale, începând de la infrastructura care așa cum au lăsat-o așa a și rămas. Ce șochează, iată, o persoană ca Dvs., care nu ați revenit din 2009 sau ați revenit de câteva ori de atunci, ce șochează, iată, când vă reîntoarceți în societate, poate cei care trăiesc aici nu simt asta, pentru că acesta este mediul lor de zi cu zi?

Eugen Cozonac: „Nu cred că m-a șocat ceva, dimpotrivă am fost surprins cât de mult s-a schimbat spre bine țara, am fost surprins câte companii există care sunt profitabile în sectorul privat, s-a schimbat calitatea hotelurilor și a restaurantelor, sunt la un nivel foarte bun, cred eu, sunt vinării cu crame, care am fost iarăși surprins că există și cât de multe sunt. Și n-am avut ocazia să merg prin țară prea mult, dar văd multe schimbări pozitive.

Vezi și: Moldova, drum de țară - după 30 de ani

Cred că merge în direcția bună, fiindcă oamenii deja au mai călătorit, au mai văzut, cunosc. Foarte, foarte mulți moldoveni au făcut studii peste hotare, au venit acasă cu idei noi, cu viziuni noi și le-au implementat, schimbări pozitive totuși s-au făcut. Da, sunt foarte multe lucruri care sunt dificile, corupția este una foarte evidentă, dar mă bucur foarte mult ce face guvernarea actuală la momentul de față pentru a schimba și a simplifica și procesele birocratice, dar și pentru a oferi soluții noi la aceste probleme care au fost de decenii.”

Europa Liberă: În cazul Dvs. particular, dar și al colegilor care au revenit din guvern, dar nu numai, sunteți sensibili la îndemnuri venite dinspre guvernare, mai ales că vă regăsiți în structura ei? Astfel de declarații, chiar săptămâna trecută a fost o declarație a doamnei președinte că îi așteaptă pe cei din diaspora acasă, în general au impact?

Eugen Cozonac: „Guvernarea și dna președintă, și dna premier au un mesaj consistent, că această guvernare luptă cu corupția și dorește o schimbare spre beneficiul poporului. Când am văzut faptul că alegerile au primit acest mandat popular pentru o transformare și o reformă radicală, aș spune, pentru combaterea corupției, când am văzut că este acea determinare în politica țării la nivel de președinție, de parlament și guvern, atunci am crezut cu adevărat că Moldova are prima șansă în 30 de ani cu adevărat să continue și cu adevărat să implementeze schimbările necesare pentru o transformare care va dura. În acele condiții am decis să mă întorc, fiindcă am crezut că este susținerea pentru a face lucruri grele, dar necesare, pentru a face condiții care vor duce la bunăstarea fiecărui cetățean. Schimbările trebuie să fie simțite de toți cetățenii, nu poți să faci niște schimbări pe care să le simtă doar o pătură a populației, trebuie toți să le simtă.”

Europa Liberă: Iată această unire a forțelor cum este receptată în mediul Dvs. de prieteni, de exemplu, de peste hotare? Cum sunt văzute mesajele acestea care vin dinspre primele persoane în stat: „Veniți acasă”, că au mai fost „Veniți acasă”, Gheorghe Țopa cânta?

Eugen Cozonac: „Se vede o apropiere de cetățean unde accesul la persoanele de la conducere, accesul la persoanele care iau decizii este mult mai aproape și nivelul de comunicare este mult mai bun. Deschiderea primelor persoane, modul în care ele comunică, care este susținut și de faptele lor dă acea încredere oamenilor să știe că ceea ce se spune nu este doar pe hârtie, nu sunt doar declarații goale, dar este cu adevărat ceea ce este în realitate. Și eu sunt un exemplu al acestui mesaj care a fost dat: „Veniți, vă dăm susținerea, haideți să lucrăm împreună”. Și asta este ceea ce eu am descoperit și acum când vorbesc cu persoane de la New York, de la Bruxelles, de la Londra le spun același lucru: „Veniți că cu adevărat este susținerea de la cel mai înalt nivel pentru a face acele lucruri care cu adevărat vor avea un impact”. Un exemplu este dl Alexandru Ciubuc, care a venit ca șef interimar la Moldtelecom.”

Europa Liberă: L-ați motivat Dvs., l-ați convins cumva să revină?

Eugen Cozonac: „Au fost mai multe discuții cu diferite persoane, am vorbit și eu cu el și ceea ce i s-a spus este ceea ce a fost în realitate, iarăși aceeași susținere, aceeași motivație și aceeași viziune de a veni cu idei noi care vor transforma această întreprindere de stat sau societate pe acțiuni pentru a valorifica această întreprindere și a aduce idei noi, viziuni noi pentru o creștere care este necesară în această întreprindere.”

Europa Liberă: Ce ați găsit în materie de industrie a tehnologiilor informaționale? Sunteți om de afaceri care, iată, ați fondat cel puțin o întreprindere, dar aveți, de fapt, mai multe fondate, guvernările anterioare, dar și cea de acum își propun ca sectorul tehnologiilor informaționale să fie prioritar, să-l dezvolte, aici văd o oportunitate de creștere. Dvs. spuneați de Compudava când ați fondat-o pentru tineri, pentru a oferi oportunități și acum această companie este cumva văzută drept trambulină, toți care încep acolo știu, cel puțin, că o să aibă acces la alte joburi mai bine plătite și, de regulă, așa se întâmplă. Cum descrieți, cum vedeți acest domeniu? Toată lumea spune că are potențial de creștere.

Eugen Cozonac: „Sectorul de servicii este un sector unde Moldova trebuie să se reorienteze pentru a fi un lider în servicii în comparație cu produse. De exemplu, economiile din Vest sunt bazate pe servicii și Moldova, da, are oportunități de creștere la crearea bunurilor, dar totuși sectorul de servicii cred că are mai mare potențial. Materia cenușie este împărțită în aceeași măsură la toate națiunile în același fel, Moldova poate concura la nivel intelectual cu orice altă națiune, aici nu suntem limitați în necesitatea de materie primă...”

Europa Liberă: Totuși, migrația creierelor a luat amploare și mulți au plecat dintre cei care puteau aduce plusvaloare, dar iată că materia cenușie despre care vorbiți Dvs. cumva s-a îngustat, asta ar fi un minus și vorbeam cu câteva luni în urmă cu cei din domeniu și spuneau că salariile au crescut. Totuși, pentru mulți ingineri IT sunt alte motive ce-i fac să plece, același acces la sănătate, educație, infrastructură despre care vorbeați Dvs. din anii ‘90 e la fel și astăzi. Și chiar dacă primesc salarii bune pentru Republica Moldova, altceva îi determină și fluxul deocamdată îi înspre emigrare.

Eugen Cozonac

Cozonac: „Da, este cred că ceva normal ca oamenii să caute o viață bună oriunde o pot găsi și oportunități unde ele există, dacă ele există peste hotare, nimic nu ar trebui să-i oprească pe oameni să meargă să caute o viață mai bună pentru ei, ceea ce înseamnă cum definesc ei acea viață bună, dar faptul că cineva pleacă peste hotare nu înseamnă că se oprește relația cu plaiul natal. Sunt multe exemple pe care le cunosc, persoane care locuiesc în Marea Britanie, în Statele Unite și chiar dacă activează acolo, dacă s-au stabilit acolo, totuși încearcă să mențină legăturile cu Moldova. Un exemplu este compania M Davis, unde fondatorul, directorul executiv este un moldovean care revine întotdeauna, menține acea legătură și el a plecat, dar faptul că a plecat se răsfrânge pozitiv asupra țării, fiindcă a putut să facă o afacere. Deci, faptul că cineva pleacă nu înseamnă că este o ruptură și nu se va mai întoarce, nu va mai fi în strânsă legătură cu țara. Cred că este bine ca cineva să plece, să crească și în viitor să descopere oportunități de a face legătura aceasta înapoi cu țara, poate să apară în diferite modalități, atât de simplu cât motivația altora sau să revină cu instruire.”

Europa Liberă: Aveți trei luni de când sunteți în funcție, cum ați găsit proprietatea publică?

Eugen Cozonac: „Am fost surprins cât de mulți oameni nu cunosc ce este Agenția Proprietății Publice. Proprietatea publică din țara noastră are o pondere de aproximativ 30 și ceva de procente din PIB, angajează aproximativ 13% din populația activă, există vreo 200 de întreprinderi de stat sau societăți pe acțiuni cu cota statului. Activitatea și calitatea managementului în aceste întreprinderi diferă de la caz la caz, cu siguranță corupția este prezentă în foarte multe cazuri, de aceea guvernarea actuală s-a axat atât de mult pe această prioritate. Am descoperit că este necesară o schimbare de valori în aceste întreprinderi, în acest sector este necesară o reorientare spre interesul clienților sau consumatorilor și este importantă o reorientare spre valorificarea acestor întreprinderi pentru a crește valoarea proprietății de stat, să trecem de la o viziune de scurtă durată, adică cum să facem banii astăzi la cum să creștem valoarea întreprinderii pentru a lăsa un patrimoniu mai valoros următoarei generații.

Și cred că acest schimb de viziune este dificil, pentru că sunt foarte multe interese în urma cărora beneficiază doar un grup restrâns de oameni, nu vorbesc numaidecât la nivel național cumva, dar chiar în întreprinderi sunt doar câțiva beneficiari posibil de la anumite scheme și aceste lucruri trebuie oprite și înlăturate.”

Europa Liberă: Înțeleg că ați început să „măturați”, de fapt, acele elemente? Rapoartele mai multor ONG-uri din domeniu spuneau că, de regulă, numirile până acum, s-a perpetuat o tradiție destul de îndelungată, se făceau pe criterii politice și cel mai elementar exemplu pe care ni-l aducem aminte este cum foștii politicieni de prim rang Vladimir Filat cu Vladimir Plahotniuc își împărțeau Moldtelecom-ul, al cărui om să ajungă acolo. Până la urmă s-a dovedit că la Moldtelecom a fost o sursă de îmbogățire, zic procurorii, care au ajuns zilele trecute la unul dintre acei manageri. Ați început cu Moldtelecom, Metalferos, cele mai, așa, mari și promovate întreprinderi de stat, veți continua să mergeți cu schimbarea managementului mai departe?

Eugen Cozonac: „Da, în primele trei luni am făcut mai multe schimbări decât au fost cred că în ultimii câțiva ani, am schimbat mi se pare că 15 sau 16 administratori ai întreprinderilor și ne-am focusat la atragerea managerilor cu abilități de creștere a întreprinderilor. Am încercat să-i identificăm pe cei mai profesioniști oameni din sectorul respectiv pentru a-i atrage la aceste întreprinderi. Este un lucru dificil, fiindcă salariile nu sunt atât de mari, unii oameni care au activat anterior nu veneau doar pentru aceste salarii, erau alte interese acolo. Eu cred că creșterea valorii întreprinderii și readucerea întreprinderilor la profitabilitate pe lungă durată se va răsfrânge în mod pozitiv pentru toți și ar trebui să-i afecteze în mod pozitiv pe toți angajații.”

Europa Liberă: Pot fi aceste întreprinderi profitabile, pentru că ani de zile s-a spus că ele, de fapt, ar lucra în pierdere și tot numai în minus?

Eugen Cozonac: „Nu toate sunt în minus, sunt multe întreprinderi profitabile, întrebarea la care trebuie să răspundem este cât de profitabile ele pot fi cu adevărat, fiindcă, chiar dacă se arăta un anumit profit, sunt sigur că profitabilitatea putea fi mult mai ridicată.”

Europa Liberă: Dvs. înțeleg că doriți să aduceți mai multă transparență, dar personalul de acolo, managementul de acolo este gata să ofere această deschidere?

Eugen Cozonac: „Nu avem altă cale, transparența este acea valoare care trebuie să fie prezentă în toate activitățile unei întreprinderi de stat și chiar mâine voi fi într-o ședință unde vom lansa un proiect de transformare a guvernanței corporative pentru a ajuta întreprinderile de stat să aibă o activitate a Consiliului de administrare mai eficientă și mai transparentă. Vom lucra la aceea ca toată informația financiară a întreprinderilor să fie prezentată pe site-urile întreprinderilor, cetățenii să cunoască care sunt performanțele fiecărei întreprinderi, să fie foarte clar care sunt acei indicatori de performanță la care noi ne așteptăm ca întreprinderile să facă față și să cerem ca managerii și Consiliul de administrare să fie responsabili pentru ceea ce fac.”

Europa Liberă: Ați vorbit că sunteți în căutarea unor lideri, manageri care să aducă altfel de cunoștințe în astfel de întreprinderi, pe de altă parte și guvernarea și-a propus să aducă cât mai multe persoane, cât mai mulți cetățeni de peste hotare, au fost niște discuții în jurul acelor idei de a numi în consiliile de administrare anumite persoane afiliate politic. Care este poziția Dvs., agreați în general această idee de a numi pe criterii de loialitate politică?

Eugen Cozonac: „Sunt multe persoane care activează în sectorul public care nu sunt afiliate politic, eu sunt un exemplu...”

Europa Liberă: Nu, concret în inițiativa PAS se discuta despre persoane de încredere, inclusiv cu afiliere politică.

Eugen Cozonac: „Cred că este o inițiativă pozitivă, fiindcă avem foarte mulți profesioniști care au o experiență vastă în anumite sectoare și ei pot activa în diferite structuri ale guvernului sau ale parlamentului. Atragerea celor mai buni profesioniști în consiliile de administrare cred că este un lucru benefic pentru bunăstarea și creșterea acestor întreprinderi.”

Europa Liberă: Chiar dacă ei au afiliere politică?

Eugen Cozonac: „Da!”

Europa Liberă: Asta nu vă deranjează?

Eugen Cozonac: „Nu.”

Europa Liberă: Am văzut o știre săptămâna trecută, o știre care spunea că două întreprinderi de stat vor fi lichidate. Bănuiesc că în acele aproape 200 de întreprinderi pe care le-ați menționat Dvs. că astăzi reprezintă întreprinderi de stat sau cu capital majoritar de stat mai sunt și altele aflate în situații aproape similare. Vreau să aflu opinia Dvs., ce veți face în general cu revizia asta pe care ați demarat-o? Credeți că proprietatea publică ar urma să fie reorganizată, poate deetatizată pe alocuri?

Eugen Cozonac: „Da, este necesară o politică clară pentru administrarea și deetatizarea proprietăților de stat și trebuie să avem un program de privatizare care acum este în proces de planificare, de analiză...”

Europa Liberă: Și care ar atinge ce fel de întreprinderi? Anumite întreprinderi poate sunt strategice și rămân în balanța statului, altele statul consideră că nu prea are treabă cu acest domeniu și ar fi bine să-l deetatizeze?

Eugen Cozonac: „Avem întreprinderi care sunt pasibile privatizării și altele care nu sunt pasibile privatizării.”

Europa Liberă: Puteți da exemple?

Eugen Cozonac: „Sunt întreprinderi strategice pentru țară care țin de infrastructura țării, de exemplu, sectorul transporturilor sau sectorul energetic, unde statul ar trebui să mențină un monopol natural, unde competiția din partea sectorului privat este imposibilă. De exemplu, calea ferată, nu ne așteptăm să fie o cale ferată privată construită în viitorul apropiat. În acest sens, statul trebuie să mențină controlul asupra unor întreprinderi pe lungă durată, în același timp sunt alte sectoare unde statul poate să nu ofere cele mai bune soluții pentru cetățeni sau cele mai bune servicii, bunuri.

De exemplu, avem câteva tipografii, sunt sigur că o tipografie privată face un lucru bun în acel sector, de aceea trebuie la fiecare sector, în APP (Agenția Proprietății Publice) avem vreo 15 sectoare din industrie pe care trebuie să le evaluăm și la momentul actual facem un plan pentru reorganizarea anumitor întreprinderi, fuzionarea anumitor întreprinderi și lichidarea altora. Acele două pe care le-ați menționat sunt niște întreprinderi care deja nu au bunuri, nu au angajați, nu au activitate de mai mulți ani și nu are sens să le mai menținem, trebuie lichidate, altele sunt exemple unde avem câteva întreprinderi care lucrează în același sector, au o activitate similară și este posibil una sau două întreprinderi care au acea abilitate și activitate pozitivă și o fuzionare cu alte întreprinderi care sunt mai slabe are sens să le fuzionăm pentru a mări eficiența pe lungă durată.”

Europa Liberă: În contextul crizei energetice s-a readus în prim-plan problema datoriilor, a unor datorii istorice, chiar din anii ’90, dintre întreprinderile energetice. Aici credeți că trebuie să se revadă anumite datorii? Când se va pune punct acestui capitol cu datoriile?

Eugen Cozonac: „Este foarte necesar să avem un audit al acestor datorii, ceea ce este planificat, va avea loc și vom avea o claritate, cum s-au format aceste datorii, care este cifra lor reală și care este planul pentru a le acoperi, pentru a elimina acest impediment de creștere în întreprinderi.”

Europa Liberă: Pentru că Agenția Proprietății Publice răspunde de tot ce înseamnă proprietate publică, vreau să vă referiți la analiza dacă ați demarat-o pe tot ce înseamnă parteneriate publice-private doar, de exemplu,„Arena-Chișinău” s-a tot pomenit că ar genera pierderi ș.a.m.d. sau autogările iarăși aflate cumva în vizorul jurnaliștilor, de exemplu. Ați ajuns și la acest capitol cu parteneriatele publice-private?

Eugen Cozonac: „Sunt foarte multe parteneriate publice-private, avem mi se pare că vreo 70, nu toate sunt atât de mediatizate și la acest moment suntem în proces de evaluare, cum s-au făcut aceste decizii pentru crearea lor, studiem documentele care au stat la baza creării acestor parteneriate. Un parteneriat public-privat poate fi profitabil pentru țară, în același timp acesta n-a fost cazul în multe situații, avem multe exemple unde interesele statului nu au fost protejate, ci au fost protejate interesele partenerului privat, de fapt. În anumite cazuri încercăm să vedem care sunt pârghiile pentru a face ca parteneriatul public-privat să lucreze în interesul cetățenilor. „Arena-Chișinău”, bunăoară, este un exemplu unde cu privire la inițierea acestui proces, acestui parteneriat sunt foarte multe întrebări...”

Europa Liberă: Și, mai ales, ce se va întâmpla cu terenul din jur, că 10 hectare sunt suficiente ca să faci o arenă, ce se întâmplă cu celelalte 50 sau 60 care sunt suplimentar?

Eugen Cozonac: „Da. Suntem în negocieri pe acel teren și, în același timp, suntem în proces de creare a unei viziuni pentru arenă, fiindcă avem foarte multe federații de sport care sunt foarte interesate pentru a valorifica această arenă și cred că este un obiect care poate fi foarte benefic pentru țara noastră. Și cu adevărat este un obiect care ne dă oportunitatea să avem niște evenimente de scară largă în această regiune a Europei.”

Europa Liberă: Aveți și cazuri de parteneriate la care faza de analiză poate să meargă înspre justiție?

Eugen Cozonac: „Bunăoară, concesionarea aeroportului este un exemplu la care avem mai multe dosare în diferite instanțe de judecată. Agenția Proprietății Publice are peste 200 de dosare în instanțe la acest moment și cu siguranță evaluăm fiecare contract, monitorizăm care a fost rezultatul activității în acest domeniu.”

Europa Liberă: Despre Aeroportul Chișinău predecesorii Dvs. spuneau că nu ar mai fi cale de întoarcere, în sensul că atât de bine e scris acel contract, că în orice arbitraj internațional statul ar avea de pierdut.

Eugen Cozonac: „Eu am o poziție mai pozitivă, cred că statul are anumite pârghii în acest dosar și avem mai multe informații și elemente cu privire la acest contract pe care deja le-am acționat în judecată, urmează să avem câteva decizii pentru a rezoluționa acest contract.”

Europa Liberă: Puteți oferi detalii, ce fel de proces ați inițiat?

Eugen Cozonac: „Contestăm faptul că partenerul public nu și-a onorat obligațiunile cu privire la investițiile care au fost stabilite în contract, putem lucra la rezilierea contractului și urmează în ianuarie să fie următoarea ședință a judecății pe rezilierea contractului.”

Europa Liberă: Proprietate publică înseamnă inclusiv multe terenuri și multe clădiri, din ce țin minte, anterior nu era destul de clar, iată, tot tabloul acesta general. Dvs. ați început și în această direcție să vedeți, revizia care e, pentru că la un moment dat Primăria Chișinău se certa cu Agenția Proprietății Publice care teren și cui aparține din municipiul Chișinău. Poate e cazul ca după 30 de ani de independență să se pună punct acestor luări la evidență?

Eugen Cozonac: „Da, sunt foarte multe terenuri și bunuri care încă nici nu au fost înregistrate, de aceea suntem în proces de delimitare masivă pe țară, este un program de mai mulți ani care durează, care urmărește scopul de a înregistra aceste bunuri imobile, aceste terenuri și va fi o claritate mai mare care este proveniența și apartenența lor. Va dura câțiva ani și lucrăm cu APL-urile pentru a continua acest proces.”