Protestatarii s-au arătat nemulțumiți de faptul că Guvernul întârzie să avizeze proiectul de lege, o cerință obligatorie pentru ca acesta să poată fi adoptat de Parlament.
Elaborat de deputatul PAS, Alexandr Trubca, președinte al Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară, inițiativa legislativă prevede implementarea mai multor măsuri de sprijin, printre care excluderea gradului de afectare a suprafețelor de către secetă și arșiță, includerea în lista beneficiarilor a furnizorilor de inputuri și extinderea termenului de aplicare a legii de la 6 luni până la 31 octombrie 2025.
Nemulțumiți de reacția autorităților, la un moment dat protestul fermierilor s-a lăsat cu îmbrânceli, după ce unii dintre aceștia au încercat să intre în sediul Guvernului, dar au fost opriți de polițiști.
Ce mai solicită agricultorii
O altă revendicare a protestatarilor este ca statul să le achite subvențiile pentru anul 2023. Potrivit directorului executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Bădărău, este vorba de circa 400 de milioane de lei, pe care guvernul trebuie să-i vireze pe conturile agricultorilor.
La acești bani, se mai adaugă și aproximativ 200 – 300 de milioane de lei, care reprezintă rambursarea accizei la motorină.
Sergiu Dimineț, unul dintre fermierii care au participat la protest, a spus Europei Libere că ar urma să primească 230 de mii de lei pentru investițiile în tehnică pe care le-a făcut anul trecut. Agricultorul, care deține 320 de hectare și produce floarea-soarelui și grâu, a mai spus că suma care trebuie să-i fie restituită i-ar fi de mare ajutor pentru a plăti datoriile la bancă și cumpăra motorina.
La acești bani, Dimineț spune că statul trebuie să achite băncii 127 de mii de lei, bani care reprezintă rata dobânzii de 8,5% la creditele pe care le-a luat. Spune că, în prezent, din cauza roadei proaste din acest an și a veniturilor insuficiente, riscă să se trezească cu conturile blocate sau cu gospodăria sechestrată.
Fermierii au mai cerut și prelungirea mecanismului de import licențiat la oleaginoasele și cerealele din Ucraina, în caz contrar avertizând că ar putea urma o „catastrofă”, din cauza unei eventuale scăderi de preț pe piața locală la aceste produse cerealiere.
De asemenea, aceștia au solicitat Guvernului un program de garanții pentru creditare sau refinanțare a agricultorilor și a activității agricole „ca ei să poată continua activitatea în 2025”, spune Bădărău.
Agricultorul a mai adăugat că în lipsa creditelor, mulți fermieri au semănat în această toamnă semințe de calitate proastă și nu au putut utiliza îngrășăminte, ceea ce înseamnă că anul viitor „nu vom avea o roadă foarte bună”.
Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a ieșit în fața agricultorilor și a invitat 3-4 reprezentanți ai acestora la discuții, la Ministerul Agriculturii, la ora 15 în aceeași zi. La plecare, ministra a fost huiduită de fermieri.
Ministra a declarat că instituția are soluții imediate și mecanisme pentru revindecările agricultorilor. „Nici eu, nici ministerul nu-și dorește dialog pe baricade”, a scris ministra pe pagina sa de Facebook.
Ce s-a întâmplat cu cele 100 de milioane de lei promise agricultorilor afectați de secetă
La începutul lunii septembrie, Comisia pentru Situații Excepționale a alocat 100 de milioane de lei din fondul de intervenție al Guvernului pentru plata compensațiilor cerute de agricultori.
Fermierii au spus însă că suma este insuficientă și au insistat ca autoritățile să instituie stare de urgență în sector, care ar permite stoparea calculării penalităților de întârziere și executare silită a datoriilor. Cererea a fost respinsă de executiv, care a promis că va veni cu alte măsuri, inclusiv unele „după model românesc”.
Banii au fost distribuiți de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), care a finalizat procesarea cererilor de acordare a ajutorului financiar pentru fermierii afectați de situațiile excepționale cu caracter natural din anul 2024, la grâu și porumb.
AIPA a spus că în lunile septembrie și octombrie a recepționat 1.062 cereri de acordare a suportului financiar, dintre care 936 de beneficiari au fost eligibili. Suprafața totală afectată a fost de 53 575 ha. Agricultorii urmează să primească câte 2.087 de lei pentru fiecare hectar afectat.
Cele mai multe solicitări de suport financiar au fost depuse de fermierii din raioanele: Cahul – 127 cereri, Cantemir – 103 cereri, Glodeni - 65 cereri, Edineț - 62 cereri, Orhei – 62 cereri, Telenești – 55 cereri, Râşcani – 50 cereri.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te