Alegătorii din Turcia sunt chemați duminică, 28 mai, la urne pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Cetățenii turci vor decide dacă liderul aflat la putere de două decenii își va extinde conducerea, din ce în ce mai autoritară, într-un al treilea deceniu sau va fi eliminat de un concurent care a promis că va restabili democrația.
Președintele Recep Tayyip Erdoğan, care se află la cârma Turciei de 20 de ani, este marele favorit, scrie AP. Acesta ar putea cîștiga un nou mandat de cinci ani, după ce s-a clasat pe primul loc în primul scrutin care a avut loc pe 14 mai. Erdoğan a obținut 49,51% din voturi, un scor mai mare decât se aștepta, dar insuficient pentru a câștiga din primul tur, așa cum s-a întâmplat la precedentele alegeri. Adversarul său, candidatul susținut de șase partide de opoziție, Kemal Kılıçdaroğlu a obținut 44,88% din voturi în primul tur.
Cei doi candidați și-au asigurat deja susținerea unor politicieni importanți. Erdoğan se bucură de sprijinul candidatului clasat pe locul 3 în scrutinul din 14 mai, ultranaționalistul Sinan Ogan, iar Kılıçdaroğlu este susținut de Umit Ozdag, politician de extremă dreaptă, cunoscut pentru ideile sale antimigrație, dar și de kurzii din Turcia.
AP remarcă că aceste alegeri vor determina nu numai cine va conduce Turcia, membră a NATO, ci și direcția politică, economică a acestei puteri regionale, în special în relațiile sale cu Rusia, Orientul Mijlociu și Occidentul.
### Vezi și... ### La alegerile din Turcia, în ciuda previziunilor, Erdoğan speră la victorieDacă va câștiga alegerile, Erdoğan, în vârstă de 69 de ani, ar putea rămâne la putere până în 2028, după trei mandate ca prim-ministru și două ca președinte, liderul turc este deja cel mai logeviv președinte al Turciei.
Kemal Kılıçdaroğlu este atât principalul candidat al opoziţiei, cât şi preşedintele CHP. El a oferit alegătorilor o platformă incluzivă şi a promis o resetare democratică, inclusiv revenirea la un sistem parlamentar de guvernare şi independenţa sistemului judiciar, pe care criticii spun că Erdoğan l-a folosit pentru a reprima disidenţa. Cu toate acestea, după 14 mai, retorica sa a luat o turnură dură, adresându-se alegătorilor naţionalişti în încercarea sa de a-l depăşi pe Erdoğan şi promiţând să trimită înapoi milioane de refugiaţi sirieni.
Peste 64 de milioane de turci sunt aşteptaţi să voteze la aproape 192.000 de secţii de votare, inclusiv peste 6 milioane care au votat pentru prima dată la 14 mai. Există, de asemenea, 3,4 milioane de alegători din străinătate, care au votat deja în perioada 20-24 mai.
La scrutinul din 14 mai, prezenţa generală la vot a fost de 87,04%, cu un nivel de 88,9% în Turcia şi 49,4% în străinătate.
Partidul AKP al lui Erdoğan și aliații săi și-au păstrat majoritatea locurilor în parlament în urma alegerilor legislative care au avut loc pe 14 mai. Partidul lui Erdoğan a dominat și în regiunea afectată de cutremur, câștigând 10 din 11 provincii. Ca și la alegerile precedente, Erdogan a folosit resursele statului și controlul său asupra mass-media pentru a ajunge la alegători. În urma scrutinului din 14 mai, observatorii internaționali au spus că alegerile au arătat rezistența democrației turce.
### Vezi și... ### Sunt alegerile din Turcia un semn al ascensiunii „democrației iliberale”?Traducere și adaptare de Eugenia Apostu.