Afacerile, între succes și faliment pe vreme de criză

Între altele, a fost interzisă activitatea centrelor comerciale în zilele de weekend iar numărul invitaților la evenimente festive a fost micșorat, de la 50 la 20. Această decizie a nemulțumit Sectorul HoReCA (hoteluri, restaurante, cafenele) care încearcă de mai mult timp să obțină o relaxare a restricțiilor, motivând că este cel mai afectat domeniu pe timp de pandemie.

Afacerile, între succes și faliment pe vreme de criză

Managerii din domeniul HoReCA, în special cei care administrează baruri, cafenele și restaurante sperau să dobândească la începutul acestei săptămâni permisiunea de a mai activa încă două ore după limita fixată anterior, adică până la miezul nopții. A fost o propunere de compromis care ar fi ajutat antreprenorii să-și sporească veniturile, spune Aneta Zasavițchi, președinta Asociației naționale a restaurantelor și a localurilor de agrement. Solicitarea a fost însă respinsă, pe fundalul creșterii numărului de infectări.

Aneta Zasavițchi spune că actualmente sectorul hoteluri, restaurante și cafenele prestează doar jumătate din spectrul de servicii pe care le poate oferi. Ea califică drept inechitabilă impunerea de restricții fără a acorda în schimb un sprijin real:

„Noi cumva ne-am adaptat condițiilor, dar ce înseamnă adaptare? Să-ți mai revizuiești niște devizuri de cheltuieli, au investit și au implementat noile tehnologii informaționale, ceea ce ține chiar și de achitări online, meniuri online, livrări, aplicații, site-uri, precomenzi, dar este imposibil fără un suport exterior. În alte țări, asemenea măsuri au fost echivalate cu relaxări fiscale, cu anumite subvenționări și măsuri de susținere. La noi, din păcate, se implementează doar restricții, decizii unilaterale și descurcați-vă cum puteți.”

Pandemia a pus la grea încercare majoritatea antreprenorilor, incertitudinea nu i-a descurajat însă pe toți. Mizând inițial doar pe serviciul de livrare, Nadejda Hadjivu a pus pe roate o afacere cu paste de nuci. Revenită din Statele Unite ale Americii, tânăra nu punea mari speranțe în ideea salvatoare, în cele din urmă a înregistrat comenzi peste volumul pe care îl putea livra:

„Am rămas plăcut surprinși pentru că lumea a fost foarte receptivă, au fost foarte multe comenzi și chiar nu puteam să facem față nici livrărilor, nici să preluăm comenzile. Și am zis că mai bine cu pași mici începem și optimizăm lucrurile. Acum chiar suntem în câteva puncte comerciale, dar mulți iubesc să fie livrate la domiciliu, pentru că sunt multe mămici cu copii. Când vezi că sunt mai multe comenzi online, vezi că este cerere și cumva te motivează să mergi mai departe, cel puțin pentru omul care deține o mică afacere. Și, ești și mai aproape de consumator, vezi care sunt cerințele, necesitățile.”

Novice în sfera afacerilor, Nadejda Hadjivu evită deocamdată să se împrumute de la bănci. Pe asta mizează unii proprietari de localuri, doar că instituțiile bancare nu mai sunt fi la fel receptive ca odinioară.

În atare condiții, se pot descurca singuri antreprenorii? L-am întrebat pe economistul Viorel Gârbu:

„În condiții de criză, sigur că statul trebuie să vină cu acțiuni de suport. Dar statul sunt politicienii care sunt aleși pe o perioadă scurtă de timp și care sunt activi doar în campaniile electorale. Deci, într-un final trebuie să avem capacitatea să ne organizăm și trebuie să avem capacitatea să ne promovăm interesele. Autoritățile în nici o țară nu acționează din cont propriu, ci mai mult de frica unor repercusiuni care pot veni din partea cetățeanului, din partea businessului. Unele guverne s-au aventurat să aloce mediului de afaceri și la 10 la sută de PIB, astea-s sume colosale. Iarăși, depinde de capacitatea pe care o are economia. Noi suntem o economie săracă, eu nu cred că Guvernul în Republica Moldova putea să facă foarte mult, dar totuși, putea să facă mai mult.”

Mai mulți experți economici le dau dreptate antreprenorilor, precizând că măsurile de susținere a sectorului HoReCa, între care reducerea cotei TVA de la 20 la 12 la sută și subvenționarea dobânzilor practic au avut un efect nul. Ceea ce a scos în vileag lipsa unor soluții de adaptare la un factor de risc imposibil de neglijat .