Adrian Lupușor (Expert-Grup): beneficiile unui „lockdown” prevalează asupra pierderilor economice

Cifrele se regăsesc într-o analiză Expert-Grup. Tamara Grejdeanu a discutat cu directorul Expert-Grup, economistul Adrian Lupușor.

Interviul matinal cu Adrian Lupușor, director Expert-Grup

Europa Liberă: Așadar, pe fundalul evoluției îngrijorătoare a situației pandemice, despre nevoia anunțării stării de urgență se discută tot mai mult, totuși pare că forțele politice din legislativ evită să-și asume un nou lockdown. Cum credeți, de ce?

Adrian Lupușor: „Orice lockdown, deși este o măsură necesară, este foarte nepopulară. E ca și cum ai majora taxele, câteodată este necesar, dar, evident, majoritatea se pronunță împotrivă. Având în vedere și situația politică din Republica Moldova și probabilitatea alegerilor, politicienii, din păcate, au o abordare electorală, și nu una specifică situației curente grave legate de răspândirea virusului.”

Europa Liberă: Guvernului i s-a cerut să pregătească o listă de noi restricții anti-COVID-19, dar și o listă de compensații pentru categoriile afectate. Nu ar fi prima dată când Republica Moldova trece printr-un lockdown. Ce a arătat experiența de anul trecut? Într-adevăr, a costat mult?

Adrian Lupușor: „Când vorbim de lockdown, eu cred că este corect, în primul rând, să vedem impactul asupra situației sanitare și apoi să vedem impactul asupra situației economice. Și vedem că lockdown-ul a permis reducerea numărului de decese cauzate de COVID cu 45 la sută și reducerea numărului de cazuri noi COVID cu circa 20 la sută, comparativ cu situația ipotetică în care guvernul nu ar fi introdus acel lockdown. Deci, real lockdown-ul a atenuat răspândirea virusului și presiunile asupra sistemului medical și a contribuit substanțial la salvarea de vieți omenești. Și dacă extrapolăm aceste efecte asupra situației curente, putem estima că un eventual lockdown previzibil va permite salvarea a circa 1.100 de vieți omenești și evitarea a circa 49 de mii de cazuri noi COVID.

Este un impact destul de esențial asupra situației sanitare. Sigur că lockdown-ul din 2020 a avut costuri economice destul de simțitoare, însă acestea, cred eu, nu au fost atât de dramatice cum se vehiculează deseori. Impactul asupra bugetului public a fost de circa 1,7 miliarde de lei, aici eu vorbesc de impactul net al lockdown-ului, pentru că au fost și alți factori, 1,7 miliarde de lei impact, sigur că...”

Europa Liberă: ...pierderi?

Adrian Lupușor: „Pierderi la buget de 1,7 miliarde de lei, eu nu cred că este atât de mult, bugetul a absorbit acest șoc. Până la urmă, trebuie să recunoaștem că sistemul de finanțe publice a fost menținut într-o albie relativ normală, având în vedere și suprapunerea crizei din sectorul agricol, și recesiunea per ansamblu.

Deci, nu a fost un efect dramatic asupra bugetului public, sigur că au suferit foarte mult întreprinderile mici și întreprinderile mijlocii, am văzut reducerea drastică a activității reale și a consumului populației. În general, cea mai puternică scădere a Produsului Intern Brut, a economiei a fost în lume în perioada lockdown-ului.”

Europa Liberă: Totuși, după un an de pandemie, acum o carantină totală instituită ar produce efecte economice mai grave?

Adrian Lupușor: „Eu cred că nu vor fi efecte economice mai grave decât anul trecut, deoarece pentru acest an deja se prognozează o creștere economică de circa 5-6%, nu avem nici secetă în acest an, adică vom avea un an agricol mai bun, se ameliorează situația și pe extern. Deci, vedem o dinamică marginală de îmbunătățire a situației economice, de aceea dacă și va fi instituit un lockdown în acest an, acesta nu cred că se va transforma în recesiune economică. Economia își va încetini ritmul, dar nu va fi o așa cădere cum a fost în 2020. Problema este că cel mai probabil, dacă acest lockdown nu va fi corelat cu măsuri compensatorii pentru firme și populație, noi am putea vedea o creștere a ratei de falimentări în sectorul privat și o creștere a șomajului, a sărăciei în rândul populației, în special al populației cu venituri mici. Aici chiar există riscuri.”

Europa Liberă: Ce măsuri compensatorii ar putea pune în aplicare autoritățile și, mai ales, ce măsuri își permit?

Adrian Lupușor: „Eu cred că două instrumente trebuie să fie implementate pentru a compensa costurile lockdown-ului. În primul rând, un program amplu de garanții de stat pentru întreprinderile mici și mijlocii pentru a facilita accesul acestora la creditele bancare unde există un exces de lichidități și trebuie oferite acele garanții pentru a facilita extinderea întreprinderilor la creditul bancar și a doua măsură este compensarea în proporție de circa 75 la sută a salariilor reduse sau a salariilor pierdute pentru angajații care vor avea de suferit în urma lockdown-ului.

În paralel, guvernul trebuie să comunice mai activ cu populația despre necesitatea instaurării acestui lockdown și trebuie să simplifice procedurile birocratice pentru firme și populație pentru a putea accesa aceste forme de suport.

Resurse în buget se vor găsi, după cum am spus, în pofida crizei, sistemul de finanțe publice a fost menținut într-un regim acceptabil și se pot găsi resurse pentru aceste programe de suport, trebuie de redus și alte cheltuieli neprioritare și astăzi, cu părere de rău, inclusiv investițiile capitale sunt cheltuieli neprioritare și trebuie direcționate către evitarea creșterii nivelului de sărăcie și creșterea ratei de faliment în sectorul privat și, nu în ultimul rând, trebuie de apelat mai mult la suportul partenerilor de dezvoltare, pe de o parte, dar și guvernul poate să majoreze fluxurile pe intern și pe extern, pentru că nivelul datoriei de stat permite acest lucru.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, pe parcursul ultimului an am auzit nu o dată de la antreprenori, în special din sectorul HoReCa, faptul că nu au fost sprijiniți de autorități, nu au simțit un suport real. Se pot întâmpla lucrurile acum altfel?

Protestul fermierilor și angajaților din domeniul HoReCa, Chișinău, decembrie 2020.

Adrian Lupușor: „Anul trecut, Republica Moldova a oferit cel mai modest suport pentru firme și populație comparativ cu toate țările din regiune. Suportul total a fost de circa 0,8% din Produsul Intern Brut, acesta este de câteva ori mai mic față de suportul oferit în România și în alte țări din Europa Centrală și de Est, doar 6% din firme au beneficiat de un oarecare suport, în alte țări peste jumătate din firme, chiar până la 70 la sută din firme beneficiază de un anumit suport. Chiar anul trecut guvernul nu a acordat suficientă atenție completării pierderilor suferite în urma lockdown-ului și aceasta este principala lecție învățată pentru anul curent. Astăzi avem nevoie de lockdown, dar acest lockdown trebuie să fie corelat cu măsuri compensatorii și aici trebuie de insistat, eu cred că și politicienii, și guvernul înțeleg această lecție învățată de anul trecut și astăzi sper foarte mult că vor manifesta această viziune privind necesitatea instituirii atât a lockdown-ului, cât și a acestor măsuri de suport.”

Europa Liberă: Vedem concomitent că în alte țări se recurge cu mai multă ușurință la măsuri sanitare dure. Le permite situația economică sau totuși e vorba de o decizie politică la care ați făcut referință și anterior?

Adrian Lupușor: „Măsurile respective sunt adoptate cu dificultate în toate țările, pentru că politicianul este același cam peste tot, politicianul evită adoptarea de măsuri nepopulare. Sunt trei factori care diferențiază Republica Moldova de alte state.

În primul rând, într-adevăr, în alte țări, mai ales în Uniunea Europeană există un suport financiar mai amplu pentru acele guverne din partea Uniunii Europene și sigur că atunci când există un acces mai facil la finanțarea externă, sigur că pot fi implementate măsuri compensatorii și lockdown-ul se resimte altfel de către populație.

Al doilea factor este că în alte țări măsuri restrictive au existat, practic, pe întreaga perioadă a pandemiei cu diferită intensitate. În Republica Moldova am avut acel lockdown din martie până în mai, apoi s-au ridicat acele restricții și în perioada în care noi ne permiteam luxul, de exemplu, să mergem la restaurant sau la diferite activități sociale, în multe țări sau în majoritatea țărilor din Uniunea Europeană acest lucru nu era făcut. Acolo populația cumva s-a deprins cu aceste restricții. Noi vorbim despre lockdown după o perioadă de circa un an în care nu au prea fost restricții, de aceea populația nu este deprinsă, economia nu este adaptată, evident că din start se creează o reticență și al treilea factor este comunicarea. Din păcate, în Republica Moldova nu s-a comunicat suficient pe marginea necesității acestui lockdown. Unii actori au comunicat mai bine, de exemplu, Ministerul Sănătății, dar aceasta nu a fost suficient.

În plus, au fost factori care au distorsionat diferite informații și mesaje despre pandemie, bunăoară, au fost răspândite multe falsuri în presă și aceasta afectează eficiența măsurilor sanitare.”

Europa Liberă: Ce șanse are acum un lockdown? Oponenți sunt mulți?

Adrian Lupușor: „Întrebarea nu este pro sau contra lockdown-ului, întrebarea este: „Ce măsuri compensatorii vor fi întreprinse pentru a atenua costurile economice ale acestui lockdown?” De aceea eu cred că Republica Moldova, din păcate, nu poate evita un lockdown, dar am îngrijorări referitoare de modul în care guvernul va compensa costurile lui economice.”