Alex. Tănase: „Asistăm la o reconfigurare strategică a puterii pentru 7-8 ani”

Confruntarea dintre președinta Maia Sandu și actualul Parlament, mai precis Partidul Socialiștilor, susținut de grupul Pentru Moldova din jurul partidului Șor, a început înainte de alegerile prezidențiale din noiembie, reamintește Alexandru Tănase, fostul prețedinte al Curții Constituționale într-un internviu cu Europa Liberă. Iar decizia pe care Curtea o va da joi, 15 aprilie, legată de posibila dizolvare a Parlamentului, nu va fi cu siguranță ultima dată când politicienii vor apela la Curte să le rezolve confictele.

Interviu cu Alexandru Tănase - în așteptarea deciziei CC pe 15 aprilie

Europa Liberă: Curtea Constituțională a anunțat că va examina la 15 aprilie sesizarea președintei Maia Sandu privind constatarea circumstanțelor dizolvării Legislativului. Ea crede că există temei de a se ajunge la anticipate, după ce au fost epuizate cele două tentative eșuate de învestire a unui guvern. Dar socialiștii anticipează verdictul Curții Constituționale și chiar spun că PSRM se va adresa comunității internaționale, în eventualitatea în care Curtea Constituțională va lua o decizie contrar legii supreme privind dizolvarea parlamentului. Ce să înțelegem din acest ping-pong?

Alexandru Tănase: „Din păcate, Curtea Constituțională, în mod tradițional, cum a fost pe toată perioada existenței R.Moldova, rămâne a fi ostateca incapacității politicienilor de a gestiona anumite crize politice. Crizele politice sunt părți inerente și indispensabile procesului politic.

Doar că nu este Curtea cea care trebuie să fie atrasă de fiecare dată în aceste jocuri, atunci când politicienii nu știu exact ce soluții sau când au ajuns într-un blocaj și, pentru a-și salva fața, recurg deseori la Curtea Constituțională. Din moment ce există o solicitare la Curtea Constituțională ca această instituție să dea un răspuns, eu cred că e o chestie de bun simț din partea tuturor, inclusiv și a presei, și a societății civile, și a tuturor celor care vin în spațiul public cu diferite mesaje să nu pună presiuni pe Curtea Constituțională, să așteptăm data de 15 și să vedem exact ce va spune Curtea. Sigur că cineva va fi mulțumit și cineva nu va fi mulțumit.

Nu ai cum să ai soluții ideale pentru astfel de probleme, dar prin toată isteria care se întâmplă acuma, de fapt, pun presiune pe judecători, pentru a-i determina, pe deoparte, să ia o decizie favorabilă președintelui, iar altă parte este cea care vrea să-i determine să ia o decizie favorabilă parlamentului. Și nu este o chestie sănătoasă. Dacă ar fi să analizăm cum se petrec lucrurile în alte state, în democrații mai avansate, în asemenea cazuri se păstrează tăcere până în ziua când Curtea dă o soluție, după care, mă rog, vin comentarii pe post de critici etc.

Până la urmă, nu este nimic grav că se critică o hotărâre judiciară sau că cineva nu este de acord, dar ceea ce se întâmplă acuma evident că are ca scop punerea presiunilor. Și vreau să vă spun, cu toată responsabilitatea, că presiuni sunt din toate părțile, inclusiv de la cei care sunt susținătorii președintelui Maia Sandu pe rețelele de socializare și care vin cu o serie de mesaje ce încearcă să impună un punct de vedere care, cred, pe mulți îi depășește sau nu au capacitatea de a-l înțelege. Cu atât mai mult, judecătorii trebuie lăsați în liniște și pace să-și facă datoria.”

Europa Liberă: Dar există și acest demers al speackerului, președintele parlamentului, Zinaida Greceanîi, care și ea s-a adresat Curții Constituționale și-i cere să ia în considerare avizul Comisiei de la Veneția dat sesizării privind dizolvarea parlamentului încă din vara lui 2019.

Alexandru Tănase: „Eu, din cât am înțeles, demersul președintelui parlamentului este puțin de altă natură. Dna Greceanîi a cerut Curții să ceară opinia Comisiei de la Veneția, ceea ce mi se pare un pic cam straniu, fiindcă președintele parlamentului are dreptul să se adreseze la Comisia de la Veneția, să solicite o expertiză pe orice problemă care vizează funcționalitatea instituțiilor democratice.

Astfel, dna Greceanîi făcea ea mai degrabă un demers Comisiei de la Veneția pentru o eventuală opinie pe această problemă destul de încurcată, decât să ducă mesaje la adresa Curții. Deoarece aceste mesaje eu nu le pot interpreta altfel decât ca presiuni. Nu-i poți cere unui magistrat constituțional să țină cont de opinia Comisiei de la Veneția sau să nu țină, sau să țină cont de răspunderea față de posteritate, sau față de istorie, sau față de popor. Indiferent cum sunt ambalate aceste mesaje, ele, de fapt, nu permit magistraților să-și facă liniștit și în condiții normale datoria. De aceea, dacă dna Greceanîi consideră că era necesară o opinie a Comisiei de la Veneția sau o expertiză, dumneaei avea posibilitatea să facă acest lucru direct, fără a mai apela la Curtea Constituțională.”

Europa Liberă: Dar dna Greceanîi se arată convinsă că R. Moldova este stat parlamentar, dacă președintele țării nu-și va onora atribuțiile constituționale, invocând dorința cetățenilor de anticipate sau invocând promisiunile ei electorale, asta creează un precedent periculos, asta spune dna Greceanîi.

Alexandru Tănase: „Este adevărat. În general, recursul la popor, recursul la voința poporului, atunci când este făcut de o instituție, desigur că are o mare doză manipulatorie. Până la urmă, voința poporului se manifestă doar în alegeri, nu și în altă parte. Așa, dacă ar fi să analizăm după fiecare an de guvernare, în baza sondajelor, câtă încredere are poporul într-o instituție sau alta, ar trebui, în mod normal, să facem alegeri de două ori pe an, ceea ce nu este în spiritul democratic. În general, în toată această dispută este foarte multă demagogie și foarte multă manipulare care are un singur scop: să ascundă adevărata esență a acestui conflict. Or, acest conflict nu are nicio treabă cu majoritatea problemelor care sunt enunțate.”

Europa Liberă: Dar care e adevărata esență a acestei dispute?

Alexandru Tănase: „Esența, desigur, e că asistăm la o reconfigurare strategică a puterii pentru, cel puțin, 7-8 ani de zile. Aceasta este adevărata miză. Anume din acest motiv și instituțiile internaționale au un punct de vedere așa cum îl au, misiunile diplomatice vorbesc atunci când nu ar trebui să vorbească și tac atunci când nu ar trebui să tacă, deoarece, în fond, în spatele la toată această retorică, că parlamentul, nu este legitim, că nu știu ce acolo – niciun parlament perfect nu va fi. Vă asigur că în următorul parlament 80 la sută vor fi cam aceleași personaje, nu se va schimba nimic fundamental. Dar are loc o reconfigurare a puterii, după prăbușirea regimului Plahotniuc, are loc o finalizare a unei etape istorice și o reconfigurare strategică a puterii pentru viitoarele două cicluri electorale prezidențiale. Primul a început acum, în 2020, înseamnă că până în 2028-2029. Miza este foarte mare, în sensul ăsta. Dar adevărata miză nu are legătură cu motivele care sunt enunțate de aceste două părți beligerante. Și în privința beligeranților ar fi mari semne de întrebare, în ce măsură aceste două părți chiar sunt beligerante sau în ce măsură încearcă să-și asigure o poziție mai avantajoasă pentru construcția viitoarei guvernări de coaliție.”

Europa Liberă: Adică lăsați să se înțeleagă că ar putea să fie și o înțelegere despre care nu cunoaște opinia publică între cele două părți beligerante, așa cum le ziceți Dvs.?

Alexandru Tănase: „Nu neapărat. Părțile în sine nu au înțelegere. Există marii actori care fac jocuri în această regiune. Aș vrea să vă amintesc că în anul 2018, când a avut loc așa-numita revoluție a ambasadorilor, politicienii au fost surprinși, au fost depășiți de realități. Până la urmă, deciziile au fost luate în altă parte și au fost făcute de alți actori.

Și eu cred că în acest caz suntem într-o situație mai mult sau mai puțin apropiată, deoarece există două scenarii posibile în această situație: fie că partidul condus de președintele, dna Maia Sandu, ia majoritatea și guvernează de unul singur... Or, o astfel de soluție pare a fi destul de incertă, totuși, ținând cont de structura socială, ținând cont de multe elemente. Dar, probabil, rezultatul eventualelor anticipate va fi eliminarea totală a partidelor de dreapta, tot ce a mai rămas pe acolo, marginalizarea curentului unionist într-o zonă în care să nu se mai audă de le niciodată și să nu creeze nimănui disconfort...”

Europa Liberă: Unioniștii, din contră, spun că au șanse chiar destul de mari ca să acceadă în parlament.

Alexandru Tănase: „Sigur că ar fi bine să existe cât mai multe partide de orientare națională în parlament, dar, din păcate, sondajele arată altceva. Nu neapărat în cazul unioniștilor. Opțiunea pro unionistă poate fi capitalizată de acele partide care promovează acest mesaj. În linii mari, vom avea doua partide majoritare: PSRM și PAS. Și aceste două partide, dacă nu va exista unul care să aibă majoritatea absolută, sigur că vor guverna împreună, este o chestiune mai mult ca sigură și nu trebuie să ne lăsăm acuma adormiți sau aburiți că ele concurează. Am asistat la mai multe situații când chiar partidele de dreapta au declarat de la televizor că nu vor face coaliții cu partidul lui Dodon – și au făcut-o! Deoarece politica este arta unor acțiuni reale!”

Europa Liberă: Arta compromisului.

Alexandru Tănase: „Este un lucru firesc. Partidele trebuie să se coalizeze, să facă majorități. Dacă așteptăm un moment când se va contura o majoritate absolut imaculată, s-ar putea niciodată să nu mai vedem lucrul acesta. Asta nu trebuie să ne sperie și nu e ceva rău în ceea se spun eu acuma. Eu o iau ca pe un scenariu care se poate întâmpla. Cel puțin, în mod clar, problema nu este nici pe departe în actuala incapacitate a parlamentului de a funcționa. Dar parlamentului îi revine partea leului de vină în această situație. Atunci când președinta Sandu l-a desemnat pe Igor Grosu pentru formarea guvernului, parlamentarii au avut posibilitatea să facă un pas înapoi, să accepte că președinta Sandu a câștigat această partidă și să investească acel guvern. Din moment ce nu au făcut acest lucru, sigur că ei trebuie să-și asume și eventualele riscuri, care pot surveni.

Europa Liberă: Dar ideea că există o majoritate parlamentară și că au și un candidat pentru funcția de premier, cât de mult cântărește acum, înainte să se convoace Curtea Constituțională în ședință și să anunțe verdictul?

Alexandru Tănase: „Evident, Curtea Constituțională poate ține cont de acest detaliu, deoarece toate mecanismele constituționale sunt construite astfel încât să determine formarea guvernărilor, dar nu dizolvarea parlamentelor. Eu vreau să vă amintesc chiar și opinia Comisiei de la Veneția, în acest sens, la care făcea referință și dna Greceanîi. Ea spune exact același lucru. Dacă vă amintiți anul 2018, Curtea Constituțională, din motive foarte tehnice, a decis rapid dizolvarea parlamentului, în timp ce în parlament se coagula o majoritate care voia să învestească un guvern. Și, până la urmă, Comisia de la Veneția a spus că, dacă există posibilitatea învestirii unui guvern, el trebuie învestit. Asta este logica învestirii acestor mecanisme. Curtea ar putea să țină cont și de acest punct de vedere, dar eu cred că momentul artificial a fost neparticiparea la ședințele parlamentului, când se discuta învestirea guvernului Grosu.

Acolo ar fi fost momentul când parlamentul ar fi putut să vină cu altă soluție și să înțeleagă, de fapt, că într-un joc politic nu neapărat câștigă cel care are cel mai multe voturi, dar sunt câteodată situații de conjunctură, în care trebuie să accepți o anumită înfrângere și să dai posibilitatea să guverneze și celălalt, care a fost mai abil. Urmăriți cum se reconfigurează guvernele în România, să zicem că nu acum, dar pe vremea dlui Băsescu, când au guvernat toate partidele, în diferite perioade istorice, unii cu alții, chiar și dușmani declarați, din simplul motiv că conjunctura se schimba. Or, eu cred că, în momentul când a fost desemnat dl Grosu, am asistat la o schimbare de conjunctură și atunci a fost momentul când ar fi putut parlamentul să salveze acest parlament. Acum, sigur că fiecare din părți au argumentele lor și Curtea este cea care va da o soluție. Va place cuiva sau nu, asta va fi ultima.”

Europa Liberă: Deci Înalta Curte va decide dacă sunt întrunite circumstanțele dizolvării parlamentului și, dacă sunt întrunite, asta înseamnă că acest parlament își încheie mandatul. Iar dacă nu sunt întrunite, ce se întâmplă?

Alexandru Tănase: „Iar dacă nu sunt întrunite, atunci se revine la procesul de formare a guvernului, este absolut firesc acest lucru.”

Europa Liberă: Cum?

Alexandru Tănase: „Se reia de la zero. Majoritatea care, să zicem, există în parlament, notifică în mod oficial, conform procedurii stabilite de lege, instituția prezidențială că există o astfel de majoritate, care este dispusă să sprijine un următor candidat, președintele fiind obligat să desemneze. Doar că trebuie să înțelegem că nu asistăm la un joc mecanic, unde, apăsând un buton, se declanșează automat toate mecanismele.”

Europa Liberă: Deci, Maia Sandu ar putea să nu fie de acord cu candidatura care este propusă?

Alexandru Tănase: „În situația când va fi propusă o candidatură total inacceptabilă pentru Maia Sandu sau total inacceptabilă pentru societate, să zicem așa, evident că lucrurile nu vor merge înainte. Dna Sandu ar fi putut fi forțată, într-un fel, să semneze un decret, dacă această majoritate venea cu o candidatură acceptabilă. Deoarece și președintele are simpatizanții săi, ea tot trebuie să-și păstreze statusul în acest joc. Nimeni nu va fi de acord să piardă deschis. De ce s-a ajuns la un asemenea nivel de confruntare, încât se merge la Curtea Constituțională de două ori pe săptămână? Din simplul motiv că părțile, poate că ar fi gata cineva să facă o anumită concesie, dar electoratul și simpatizanții sunt exaltați și sunt montați în asemenea hal, încât orice concesiune, oricât de rezonabilă, va fi interpretată ca o trădare.

Vreau să vorbim care e starea de spirit în rândul simpatizanților dnei președinte Sandu. Cum credeți că ar reacționa ei dacă mâine dna Sandu l-ar desemna pe Golovatiuc prim-ministru? Se vor face acuzații de trădare, pentru că de la dragoste la ură e un singur pas, mai ales în politică. Nu putem ignora aceste detalii, ele sunt parte a procesului politic. Din aceste considerente, sigur că și cei care și-au dorit salvarea acestui parlament și învestirea unui guvern trebuiau să manifeste foarte multă rezonabilitate, încât să desemneze un candidat pe care președinta Sandu nu ar fi putut să-l respingă și, mai ales, să negocieze o formulă de guvernare.

Soluții mereu există în asemenea situații, depinde care este scopul. Doar că scopul a fost total diferit. Pe deoparte președinta Sandu, clar, a mers pe ideea dizolvării parlamentului. Chiar înainte de alegerile prezidențiale era clar încotro va merge în caz de victorie. Pe de altă parte, oponenții de bază, care sunt socialiștii, în această competiție, am senzația că au pierdut capacitatea de a judeca treaz, de a analiza treaz lucrurile, tendințele, perspectivele și încă mai sunt marcați de frustrările că au pierdut instituția prezidențială. De aici și toate celelalte, restul.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă, totuși, dacă e acest verdict, că nu sunt întrunite condițiile pentru a fi dizolvat parlamentul, și Maia Sandu nu va accepta candidaturile? Asta înseamnă că se va perpetua această criză politică până când?

Alexandru Tănase: „Sigur că este posibil și un asemenea scenariu. Am intra într-o situație de impas, dar nu există impasuri care nu pot fi depășite. Într-o asemenea situație, sigur că vor apărea mediatori din afara țării, care vor încerca să pună părțile la masa de discuție și să caute o formulă de compromis, vor fi elaborate foi de parcurs etc.

Există mai multe exemple, începând de la crizele de acum șapte ani de zile, din Belgia, care a ținut țara fără guvern, sau crize mai complicate, cum a fost cea din Ucraina de după alegerea lui Iușcenko, când au fost invalidate, și părțile, de comun acord, au creat anumite foi de parcurs, care au o anumită încărcătură politică. Dar nu știu de ce am senzația că nu se va ajunge până la acest punct în Moldova, deoarece febra a magnetizat multă lume, dar nu și întreaga societate. Faptul că este fierbinte pe Facebook nu știu cât de fierbinte este și în afara Facebook-ului. Și nu știu dacă societatea trăiește realmente această problemă, așa cum era trăită problema în Ucraina, când fostul președinte, Ianukovici, a manipulat rezultatul alegerilor.”

Europa Liberă: Dar vedeți că și-a jucat rolul și această stare de urgență, pe care au instituit-o parlamentarii, pentru că, se zice că, dacă și-ar dori, aleșii poporului ar putea și după 30 mai să prelungească această stare de urgență. E cu putință să se mai facă jocuri de culise în legislativ?

Alexandru Tănase: „În general, este absolut degradant ceea ce s-a întâmplat cu starea de urgență și vreau să vă zic că însăși manipularea dramei prin care trece societatea moldovenească în legătură cu criza Covid, folosirea ei în scopuri politice, este în egală măsură cinică și iresponsabilă și cei care fac acest lucru sunt foarte naivi, crezând că oamenii noștri nu știu acest lucru. Evident, pentru a putea impune anumite soluții, trebuie să fie societatea în tensiune sau să o sperie cu ceva. Și Covidul, mai ales amploarea pe care a luat-o în Moldova, unde fiecare din noi are oameni dragi, care au avut de suferit, care au fost bolnavi, Doamne ferește, care au și decedat. Dar, dintr-o altă perspectivă, vreau să vă zic că atât criza Covid, cât și starea de urgență care a fost declarată, tot ce se întâmplă pe lângă aceste procese, demonstrează foarte clar caracterul falit al statului moldovenesc, demonstrează foarte clar că acest stat este incapabil să ofere ceva propriilor cetățeni, altceva decât să-și îmbogățească elitele sau demagogie, pentru a camufla lupta pentru putere.”

Europa Liberă: Și declarația ex-președintelui Dodon, când spune că, dacă Maia Sandu îl nominalizează pe dl Golovatiuc drept candidat la funcția de candidat pentru premier, atunci se ridică această stare de urgență, nu e un joc prea din cale afară?

Alexandru Tănase: „Această declarație confirmă care a fost adevărata intenție a declarării stării excepționale. Este un aspect. Al doilea, Igor Dodon se află în politică de mulți ani și, din păcate, am senzația că anumite reguli după care funcționează politica, mă refer în special la dimensiunea publică sau socială, el le ignoră sau se preface că nu le înțelege. Nu poți insista într-un astfel de conflict, cu un candidat care nu este unul foarte popular, care nu va fi niciodată acceptat de societate, va trezi doar nemulțumiri.

În plus, eu rămân la punctul meu de vedere: dacă dl Dodon va insista pe candidatura dlui Golovatiuc, eu cred că președinta Sandu are toate temeiurile legale să respingă această candidatură, pe motiv că ea nu întrunește cerințele legale pentru a accede într-o funcție de demnitate publică.”

Europa Liberă: Dar ei au răspuns și au spus că dl Golovatiuc cunoaște limba de stat.

Alexandru Tănase: „Bine, noi toți cunoaștem, așa, mai multe limbi. Eu nu mă refer la cunoașterea a trei cuvinte de bază, ca să mergi la magazin să-ți cumperi pâine. E vorba de onoarea statului, cred că sunt chestii distincte. Există, și toată lumea e conștientă că există, această problemă. Și eu nu știu dacă dl Golovatiuc însuși, care am auzit că este un cunoscător al lumii economice și financiare, eu nu știu de ce a acceptat dumnealui acest joc, să fie implicat în chestia asta. Eu l-am ascultat de multe ori în parlament, când a avut luări de cuvânt foarte interesante, dar nu l-am auzit niciodată să fi pronunțat măcar un cuvânt în limba oficială a statului. Noi vorbim acuma de funcția de prim-ministru, nu de un funcționar ordinar sau de un șef de direcție. Să nu transformăm în farsă o problemă foarte serioasă.”

Europa Liberă: Dar dacă, totuși, se întrunesc condițiile să fie dizolvat actualul Legislativ, atunci cine decide data alegerilor parlamentare anticipate?

Alexandru Tănase: „Președinta decide. În acest sens, parlamentului ar fi limitat. Parlamentul ar putea să intervină în acest sens doar dacă nu va aloca banii necesari etc. Dar iarăși, suntem în zona ipoteticului. Cel mai mai sigur e că astfel de decizii, care vizează reconfigurarea puterii politice pe mulți ani înainte, trebuie să vizeze și să întrunească, totuși, un consens din partea întregii clase politice – și a puterii, și a opoziției și a partidelor parlamentare. Noi acuma nu vorbim despre un exercițiu obișnuit, unde cineva câștigă ceva. Nu. Vorbim despre viitorul acestei țări undeva pentru un deceniu înainte și ea trebuie să fe asumată de întreaga clasă politică. Trebuie să evităm acuma orice posibilitate ca cineva să-și impună sau să-și arate mușchii, să ia o decizie în forță. Deoarece o decizie neasumată total de majoritatea sau de cei mulți care fac politică nu va fi una durabilă.”

Europa Liberă: Deci, Maia Sandu, ea numește data alegerilor parlamentare anticipate, dacă sunt întrunite condițiile pentru dizolvarea parlamentului și e nevoie de grăbit procedura de numire încă a unui magistrat la Curtea Constituțională?

Alexandru Tănase: „Nu văd nicio grabă, în acest sens, Curtea este perfect funcțională. Eu cred că CSM își poate în regim normal derula procedura de selectare. Ar fi fost o urgență dacă Curtea ar fi fost în blocaj, nu ar fi avut cvorum. Dar așa, sunt cinci magistrați, nu am văzut până acum nicio problemă legată de cvorumul de la Curte. Și, în general, urgențele astea nu sunt bune. Ori de cîte ori se recurge la proceduri de urgență, în state vom găsi persoane care știu foarte bine cum să tragă sforile ca să folosească această urgență în interes propriu. Când vorbim de Curtea Constituțională, este vorba de o instituție fundamentală a statului. În mod special, în R. Moldova, Curtea a jucat în toate aceste trei decenii de existență, un rol crucial. Așa că nu trebuie să forțăm nota. Să lăsăm CSM-ul să decidă liniștit cine este mai potrivit, cu toate procedurile pe care le au, și, în mod, normal, să trimită candidatura în parlament.”

Europa Liberă: Dar, dacă se ajunge la anticipate, CEC-ului îi expiră mandatul în luna iunie – e o problemă?

Alexandru Tănase: „Există o hotărâre mai veche a Curții Constituționale care vizează succesiunea în legiferarea atribuțiilor și potrivit acestei hotărâri, în general, nu poate exista vacuum în exercitarea puterii de stat. În situația în care o autoritate crucială a statului, cum este CEC-ul, bunăoară, ar expira mandatele membrilor CEC și nu ar fi numiți alții, eu cred că, prin analogie, mandatele trebuie extinse până când vor fi numiți succesorii lor. Cel puțin, așa a decis Curtea Constituțională în privința judecătorilor. Dacă, bunăoară, expiră mandatul celor șase judecători la Curtea Constituțională ori parlamentul s-ar afla într-o situație de criză, cum este acum, asta nu înseamnă că se închide Curtea Constituțională. Asta înseamnă că persoanele care se află în funcție continuă să-și ducă mandatul până când vin succesorii lor. Și eu cred că aici ar fi posibilă o interpretare din partea Curții Constituționale, în ceea ce ține de CEC, sau chiar însuși parlamentul ar putea să decidă cu alegerea acesteia și să se asigure că toate instituțiile care au un rol vital în procesul democratic nu vor rămâne paralizate din cauza expirării mandatelor, lipsa cvorumului și nu mai știu ce acolo.”

Europa Liberă: Dar verdictul Curții Constituționale la sesizările privind instituirea stării de urgență ar putea să facă ca această stare de urgență să fie ridicată?

Alexandru Tănase: „E greu de spus, deoarece, în general, Comisia de la Veneția a avut în toamna anului trecut un amplu act de expertiză, care cumulează toate standardele la nivel european și standardele democratice în materie de stare excepțională. Și vreau să vă spun că Curțile Constituționale pot interveni chiar în cazul când anumite restricții impuse afectează anumite drepturi fundamentale garantate de Constituție. Dacă, în cazul nostru, bunăoară, starea excepțională ar fi vizat un drept fundamental, cum ar fi libertatea circulației, drepturile de acces la justiție, ar fi fost limitate anumite libertăți cetățenești, Curtea ar fi putut să intervină.

Or, în situația când este vorba de o chestiune tehnică, pandemică, deciziile, de fapt, le iau epidemiologii, iar politicienii doar injectează autoritate și crează mecanisme, ca deciziile luate de specialiști să funcționeze. Eu nu știu, în general, dacă Curtea ar putea să intervină. Dacă va considera Curtea noastră că prin această stare de stare excepțională, bunăoară, sunt încălcate niște drepturi fundamentale care sunt garantate de Constituție, și nu doar afectate, dar ele sunt lipsite de conținut, că simple limitări tot sunt admise. E o chestie mai complicată. Eu nu aș insista prea mult pe subiectul acesta și de aceea, probabil, Curtea Constituțională nu va examina aceste stări sau le vor declara inadmisibile, cu paranteza că magistrații vor considera că sunt încălcate anumite drepturi fundamentale. Dar vom vedea ce vor spune judecătorii. Până la urmă, ei sunt cei care decid.”