Fugind din calea războiului...

Începând de joi, 24 februarie, ucrainenii trec cu miile frontiera cu R. Moldova – adesea familii întregi, cărând cu ele puținul pe care l-au putut înghesui în valize când au fugit din calea bombardamentelor rusești. Câți sunt acești refugiați, până acum, cum sunt primiți, ce planuri au?

Fugind din calea războiului...

Printre miile de cetățeni ucraineni care au intrat în R. Moldova în primele două zile de război face parte și cuplul de la Odesa Pavel și Svetlana Burlovski. Tineri specialiști care activează în design și analiză de date IT, ei și-au luat copilul de cinci ani, strictul necesar pentru următoarele două săptămâni, au urcat în mașină în direcția Chișinăului. Povestesc că au stat la punctul de trecere a frontierei șapte ore, abia după miezul nopții au reușit să intre în R. Moldova.

Aici însă au zăbovit doar câteva ore, mergând mai departe spre Europa. Spun că un procent foarte mic din ucraineni fug din calea războiului. Cei mai mulți rămân și sunt determinați să reziste agresiunii rusești, afirmă Svetlana. „Nimeni nu se aștepta să fim bombardați. Ne-am trezit la ora 5. Ne-am speriat și am înțeles că dacă asta a început deja în Odesa și în alte importante orașe ale Ucrainei înseamnă că nu e planul luat în calcul inițial că va fi un atac asupra regiunilor din est. Ne-a fost clar că este mult mai serios și că devine periculos să rămâi în țară. Și dacă vor ocupa Odesa, va fi aproape imposibil să ieși de-acolo sau mult mai complicat. Am lăsat în urmă casa, familia, prietenii, încă nu conștientizăm tot ce s-a întâmplat și toate consecințele. Dar considerăm că am procedat corect – vrem un viitor în siguranță pentru copilul nostru, vrem să ne dezvoltăm noi ca specialiști, să privim spre Europa, dar nu spre est”.

Valul mare de ucraineni care a început a veni în R. Moldova i-au mobilizat pe mai mulți moldoveni care și-au oferit serviciile gratuit fie de transport, fie de găzduire. Au fost și cazuri când reporterii Europei Libere au surprins la postul de la Palanca și profitori care ar fi încercat să facă bani din nenorocirea refugiaților.

Ajutoare pentru refugiații ucraineni: „Mâine putem fi noi în locul lor”

Maria Bodean este proprietara unei mici pensiuni din Goian, municipiul Chișinău. Ea a decis în zorii zilei de vineri să preia patru persoane: două mame și doi copii. Femeia crede că războiul din țara vecină ar trebui să-i facă pe oameni mai receptivi, mai uniți și să privească altfel viața. „I-am hrănit dimineață, i-am asigurat de securitate și de liniște, deoarece au mers foarte mult pe jos. Din coșmarul din care ei au ieșit, probabil că, încă nu-și pot reveni. E o lecție și e mai degrabă o atitudine, deoarece noi nu conștientizăm foarte multe lucruri, dăm importanță materialului. Iată dacă s-ar trage lecția aceasta ca noi să nu ne gonim după acest material, cred că s-ar rezolva foarte multe lucruri și dacă ne-am izbăvi de egoism”.

Moldova se mobilizează în ajutorul refugiaților ucraineni

Prim-ministra Natalia Gavrilița anunța în a doua zi de război în Ucraina și un flux sporit de cetățeni ucraineni la vamă că dorește ca administrațiile locale să se implice mai activ în gestionarea acestui flux de migranți. Primarii din raionul Ștefan Vodă, pe unde au intrat 60% din refugiații, au mers însă cu un pas înainte, ne-a spus primarul orașului Ștefan Vodă, Vladislav Cociu. O bună parte din cetățenii ucraineni spun că doar tranzitează R. Moldova, îndreptându-se spre UE, precizează edilul.

„Dispunem de 70 de locuri, unde putem să le oferim și hrană, și cazare, încă 20 s-a oferit colegul nostru primar din Volintiri, într-un centru social. Am identificat mai multe locații, fie școala profesională, avem un cămin de circa 150 de locuri, fie gimnaziul rus. 10 minbute în urmă a ieșit din biroul meu o persoană dintre refugiați care și-a asumat să găsească cazare pentru 19 persoane, dintre care 10 copii. A venit direct la mine în birou și a solicitat acest ajutor. Toate persoanele sunt încă în vamă, la un rând de 16 km ca să intre în țară. El doar a venit să se înțelegă. Toți primarii ne sună, își opferă ajutorul, inclusiv cetățeni de rând”.

Tabere, sanatorii, centre sociale, expoziționale sau școli – asemenea obiective încearcă să reprofileze autoritățile moldovene dacă fluxul de refugiați va crește și mai mult. Peste 20 de mii de cetățeni ucraineni au intrat în R. Moldova, a spus ministra de interne Ana Revenco, majoritatea declară că au venit la rude, prieteni sau au ales hoteluri și apartamente luate cu chirie în Chișinău. Un sfert din acest flux de migranți și-au continuat calea spre UE, a mai spus ministra. Aproape 400 de refugiați au depus cereri de azil.