„Noi nu am avut o discuție națională serioasă despre efectele unei eventuale reuniri”, spune Popa, cercetător al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române, specializat în fostul spațiu sovietic, comentând în acest episod de podcast recentele declarații despre unire, făcute la Chișinău, dar și la București.
„Această dorință a autorităților din ambele state de a pune în discuție această problemă, fără a pune în paralel în discuție și pregătirea accelerată a unei eventuale integrări, care ar putea folosi nu doar în cazul reunirii, ci și în cazul integrării Republicii Moldova în UE, este, din punctul meu de vedere, extrem de riscantă și riscă să creeze premisele unui eșec instituțional cu efecte extrem de radicale”, spune Popa.
Președinta Maia Sandu și membri ai guvernului de la Chișinău au spus în ultimele luni că văd în unirea cu România o cale pentru menținerea Republicii Moldova ca „parte a lumii libere”, dacă eforturile ei de apropiere de UE nu sunt răsplătite cu aderarea.
În cea mai recentă declarație, ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a spus publicației Euractiv în timpul unei vizite la Bruxelles pe 2 iunie că unirea va fi luată în considerare, ca un „plan B”, dacă procesul aderării se va opri în 2028.
„Planul B înseamnă, în traducere liberă, a doua cea mai bună variantă - dacă nu iese bine, o să ne mulțumim și cu ceva mai prost, spune Cosmin Popa, explicând că termenul poate fi văzut negativ în România, unde nu întreaga populație „este foarte, foarte doritoare să încorporeze Basarabia”.
Dar mai importantă, spune el, este „absența pregătirii pentru o integrare organică reciprocă a celor două state”, care poate „impune apelul la soluții neinspirate, mecanice” și „va deschide foarte rapid drumul eșecului și al dezamăgirii”.
R. Moldova își propune să încheie negocierile de aderare la UE până în 2028 și să adere efectiv în 2030, fiind nevoie ca aderarea să fie ratificată de toate țările membre. Începerea negocierilor de aderare a fost întârziată mult timp de opoziția Ungariei fostului premier Viktor Orban față de apropierea de UE a Ucrainei, partenera Republicii Moldova.
Deschiderea primului „cluster” al negocierilor este așteptată la mijlocul lunii iunie. Dar mai multe țări mari din UE spun acum că dreptul de vot al viitorilor membri trebuie să poată fi limitat o vreme, în cazul unor regrese grave în domenii ca statul de drept și democrația.
După Cosmin Popa, o unire cu România nu este neapărat o scurtătură pentru aderarea Republicii Moldova la UE – și unirea va trebui negociată cu UE și va avea nevoie de „un consens european”, care „nu este un lucru foarte ușor de făcut”.
Ce l-am mai întrebat pe Cosmin Popa în acest episod:
- De ce s-au întețit incidentele cu drone care cad și explodează în România și R. Moldova ?
- Ce îi leagă pe Diana Șoșoacă și pe Ilan Șor, Marina Tauber și Igor Dodon ?
- Despre facerea unui nou guvern la București în frunte cu Eugen Tomac.
- Care mai este apetitul UE pentru a se extinde cu R. Moldova și Ucraina?
Pe Agendă, cu Cristina Popușoi” este un produs al Europei Libere, în care invitați de prestigiu sunt intervievați săptămânal în studioul nostru din Chișinău. Cu un episod nou publicat în fiecare miercuri, aduce 30 de minute de întrebări și răspunsuri la ordinea zilei pentru orice spectator din R. Moldova. Noi nu avem datorii, nu jucăm după rating și avem un singur obiectiv: adevărul. Emisiunea poate fi urmărită pe canalul de YouTube Europa Liberă Moldova și pe site-ul moldova.europalibera.org, iar versiunea audio - pe aplicațiile de podcast: Apple Podcasts și Spotify.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te