Alegerile pe ultima turnantă: Presiuni externe și crize interne

O serie de declarații în sprijinul președintelui Igor Dodon și avertismente împotriva presiunilor din afară asupra Republicii Moldova înainte de alegeri au venit de la Moscova. Este subiectul cu care își începe Diana Răileanu retrospectiva săptămânii politice.

Alegerile pe ultima turnantă: Presiuni externe și crize interne

La începutul acestei săptămâni, președintele rus Vladimir Putin a vorbit, în debutul unui summit internațional la Moscova, despre „încercări de a exercita presiune externă” asupra Republicii Moldova. Liderul de la Kremlin nu a fost singurul oficial rus care a făcut declarații pe marginea scrutinului electoral din Republica Moldova.

Înaintea primului tur al prezidențialelor, șeful serviciului de spionaj al Rusiei, Serghei Narîșkin, susținea că Statele Unite ar pregăti o revoluție „colorată” în Republica Moldova în cazul unei victorii a președintelui Igor Dodon la scrutinul de acum două săptămâni. Ce se ascunde în spatele acestor declarații, l-am întrebat pe jurnalistul de investigație, Mădălin Necșuțu, de la Balkan Insight:

„Și în primul tur, dar mai ales înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, retorica Moscovei de o eventuală revoluție, să-i spunem așa, un Euromaidan la Chișinău s-a intensificat. Am văzut că și campania socialiștilor și a lui Igor Dodon s-a bazat în special pe această retorică. Rămâne de văzut dacă aceste acuzații se vor adeveri, dar cei doi lideri, mă refer la cei care au ieșit pe primul și al treilea loc, respectiv, Maia Sandu și Renato Usatîi, dânșii au negat orice plan de vizavi de acest lucru. Mai mult, Renato Usatîi spune că are dovezi pe care le-a prezentat la Procuratură cum că tocmai Igor Dodon și socialiștii pregătesc o astfel de acțiune de protest și de dezordine în masă. Rămâne de văzut care va fi, în primul rând, rezultatul alegerilor de duminică și apoi cum vor evolua lucrurile, dar acest scenariu, după părerea mea, este improbabil.”

Mădălin Necșuțu

Jurnalistul Mădălin Necșuțu atrage atenția că în această campanie și candidata PAS, Maia Sandu, a avut parte de sprijin extern, inclusiv din partea României. Președintele țării vecine, Klaus Iohannis, a recunoscut zilele trecute că s-a bucurat să vadă în primul tur un vot favorabil al cetățenilor pentru Maia Sandu. „Acesta este un vot în favoarea unei evoluții ireversibile a democrației în R. Moldova”, a spus Klaus Iohannis.

După primul tur de scrutin, mai multe ambasade s-au arătat îngrijorate de „lipsa de obiectivitate și neutralitate în timpul campaniei electorale a instituțiilor media care au o puternică afiliere politică”. Mesaje similar au formulat Delegația Uniunii Europene la Chișinău și Ambasada Marii Britanii în Republica Moldova.

Din cauza pandemiei de COVID-19, concurenții electorali și-au mutat campaniile „pe online”. Cercetătoarea media Aneta Gonța a monitorizat, alături de Asociația Presei Independente, comportamentul a 12 portaluri de știri. Concluzia e că presa online are un mare potențial de manipulare, iar în ultimele două săptămâni din ajunul primului tur al alegerilor prezidențiale mai multe portaluri s-ar fi lansat în acțiuni partizanat politic.

„Din păcate, observăm în special între cele două tururi că retorica denigratoare a trecut pe online mai mult decât la TV. De exemplu, dacă facem o comparație cu alegerile din 2016, cei 30 de mii de sirieni acum au fost multiplicați în alte cel puțin zece narative false care au împânzit internetul și pe care noi le-am monitorizat. Avem și discriminare, mai ales pe criteriu de gen. O particularitate a mai fost și este în continuare că prin intermediul unor analiști și comentatori, adică nu doar în știri, dar în special prin materialele de opinie, se transmit mesaje aproape apocaliptice în cazul în care câștigă candidata și nu candidatul. Da, așa numita mizerie informațională pe care noi o aveam mai mult la TV și parțial în presa scrisă, acum s-a accentuat pe online.”

Cercetătoarea media Aneta Gonța spune că alegătorii moldoveni au fost puși la grea încercare în această campanie electorală. Și asta pentru că o bună parte s-au informat de pe internet, platformă cel mai des utilizată pentru propagarea falsurilor a căror scop e să distragă atenția publică de la probleme cu adevărat importante.