La Bruxelles a avut loc joi seară o întâlnire a liderilor Partidului Popular European, una din principalele forțe politice europene. În cadrul întâlnirii pentru pregătirea summitului Parteneriatului estic a fost adoptată o declaraţie privind viitorul acestei formule de cooperare dintre Uniunea Europeană și mai multe foste republici sovietice. În declaraţie se spune că PPE va continua să pledeze pentru o cooperare mai strânsă cu țările membre în cadrul unui model Parteneriatul Estic Plus, care presupune aderarea acestora la uniunea vamală, la uniunea energetică, și la piața unică digitală, cooperarea în domeniul securității și al apărării, și reducerea tarifele de roaming. Declaraţia PPE condamnă, între altele, schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova „de către elitele politice menită să-şi menţină controlul politic şi să elimine opoziţie”. Orice asistență macrofinanciară și tehnică a UE trebuie să fie însoțită de condiţionalităţi stricte și orice sprijin financiar trebuie să servească poporul și generațiile viitoare, se mai spune în declaraţia PPE. La întâlnirea liderilor familiei popular-europene au participat şi liderii opoziţiei de la Chişinău. Un interviu realizat de corespondenta noastră Alla Ceapai cu liderul Partidului Platforma Dreptate și Adevăr Andrei Năstase.
Andrei Năstase: „(...) Personal, am venit cu un mesaj la această reuniune. Mi-am exprimat regretul că, după o perioadă în care Republica Moldova era privită ca un etalon, să spun așa, sau ca o istorie de succes a Parteneriatului Estic, ne-am pomenit cu un stat capturat, un stat furat de peste un miliard de dolari, ceea ce constituie 13 la sută din produsul intern brut. Am spus că Parteneriatul Estic este o platformă importantă de cooperare și transfer al valorilor europene către fostele republici sovietice. Pentru noi, în calitate de partid de opoziție, este extrem de important ca Republica Moldova să aibă capacități de a valorifica mult mai eficient oportunitățile oferite de către mecanismele Parteneriatului Estic. În același timp, obiectivul nostru este ca aceste reforme să continue și să devină ireversibile. Am spus că sprijinim această abordare nouă a Uniunii Europene, după principiul „more for more, less for less”/„mai mult pentru mai mult, mai puțin pentru mai puțin”; am spus că, și din opoziție, dar mai ales atunci când vom prelua puterea, vom susține aprofundarea cooperării Republicii Moldova cu Uniunea Europeană în domeniile energetic, comerț, educație, transporturi ș.a., iar pentru noi o prioritate va fi colaborarea cu Uniunea Europeană în sfera digitală. Și în acest context, noi am făcut un demers către Uniunea Europeană, către acest summit al Parteneriatului Estic, că o măsură care ar apropia enorm statele membre ale Uniunii Europene cu cele ale Parteneriatului Estic ar fi reducerea tarifelor de roaming în beneficiul oamenilor noștri. Cunoaștem foarte bine cât de mulți bani sunt obligați oamenii să plătească pe această dimensiune. Am considerat că principalii beneficiari ai acestui instrument al Parteneriatului Estic trebuie să fie, întâi de toate, cetățenii, societatea civilă, mediul de afaceri, instituțiile statului, și nu puterea politică, așa cum se întâmplă în Republica Moldova. Se știe foarte bine – puterea utilizează beneficiile Parteneriatului Estic în interes strict politic, într-un interes îngust și egoist. Reformarea și consolidarea instituțiilor, creșterea mobilității, cooperarea pentru combaterea amenințărilor hibrid, care vizează atât statele membre, cât și statele din Parteneriatul Estic, accesul la piața digitală unică – iată aceste chestiuni am solicitat să fie incluse în declarația PPE, în declarația summitului și în documentele Partidului Popular European, la care vrem să aderăm și noi și sperăm că în decembrie se va produce acest lucru.”
Europa Liberă: În ce măsură ele se vor regăsi în declarație?
Andrei Năstase: „Sigur, speranța mea este că în marea lor parte se vor regăsi, pentru că sunt îndreptate spre beneficiul oamenilor, asta ne preocupă. Sigur că să nu avem foarte, foarte multe așteptări. Europa se confruntă cu provocări diverse, dar ceea ce am propus, sper că se va regăsi în aceste documente importante, atât declarația Partidului Popular European, cât și declarația summitului de mâine, la care și Republica Moldova va participa și eu sunt sigur că acest parteneriat poate fi dezvoltat mai mult și beneficiile lui pot fi și mai multe, și mai importante pentru cetățenii noștri. Este important ca într-o bună zi cetățeanul Republicii Moldova să simtă investițiile europene în actul de justiție, în actul de combatere a corupției, în actul de edificare a statului de drept, în actele, dacă vreți, de edificare a unei economii funcționale care ar face să avem mai multe locuri de muncă, să avem niște salarii decente, niște pensii bune, niște burse bune pentru studenții noștri. Cam așa văd eu lucrurile și eu sunt sigur că și, după acest summit, lucrurile vor evolua și vom avea o altă abordare față de Republica Moldova. S-a insistat și aici, și am vorbit și eu, și colegii mei de la cele două partide – PAS și PLDM – am vorbit despre arbitrariul în ce privește modificarea sistemului electoral. Am cerut mai multe condiționalități, inclusiv de ordin politic, și sperăm că se va face presiunea necesară pe autoritățile moldovenești, pe puterea de la Chișinău pentru a respecta egalitatea de șanse a opoziției cu puterea, pentru a respecta drepturile omului, reprezentativitatea, întâi de toate, pentru că se știe foarte bine că prin sistemul mixt se încalcă acest principiu al reprezentativității.”
Europa Liberă: A fost semnat acordul privind acordarea finanțării de 100 de milioane de euro promisă de Uniunea Europeană. Banii încă nu vin, urmează să vină în urma unor evaluări; se va decide abia în februarie, va fi dată prima tranșă doar dacă Moldova va respecta anumite condiționalități, inclusiv privind aplicarea sistemului electoral mixt, despre acre ați vorbit. În ce măsură credeți că Moldova va reuși să îndeplinească aceste condiționalități și să obțină prima tranșă din acest ajutor financiar?
Andrei Năstase: „În mod normal, dacă am fi avut o guvernare europeană, o guvernare onestă, astăzi nu am fi discutat în acești termeni acordarea de către Uniunea Europeană a acestei asistențe macrofinanciare. Astăzi am fi avut aceste beneficii, le-am fi resimțit în actul de justiție, în actul de anticorupție, le-am fi simțit în bunăstarea fiecărui cetățean. Din păcate, avem o guvernare criminală, avem o guvernare care s-a preocupat în permanență de propriile interese, de interesele de grup, de partid, interesele personale ale unor lideri ai acestei puteri. Am avut comunicarea cu comisarul Hahn, am avut o anumită corespondență până la această etapă și m-a asigurat de faptul că ei vor veghea la respectarea drepturilor omului, la respectarea democrației, a cadrului normativ și democratic. În ceea ce am văzut a fost o condiționare și mai dură, și mai drastică și pe dimensiunea tehnică, dar și pe dimensiunea politică, legată de statul de drept, legată de democrație, așa că în momentul de față guvernarea are de muncit foarte și foarte mult pentru a putea obține această finanțare din partea Uniunii Europene. Știind de ce sorginte este această guvernare în Republica Moldova, nu am prea mari așteptări de la ea. Dacă într-o bună zi banii vor fi dați, vor fi dați doar pentru că Uniunea Europeană ține la cetățenii Republicii Moldova, ține la societatea din Republica Moldova, și nu o va face pentru guvernare sau pentru reușitele acestei guvernări. Se știe foarte bine, dacă iarăși mă întorc la capitolul reformării justiției, s-au ascuns sub preș foarte și foarte multe nereușite la acest capitol și se scot în față așa-zisele reforme, care nu vizează decât salariile judecătorilor, condițiile lor de muncă, dar în realitate actul de justiție suferă în continuare.”
