Un vapor chinezesc despre care se crede că a avariat o conductă de gaz subacvatică și două cabluri de telecomunicații în Marea Baltică se întoarce acasă, în China, prin apele rusești ale Oceanului arctic, în timp ce anchetatorii finlandezi caută, în continuare, răspunsuri cu privire la rolul navei în acest incident.
Biroul Național de Investigații finlandez (NBI) a întreprins o anchetă după ce conducta Balticconnector, care face legătura între Estonia și Finlanda, a fost avariată pe 8 octombrie și a anunțat, pe 20 octombrie, că nava de marfă NewNew Polar Bear, sub pavilion Hong Kong, este principalul suspect, ea fiind amplasată în Marea Baltică în momentul și în zona unde a fost avariată conducta.
NBI susținea atunci că, din toate informațiile de care dispune, avaria a fost cauzată de „o forță externă (...) mecanică, nu de o explozie” și a dezvăluit, mai apoi, că în apropiere de locul incidentul a fost descoperită o ancoră mare - despre care se crede că aparține navei care are 169 de metri lungime. Lanțul ancorei pare să se fi rupt în timp ce aceasta era târâtă pe fundul mării.
Anchetatorii spun că este prea devreme pentru a stabili dacă avarierea conductei a fost un sabotaj sau un accident, dar agenția finlandeză de informații de securitate a declarat că „nu poate exclude” implicarea unui actor de stat.
Un șir de sabotaje cu autor (încă) necunoscut?
Misterul care planează în jurul deteriorării conductei și cablurilor de la Balticconnector vine pe fondul sabotajelor anterioare ale infrastructurii subacvatice din Marea Baltică.
Gazoductele Nord Stream 1 și 2, care aduceau gaz din Rusia în nordul Germaniei, au fost avariate de explozii chiar în momentul în care creștea tensiunea produsă de invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
Un nou raport susține că navele marinei rusești au fost văzute în mod repetat în apropierea conductelor Nord Stream în largul coastelor Danemarcei și Suediei, cu câteva zile înainte de explozia misterioasă care a produs închiderea conductelor. Constatările au fost stabilite și publicate de un consorțiu de organizații de informații nordice pe 3 mai, adăugând noi întrebări referitoare la exploziile încă investigate la ora actuală în cel puțin trei țări din Marea Baltică.
Exploziile din 26 septembrie 2022, care au fost semnalate o zi mai târziu de oamenii de știință suedezi, au avut loc într-un sit de pe fundul Mării Baltice, la adâncime de peste 100 de metri. Conductele construite de ruși, care urmau să aducă gazele naturale rusești direct în Germania, nu erau folosite la momentul respectiv, dar gazul rezidual a explodat și a emanat la suprafață.
Suspiciunile au căzut inițial asupra Rusiei. Oficialii americani au calificat exploziile drept sabotaj, iar autoritățile europene au declarat ulterior că sofisticarea incidentului a indicat un actor statal cu acces la echipamente complexe de scufundare și detonatoare. Nici până azi nu se știe cine a stat în spatele sabotării conductelor Nord Stream.
Primele teorii au luat în discuție potențiala implicare a Rusiei. Investigațiile oficiale privind incidentul care a deteriorat conductele Nord Stream sunt în curs de desfășurare, dar documente secrete care au ajuns în presă și rapoartele agențiilor americane de informații obținute de The Washington Post au arătat cu degetul către potențiali sabotori legați de serviciile secrete ucrainene. La aceleași concluzii a ajuns și o investigație a revistei germane Der Spiegel.
„Ancheta ar putea dura mult timp”
„Așa cum am văzut în cazul Nord Stream, ancheta privind deteriorarea conductei Balticconnector ar putea dura mult timp", a declarat pentru RFE/RL Sari Arho Havren, cercetător asociat la Royal United Services Institute din Londra. „În cazul Finlandei, ancheta a progresat foarte rapid, iar comunicarea, în special din partea Biroului Național de Investigații, a fost într-adevăr incredibil de deschisă”.
Înainte ca Finlanda să stabilească implicarea navei chinezești, anchetatorii estonieni au anunțat că investighează și nava Sevmorput, o navă sub pavilion rusesc care se afla, de asemenea, în zona conductei și a cablurilor atunci când acestea au fost avariate. Experții spun că este o pistă care se adaugă altor amănunte stranii ale acestui caz și la lista de motive și vinovați potențiali.
„Indiferent dacă a fost intenționat sau nu, de acest tip de incidente pot beneficia atât Rusia, cât și China”, a declarat Arho Havren. „Chiar dacă amploarea poate fi mică, acesta deturnează încă o dată atenția și resursele NATO de la alte puncte focale la nivel global.”
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning, în timpul unei conferințe de presă la Ministerul Afacerilor Externe din Beijing. Mao a declarat că China este dispusă să ajute la ancheta întreprinsă de Finlanda cu privire la incident.
Autoritățile ruse au negat că ar avea vreo legătură cu acest incident, iar la 31 octombrie, premierul finlandez Petteri Orpo a declarat că China cooperează în cadrul anchetei.
„Am deschis discuții diplomatice cu chinezii și, de asemenea, am început cooperarea cu autoritățile chineze. Iar acestea ne-au promis... că vor coopera”, a declarat el.
O anchetă în desfășurare
Anchetatorii finlandezi spun că au încercat de mai multe ori să îl contacteze pe căpitanul navei chineze, dar nu au reușit, adăugând că au cerut ajutorul oficialilor chinezi.
Marine Traffic, un site internet care oferă informații în timp real despre mișcarea navelor din întreaga lume, a arătat că NewNew Polar Bear se reîntoarce în China prin apele rusești pe ruta maritimă nordică, un culoar de transport maritim arctic care se întinde de la Murmansk, în vest, până la strâmtoarea Bering, în est.
După cum relatează Independent Barents Observer, un ziar din zona arctică norvegiană, nava a schimbat numele operatorului său înainte de a intra pe ruta Mării Nordului. Anterior, NewNew Polar Bear a primit permisiunea de a traversa apele cu operatorul Hainan Xin Xin Yang Shipping, dar un document actualizat arată că nava este operată acum de Torgmoll, o companie înregistrată în Rusia cu birouri la Moscova și Shanghai.
Frank Juris, cercetător la Universitatea din Tallinn, a declarat pentru RFE/RL că „deteriorarea artificială a infrastructurii critice de pe flancul estic al NATO, cu nave afiliate Chinei și Rusiei în imediata apropiere” aduce în discuție ipoteza unei potențiale „coordonări și cooperări între China și Rusia”, dar că ancheta continuă a forțelor de ordine finlandeze va determina adevărata cauză.
### Vezi și... ### China și Rusia, unite de lupta împotriva influenței occidentale, dezbinate de lupta pentru controlul BRICSÎn timp ce autoritățile finlandeze intră în următoarea fază a investigației lor, pagina de internet rusească Port News a publicat online fotografii care par să arate că nava chineză a pierdut una dintre ancore. În fotografiile din 9 octombrie nava este ancorată în portul din Sankt Petersburg - la o zi după ce conducta a fost avariată.
Imaginea a circulat apoi online și a fost publicată de Yle, postul național de televiziune finlandez, din ea părând că arată lipsește unei dintre ancore.
Mikko Heikkila, un căpitan de vas experimentat care a analizat fotografiile pentru Yle, a declarat că este puțin probabil ca o astfel de ancoră să fi fost coborâtă accidental, fără ca echipajul navei să bage de seamă.
Coborârea ancorei de pe navele de marfă precum NewNew Polar Bear, spune el, este făcută, de obicei, manual de la prova navei, iar operațiunea presupune mai multe măsuri de protecție pentru a preveni accidentele.
Heikkila a adăugat că, dacă nava ar fi încercat în mod intenționat să avarieze conducta cu ancora, atunci acest lucru ar fi fost o operațiune riscantă care ar fi durat mult și ar fi necesitat oprirea navei.
Cotidianul finlandez Helsingin Sanomat relata că nava NewNew Polar Bear s-a oprit o vreme înainte de a trece peste conducta de gaz subacvatică.
Accident sau sabotaj?
Evoluția anchetei a pus Finlanda și vecinii săi în alertă.
Țara nordică a aderat la NATO la începutul acestui an, în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, iar alianța militară transatlantică a promis „un răspuns unit și hotărât”, dacă se va stabili că avariile la conducta Balticconnector au fost provocate de un act de sabotaj.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le spunea la 24 octombrie membrilor alianței că ar fi în pericol „zeci de mii de kilometri” de cabluri submarine de internet, cabluri electrice și conducte de la Marea Baltică la Marea Mediterană.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg (foto arhivă)
„Cu siguranță, aceste esențiale tipuri de infrastructură submarină sunt vulnerabile”, a declarat Stoltenberg. El a precizat că NATO a intensificat patrulele în Marea Baltică și că, în prezent, lucrează cu sectorul privat, care „deține cea mai mare parte a acestei infrastructuri critice”, pentru a coordona mai bine reacția la posibilele incidente/sabotaje.
Conducta Balticconnector are 77 de kilometri lungime. Construcția ei a costat 318 milioane de dolari și leagă Finlanda de rețeaua europeană de gaze. A fost inaugurată în 2020 și are utilizare comercială. Operatorii Balticconnector au declarat că va dura cel puțin cinci luni pentru a o repara și este puțin probabil ca aceasta să intre în funcțiune înainte de luna aprilie, anul viitor.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca deteriorarea conductei să afecteze securitatea energetică a Finlandei. În prezent, țara folosește gazele naturale doar pentru 5% din necesarul de energie, bazându-se tot mai mult pe energiile regenerabile și pe cea nucleară, precum și pe un terminal de gaz natural lichefiat (GNL) deschis recent.
„Indiferent dacă sabotajul poate fi dovedit sau nu, în urma acestui caz va crește nivelul de pregătire al Finlandei pentru operațiuni similare în viitor", a declarat Arho Havren.