La Bruxelles a avut loc joi seară o întâlnire a liderilor Partidului Popular European, una din principalele forțe politice europene. În cadrul întâlnirii pentru pregătirea summitului Parteneriatului estic a fost adoptată o declaraţie privind viitorul acestei formule de cooperare dintre Uniunea Europeană și mai multe foste republici sovietice. În declaraţie se spune că PPE va continua să pledeze pentru o cooperare mai strânsă cu țările membre în cadrul unui model Parteneriatul Estic Plus, care presupune aderarea acestora la uniunea vamală, la uniunea energetică, și la piața unică digitală, cooperarea în domeniul securității și al apărării, și reducerea tarifele de roaming. Declaraţia PPE condamnă, între altele, schimbarea sistemului electoral din Republica Moldova „de către elitele politice menită să-şi menţină controlul politic şi să elimine opoziţie”. Orice asistență macrofinanciară și tehnică a UE trebuie să fie însoțită de condiţionalităţi stricte și orice sprijin financiar trebuie să servească poporul și generațiile viitoare, se mai spune în declaraţia PPE. La întâlnirea liderilor familiei popular-europene au participat şi liderii opoziţiei de la Chişinău. Un interviu realizat de corespondenta noastră Alla Ceapai cu lidera PAS Maia Sandu.
Maia Sandu: „Liderii Partidului Popular European au convenit o declarație. Eu mi-am exprimat punctul de vedere și cred că partea bună este că această inițiativă, Parteneriatul estic, merge mai departe și propunerile care se discută și care probabil vor fi aprobate sunt încurajatoare, chiar dacă experiențele, probabil ale tuturor țărilor din acest parteneriat, nu au fost neapărat foarte bune. Și aici mă refer la anumite guvernări care nu au demonstrat suficient angajament pentru ca țările din Parteneriatul estic să poată să beneficieze de toate lucrurile bune pe care le-a oferit această platformă. Mă bucură faptul că Uniunea Europeană nu renunță la țările din această regiune, chiar dacă este o regiune dificilă. Asta înseamnă că riscurile că o să rămânem într-o zonă gri nu sunt atât de mari și știm cine-și dorește ca Republica Moldova, Ucraina, Georgia să rămână într-o zonă gri. Rusia își dorește acest lucru, dar și-l doresc și anumiți politicieni locali, cărora le place să primească bani de la Uniunea Europeană, dar în același timp să poată să stabilească ei regulile de joc, așa cum le convine. Mi se pare fantastic că se vorbește despre posibilitatea aderării la Uniunea energetică, la Uniunea vamală a Uniunii Europene, ca să fie clar, chiar și la zona Schengen, se vorbește despre un trust fund care să facă investiții publice și private, se vorbește explicit despre necesitatea exercitării presiunii asupra Rusiei pentru a rezolva conflictele din țările noastre, conflicte în care este implicată Rusia. Deci, sunt totuși niște semnale foarte clare că se poate merge mai departe, e nevoie să demonstrăm angajament față de valorile europene și evident că asta este în special pus în seama guvernărilor. Am discutat la această întâlnire și despre situația din fiecare țară. Eu am reiterat faptul că Uniunea Europeană este cel mai important partener al nostru, al cetățenilor, atunci când vine vorba de apărarea democrației și a drepturilor omului și că contăm în continuare pe sprijinul Uniunii Europene. Am solicitat Uniunii Europene să se implice, inclusiv prin condiționalități politice, atunci când e vorba de progrese suficiente în direcția combaterii corupției; am indicat că un element important pe care ar trebui să se focalizeze Uniunea Europeană este modul în care se finanțează partidele politice, pentru că de aici începe corupția, atunci când oameni care au adunat pe căi ilegale sume mari de bani ajung să facă politică, iar după aceea ajung să guverneze țări, de acolo pornește corupția și ea nu are cum să se oprească atunci când acești oameni ajung la guvernare.”
Europa Liberă: Ați menționat că există niște semnale încurajatoare, pe care e gata Uniunea Europeană să le ofere, dar știm că Moldova și-a dorit mai mult, și nu doar Moldova, dar și Ucraina, și Georgia au vrut ca declarația finală a summitului să includă și acea perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană. În proiectul declarației nu se prevede acest lucru. Guvernarea de la Chișinău spune că Uniunea Europeană ezită din cauza problemelor interne cu care se confruntă Uniunea Europeană. E acesta singurul motiv?
Maia Sandu: „Este adevărat că nu există consens în Uniunea Europeană cu privire la perspectiva de aderare a acestor țări, dar cel mai important lucru ține de temele de acasă. Am asistat la discuții clare, când oficialii europeni spun că, dacă țările s-ar mișca rapid în direcția Uniunii Europene în sensul în care ar implementa standardele și ar demonstra angajament clar față de cerințele Uniunii Europene, atunci discuțiile ar fi altfel, pentru că în momentul în care o țară s-ar apropia în realitate, nu doar în teorie și prin discurs de ceea ce înseamnă Uniunea Europeană, atunci și opoziția în interiorul Uniunii Europene ar fi mai mică. Deci, cele mai multe lucruri acum depind de noi și, în special, de cei care sunt la guvernare în aceste țări. Pentru calitatea guvernărilor din țările Parteneriatului Estic eu cred că acest mecanism propus este unul potrivit.”
Europa Liberă: Înțeleg că miza opoziției de la Chișinău și a Dvs. este să obțineți sprijin din partea Uniunii Europene.
Maia Sandu: „Miza noastră este să obținem sprijin pentru a apăra procesul democratic în Republica Moldova. Asta este cea mai importantă miză, pentru că, dacă vom avea condiții democratice, atunci putem să contăm și pe o evoluție firească. Atunci când există pericolul instaurării unui sistem autoritar, atunci resursele interne nu sunt suficiente și avem nevoie să apelăm la resursele externe. Evident că venim aici ca să facem public cunoscut și punctul nostru de vedere. Știm că guvernarea își prezintă realizările într-un anumit mod, noi prezentăm un punct de vedere de alternativă, pentru ca cei de aici să poată să analizeze și să decidă de sine stătător. Și evident ne prezentăm ca forțe politice care împărtășesc pe deplin valorile Uniunii Europene și, în special, ale familiei Partidului Popular European.”
Europa Liberă: A fost semnat acordul privind acordarea asistenței de 100 de milioane de euro Republicii Moldova din partea Uniunii Europene. Banii nu vin acum, urmează să fie făcute niște evaluări și banii vor veni, probabil, în primul trimestru al anului viitor, doar dacă Republica Moldova respectă anumite condiționalități, inclusiv politice legate inclusiv de legislația electorală. Totuși, cum vedeți semnarea acestui acord, e o chestiune doar tehnică sau totuși e și un semnal de încurajare pentru Republica Moldova, ca să continue reformele?
Maia Sandu: „Uniunea Europeană are o dilemă – pe de o parte, vrea să încurajeze țările ca să continue aceste reforme, pe de altă parte, vrea să fie corectă în raport cu cetățenii țărilor pe care încearcă să le ajute, dar și în raport cu cetățenii propriilor țări care contribuie la acest sprijin. Semnarea acestui acord face parte din procesul îndelungat sau, știu eu, procesul complet de acordare a asistenței. Din ce am auzit eu de la comisarul Hahn, este că acest acord va intra în vigoare, sau prima tranșă va putea fi debursată, după îndeplinirea tuturor condițiilor și despre aceste condiții s-a tot vorbit. Spuneam că dilema este în a ajuta țara pentru a nu stopa în totalitate asistența, dar în același timp în a se asigura că niște condiții elementare de bază se respectă totuși de către guvernare.”
Europa Liberă: Una dintre aceste condiții e legată de respectarea democrației în punerea în aplicare a sistemului electoral mixt. Credeți că, iată, Republica Moldova, până la aceste evaluări, reușește să îndeplinească toate condiționalitățile, astfel încât să vină acești bani, să fie debursată prima tranșă?
Maia Sandu: „Opinia noastră este că sistemul electoral aprobat în vară de către democrați și socialiști este nociv pentru procesul democratic din Republica Moldova. De asemenea, legislația suplimentară, și mă refer aici la Hotărârea Guvernului prin care au fost aprobate circumscripțiile, confirmă că se atentează la manipularea și fraudarea alegerilor, dar mai departe Uniunea Europeană în Comisia Europeană își va face propria analiză și va vedea în ce măsură acest sistem aprobat poate să treacă, știu eu, de anumite rigori sau nu. Deci, o să vedem aceste analize și, respectiv, deciziile Comisiei puțin mai târziu.”
