Biden își apără politica față de rebelii Houthi

Președintele Joe Biden și-a apărat de a ordona forțelor militare americane, împreună cu Marea Britanie și alți aliați, să atace, în Yemen, obiective ale militanților Houthi sprijiniți de Iran. Această acțiune a venit ca răspuns la atacurile acestora asupra unor nave în Marea Roșie, care perturbă o importantă cale de transport maritim. Biden a caracterizat atacurile ca fiind un „succes" și a subliniat că Statele Unite vor continua să răspundă la comportamentul „scandalos" al grupării Houthi.

Amenințarea răzbunării din partea acestora și tensiunile crescute în Orientul Mijlociu sunt argumente ale opoziției americane. Unii lideri politici au salutat acțiunea, în timp ce alții au criticat hotărârea președintelui de a acționa fără aprobarea Congresului. Lideri republicani din Congres au susținut decizia, afirmând că Statele Unite și aliații lor nu pot lăsa niciun dubiu cu privire la abordarea agresiunilor teroriste. În același timp, anumiți democrați de stânga și republicani ultra-conservatori au condamnat atacurile, acuzând încălcarea Constituției. Criticii lui Biden, inclusiv Donald Trump, subliniază riscul unei escaladări necontrolate.

Mai multe, aici.

Blinken, de partea Israelului

Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a respins ferm acuzațiile aduse Israelului la Curtea Internațională de Justiție pentru un presupus genocid în timpul războiului din Gaza. Administrația Biden consideră că această plângere împotriva Israelului „distrage atenția lumii" de la eforturile de eliberare a ostaticilor israelieni, rămași în captivitate după atacul Hamas de la 7 octombrie, de la gestionarea crizei umanitare din Fâșia Gaza și prevenirea extinderii conflictului. La 29 decembrie, Africa de Sud a acuzat oficial Israelul de genocid într-o plângere de 84 de pagini. Africa de Sud susține că Israelul a încălcat Convenția privind genocidul din 1948.

Administrația Biden a adoptat o poziție fermă împotriva acuzațiilor de genocid ale Africii de Sud la adresa Israelului, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby, calificându-le și el drept „fără merit". Secretarul de Stat Antony Blinken continuă să încerce să ajungă la un acord pentru un plan post-război în Fâșia Gaza, regiune care a fost puternic afectată de bombardamentele israeliene. Blinken a anunțat că Israelul a fost de acord să permită Națiunilor Unite să desfășoare o „misiune de evaluare" pentru a stabili ce trebuie făcut pentru a permite palestinienilor refugiați să se întoarcă acasă. Totodată, el a subliniat că Israelul trebuie să accepte o soluție cu două state pentru a asigura securitate durabilă în regiune.

Mai multe, aici.

Fâșia Gaza divizează societatea

Un recent sondaj New York Times/Siena College arată că alegătorii americani dezaprobă în mare măsură modul în care președintele Biden gestionează conflictul dintre israelieni și palestinieni. Rezultatele arată că opoziția este mai accentuată în rândul tinerilor americani, care sunt mult mai critici atât față de conduita Israelului, cât și răspunsul administrației la războiul din Gaza, comparativ cu alegătorii mai în vârstă. Perspectivele diferite asupra conflictului în rândul grupurilor tradițional democrate arată dificultățile continue cu care se confruntă președintele Biden în menținerea coeziunii coaliției pe care a construit-o în 2020. Această împărțire poate afecta relațiile pe termen lung dintre Statele Unite și Israel. Sondajul relevă și o incertitudine considerabilă cu privire la intențiile alegătorilor decepționați de a vota la viitorul scrutin. În ciuda acestor cifre, îngrijorările economice rămân prioritare.

Mai multe, aici.

La tribunal, ca la miting

Donald Trump a introdus o atmosfera de campanie electorală în sala de judecată în timpul pledoariilor finale ale procesului său civil, de la New York, pentru fraudă în valoare de 370 de milioane de dolari. Acesta a rostit discursuri electorale atât în interiorul, cât și în afara sălii de judecată, atacând cazul împotriva sa și pe procurorul general. Trump a insistat că procesul este o „vânătoare politică” și a cerut să își susțină punctul de vedere în fața judecătorului.

Procurorul general susține că Trump „a acționat cu intenție” pentru a crește valoarea activelor sale în declarații financiare, cu scopul de a obține beneficii. Biroul procurorului general argumentează că Trump este responsabil pentru conduita salariaților săi. Se solicită suma de 370 de milioane de dolari, susținându-se că declarații financiare frauduloase au permis obținerea de împrumuturi și asigurări avantajoase. Avocații lui Trump au replicat acuzând procurorul general din New York de vendetă politică împotriva fostului președinte. Trump a anunțat intenția de a face recurs în cazul unei decizii nefavorabile, iar judecătorul urmează să hotărească până la sfârșitul lunii.

Mai mult, aici.

Lecția dezinformării din Taiwan

O campanie de propagandă online susținută de China a eșuat în încercarea de a influența rezultatul alegerilor prezidențiale din Taiwan, arătând astfel limitele capacității Chinei de a manipula opinia publică în afara propriilor granițe. Vicepreședintele Lai Ching-te a fost ales președinte, în pofida avertismentelor venite de la Beijing care îl calificau drept separatist și „instigator de probleme”. Campania de influențare online a inclus conturi false și promovarea unei cărți fictive, care denigra președintele în funcție al Taiwanului.

Desfășurarea alegerilor din Taiwan a stârnit îngrijorare în Statele Unite, ca un posibil preludiu la tactici similare, utilizate înaintea alegerilor americane din 2024. Statele Unite subliniază importanța apărării democrației și resping orice formă de manipulare externă. Analiza acestui caz oferă oportunitatea de a înțelege modul în care dezinformarea și propaganda pot afecta procesul democratic. În timp ce Statele Unite afirmă că sunt pregătite să facă față acestor amenințări și să-și protejeze alegerile, este clar că combaterea manipulării online va continua să fie o provocare majoră în contextul evoluțiilor geopolitice actuale.

Mai multe, aici.

Înțelegere privind finanțarea guvernului

Congresul American ar putea vota săptămâna aceasta o lege care să prelungească temporar finanțarea federală până în martie, evitând astfel un blocaj guvernamental. Acest lucru le va oferi legislatorilor timp să adopte proiecte de lege pentru finanțarea guvernului până în septembrie, conform nivelurilor de cheltuieli convenite de republicani în Camera Reprezentanților și democrați în Senat în weekend-ul trecut. Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson și liderul majorității din Senat, Chuck Schumer au convenit asupra nivelurilor generale de cheltuieli, dar elaborarea și adoptarea legislației vor necesita timp. Cei mai conservatori membri ai Partidului Republican se pronunță pentru un blocaj mai curând decât să facă concesii semnificative privind politica de frontieră.

Mai multe, aici.