Funcţii deţinute:
- procuror la Procuratura de transport: 1997-2000
- director adjunct al companiei de stat Air Moldova: 2000-2002
- avocat: 2002-2015
Andrei Năstase a intrat în politică pe valul mişcării protestatare antiguvernamentale din 2015, generate de dispariţia din sistemul bancar a circa un miliard de dolari. Pe măsură ce urca în topul popularității, adversarii săi au scos în vileag relațiile lui Năstase cu oamenii de afaceri Victor Ţopa şi Viorel Ţopa, pe care i-a reprezentat în instanță în litigii economice. Ei au părăsit Republica Moldova înainte de anunțarea sentinţelor de condamnare la privațiune de libertate.
În scrutinul local, la fel ca şi la alegerile prezidențiale din 2016, Năstase își declară drept obiective prioritare lupta cu „regimul oligarhic care a capturat ţara” şi stârpirea corupţiei. „În spatele unor candidați, fie de stânga, fie de dreapta, fie mai mici, fie de nișă, se ascund interesele obscure ale acestui polinom Plahotniuc-Dodon-Shor și alții”, a spus atunci când şi-a depus actele la Consiliul electoral de circumscripţie.
Este sprijinit de partidul Maiei Sandu PAS şi de PLDM. Unii analişti presupun că pentru Năstase postul de primar este doar o trambulină spre funcții politice de prim rang, ceea ce ar diminua încrederea în potențialul său de edil preocupat de interesele locuitorilor capitalei.
Aterizare la Air Moldova
Andrei Năstase a absolvit Facultatea de Drept la Universitatea „A.I. Cuza” de la Iaşi, după care a lucrat la Procuratura de transport, ajutor al procurorului de transport. În 1998, l-a cunoscut pe Victor Ţopa, iar în 1999 i-a devenit fin de cununie, a povestit el pentru „Ziarul de gardă”.
În aprilie 2000 Năstase a fost numit vicedirector al companiei de stat Air Moldova. În acea perioadă preşedinte al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile era Victor Ţopa. În anul 2000, compania de stat Air Moldova a fost reorganizată. În urma unui contract cu Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile (ASAC), o companie înregistrată în Germania, Unistar Ventures Gmbh, a preluat 49% din Air Moldova contra sumei de 2,3 milioane dolari, celelalte 51% erau deţinute de ASAC.
Guvernarea comunistă a anulat acest contract, iar patronii firmei germane, banuiți de presă că ar fi fost mandatați de acelaşi Ţopa, s-au plâns la CEDO. Verdictul Curţii de la Strasbourg a venit la finele lui 2008, obligând Republica Moldova să plătească despăgubiri firmei germane de 6,7 milioane de euro. Avocaţii Unistar Ventures Gmbh au fost Vitalie Nagacevschi şi Andrei Năstase.
Your browser doesn’t support HTML5
Presa care sprijină PDM susține că Victor Ţopa şi Viorel Ţopa ar conduce din umbră Platforma „Demnitate şi Adevăr”, iar Andrei Năstase ar fi executorul directivelor venite de la cei doi oameni de afaceri care ar urmări venirea la putere în Republica Moldova ca să scape de executarea pedepsei penale şi să se răzbune pe Plahotniuc.
Veniturile şi proprietățile
În declaraţia de venit depusă la Consiliul electoral de circumscripţie a indicat 0 lei din salariu pentru ultimii doi ani, în timp ce soţia care stă cu cei trei copii în Germania a adus venit în familie de peste 77 mii euro. De asemenea, a indicat patru case, o garsonieră, un garaj şi alte cinci bunuri imobile, plus 9 terenuri cu o suprafaţă totala de 2,5 ha (în Durleşti, Bâc şi Mândreşti) şi o maşină de marca Nissan Maxima din 2004. Tot zero venituri din salarii a declarat şi în toamna lui 2016, fapt remarcat de analistul Petru Bogatu, la unison cu experții din garnitura mediatică a PDM.
„Toți se miră cum supraviețuiește el în casele lui de milioane din Chișinău și din Germania, cum a reușit să cumpere fără bani o sumedenie de loturi de pământ, cum, fiind pe zero venituri, își întreține partidul și cum își hrănește aplaudacii. Dacă nu câștigă niciun leu, ori e șomer, ori e trântor. Pentru că dacă lucrează undeva, la partid, de exemplu, trebuie să fie remunerat în conformitate cu legislația în vigoare”, a scris Bogatu.
O parte din avere a fost trecută pe numele mamei sale şi a soacrei, au relatat mass-media deţinute sau apropiate de Vladimir Plahotniuc. Potrivit aceloraşi surse, Năstase ar fi folosit conturile deschise pe numele mamei sale pentru pretinse operaţiuni de spălare de bani. Candidatul PPDA spune că toate bunurile le-a achiziţionat din bani munciţi legal, din activităţi private în interiorul sau în afara ţării. A negat că ar avea casă în Germania. Năstase a recunoscut că a înscris averea pe rude pentru a evita un eventual sechestru injust imposibil de stăvilit „într-o ţară în care justiţia este controlată”. „Credeţi că e atât de simplu să ai soţia şi copiii în străinătate? I-am dus de nevoie, pentru că eram persecutat eu, pentru că erau persecutaţi ei”, a spus el pentru „Ziarul de gardă”.
El a negat faptul că Victor Ţopa și Viorel Țopa ar contribui la bugetul partidului, insistând că formațiunea activează pe donaţii de la oameni simpli. „Nu sunt dependent de Victor Ţopa sau de altcineva. Mă ghidez de propriile principii. Victor Ţopa şi Viorel Ţopa sunt însă doar victime ale regimului şi nu sunt nici pe departe oamenii pe care-i prezintă o parte din presă”, a spus Andrei Năstase.
„Batista pe țambal”
Liderul Platformei „Demnitate şi Adevăr” se declară român şi adept al unirii cu România în cadrul Uniunii Europene. În acelaşi timp, spune că unirea ar fi speculată politic de „oportunişti şi corupţi”.
Criticii lui însă nu-i pot ierta asocierea tactică din iarna lui 2016, cu pro-ruşii Renato Usatâi şi Igor Dodon şi mărșăluirea în comun prin centrul Chişinăului. Din acea perioadă datează declaraţia „se pune batista pe țambal în ceea ce priveşte vectorul geopolitic”. Parte a presei a tălmăcit îndemnul său drept un compromis periculos sau cârdăşie cu adversarii direcţiei europene de dezvoltare a Republicii Moldova.
Recent a ţinut să precizeze că „batista pe ţambal” îi viza pe oponeţii lui care sub flamura integraţionistă au furat bani din sistemul bancar şi au admis „spălătoria rusească”. Năstase ar fi sugerat astfel ca pretinșii proeuropeni de la putere să nu mai fie crezuți pe cuvânt.
În campania electorală pentru prezidențiale a negociat cu fosta ministră a educaţiei Maia Sandu, preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate, identificarea unui candidat comun şi s-a retras în cele din urmă în favoare ei. Pentru Primăria Chişinău la fel au fost purtate negocieri, fiind agreat un pact de colaborare între cele două partide inclusiv pentru parlamentarele programate pentru finele anului 2018.
Unii politicieni și analiști i-au reproşat lui Năstase că nu ar avea soluţii fezabile pentru problemele capitalei și că ar fi prea captivat de lupta politică împotriva lui Vladimir Plahotniuc, ceea ce s-ar constitui într-o vulnerabilitate.
Andrei Năstase, dacă va fi ales primar al capitalei, are de gând să reformeze aparatul birocratic, să facă mai transparentă activitatea primăriei şi să elimine schemele de corupţie. Totodată, platforma lui electorală include creare diferitor facilităţi pentru investitori, lupta cu construcţiile ilegale. Printre priorităţi mai figurează modernizarea rețelelor de apă, canalizare, prelucrarea deșeurilor, construcția drumurilor, dezvoltarea fondului locativ, creșterea eficienței energetice a blocurilor, modernizarea reţelei de transport public şi crearea unei întreprinderi municipale care să gestioneze parcările publice.
Printre soluţiile propuse de el pentru decongestionarea traficului este construcţia şoselei de centură şi prelungirea străzii Albişoara până la strada Mesagerului.