Alexandru Flenchea: „Nu există un plan rusesc sau american” de reglementare transnistreană care ar fi „o sperietoare” (VIDEO)

Vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, a apărat așa-numita politică „a pașilor mici” în negocierile transnistrene, spunând că a condus deja la îmbunătățiri substanțiale pentru locuitorii din stânga Nistrului. Într-un interviu pentru Europa Liberă, oficialul a spus că Chișinăul este pregătit și de reglementarea politică a conflictului, dar nu-și va face publice planurile câtă vreme nu s-a ajuns la această etapă.

Alexandru Flenchea: „A fost o reacție disproporționată a liderilor de la Tiraspol, și anume pentru că a fost una disproporționată și președintele țării, însuși, public, s-a simțit nevoit să-l contacteze direct pe Krasnoselski, pentru...”

Europa Liberă: Deci, dumnealui v-a ajutat, nu v-a subminat?

Alexandru Flenchea: „Da, sigur, ... pentru a preveni posibile escaladări și pentru a clarifica lucrurile. ”

Europa Liberă: Uitați-vă, cronologic, pe 14 ianuarie, Poliția de Frontieră, la patru zile de la introducerea restricțiilor, a anunțat într-un comunicat că au loc aceste restricții. Pe 15 ianuarie, deja Biroul de Reintegrare a publicat un comunicat în care a spus același lucru. Deși nu vorbea de test, zicea că termenii de aplicare a acestui regim de testare se vor stabili în baza, deci nu era sigur că pe 20 veți opri testul. A urmat, pe 17 ianuarie, această reacție a Tiraspolului, care a spus că va restricționa, invers, accesul autoturismelor moldovene pe teritorul regiunii, și în aceeași zi – anunțul dlui Dodon că a vorbit cu Krasnoselski. Nu rezultă de aici că ceea ce se spune, de fapt, cam așa pare, că dl Dodon a intervenit?

Alexandru Flenchea: Cererea pentru plăcuțe auto neutre a crescut, după regimul de testare

Alexandru Flenchea: „Știți, multe lucruri sunt, în esență, altceva decât ceea ce par. Eu nu operez cu impresii. Dar n-a fost așa. Repet, regimul de testare și perioada lui au fost stabilite din timp. Totul s-a desfășurat conform planului. Comunicarea publică e parte a planului. Privind acel regim de testare.”

Europa Liberă: Adică felul cum ați decis să comunicați.

Alexandru Flenchea: „Da, asta a fost parte a planului.”

Europa Liberă: Și de ce n-ați fi comunicat de la bun început, să spuneți pe 9 ianuarie ?

Alexandru Flenchea: „Pentru ca să avem date statistice privind dinamica înmatriculărilor și privind traversarea la frontieră, să nu le avem afectate de anunțuri în avans. Să avem o situație reală, așa cum decurge ea.”

Europa Liberă: Bine, și ca rezultat ce-ați putea raporta? Ați obținut ceea ce ați vrut?

Alexandru Flenchea: „Deja, în principiu, v-am spus câte ceva. Prima și principala concluzie este că doar la trei zile de la începutul testului, numărul de solicitări zilnice pentru plăcuțe ne-au crescut de patru ori. În realitate, am avut acea perioadă de testare, iarăși, în primele trei zile, un total de opt, repet, opt autoturisme cu plăcuțe transnistrene care-au ajuns la hotarul R. Moldova și-au fost întoarse din cale, după care a crescut numărul de solicitări și, nu în ultimul rând, e că cele trei la sută din totalul de autoturisme nu reprezintă și proporțional și raportul de mașini cu plăcuțe neutre versus transnistrene, care, de facto, călătoresc în afara țării.”

Europa Liberă: Bine. Dvs. înțelegeți de ce eu acord atât de multă atenție acestui subiect? Pentru că el face parte din acele înțelegeri care s-au produs grație Protocolului Berlin Plus, și despre care multă lume zice că sunt de fapt niște cedări în favoarea Tiraspolului. Dvs. ați văzut aceste acuzații: că Chișinăul ar ceda elemente de statalitate, i-ar lăsa pe ei să se întărească. Eu de asta vă întreb. Și acum ajungem la întrebarea esențială: cum privește Chișinăul, la moment, această politică a pașilor mici, promovată de OSCE, despre care, de exemplu, vechiul guvern zicea că nu-i bună, că nu-i clară finalitatea și nu voia să se angajeze în noi înțelegeri de acest fel. Cum privește politica pașilor mici?

Alexandru Flenchea: „Dați să le iau pe rând. În primul rând, să începem cu miturile. Pachetul Berlin Plus ar fi în defavoarea R. Moldova și ar consolida așa-numita statalitate din stânga Nistrului. Apoi funcționarea școlilor cu predare în limba română din stânga Nistrului: un cadru previzibil, nu este perfect, nu am ajuns la rezultatul dorit, este o îmbunătățire esențială față cu ceea ce a fost până în 2017 sau 2018...”

Europa Liberă: V-aș ruga repejor.

Alexandru Flenchea: „Nu, e important! Accesul fermierilor din raionul Dubăsari la pământurile lor. Subminează asta cumva statalitatea R. Moldova și consolidează așa-numita statalitate a Transnistriei? Nu cred. Chiar și diplomele. În schimbul documentului nerecunoscut, practic, nicăieri, pe care-l obțin absolvenții Universității de la Tiraspol, se eliberează un document aprobat de Guvernul R. Moldova și apostilat de Ministerul Justiției, care oferă oportunitatea tinerilor din stânga Nistrului să acceadă la altfel de studii, la altfel de viață, le oferă o altfel de perspectivă, una europeană. Subminează asta cumva statalitatea R. Moldova? Este asta cumva o cedare?”

Europa Liberă: Dvs. enumerați lucrurile despre care, se spunea de la bun început, erau acelea pe care insista Chișinăul și cumva erau în favoarea Chișinăului.

Alexandru Flenchea: „Păi, asta, de la sine cumva dezavuează mitul despre cedări și despre consolidarea așa-numitei statalități. Acuma, problema autoturismelor și înmatricularea lor. Deci, avem o situație în care, estimativ, din ceea ce spun reprezentanții regiunii, sunt cam 100 de mii de autoturisme în zonă fără o înmatriculare legală, recunoscută undeva. Repet, chiar și aici, pe malul drept. Nu e vorba de recunoaștere, este vorba de acceptul lor de a călători în interiorul hotarelor R. Moldova. A fost creat un mecanism, care lucrează, de legalizarea lor, de înmatriculare legală și emitere către Agenția Servicii Publice de documente legale, care, iarăși, permit locuitorilor din regiune să călătorească în afara hotarelor R. Moldova, să călătorească în Europa. Cum ar submina asta statalitatea și suveranitatea R. Moldova?”

Europa Liberă: Și timp de un an și jumătate aproape au profitat de asta doar trei procente, ziceați mai devreme.

Alexandru Flenchea: „Da, dar haideți să răspundem la întrebarea: subminează asta sau nu statalitatea și suveranitatea R. Moldova? Categoric, nu!”

Europa Liberă: Deci, în concluzie, dle Flenchea, politica pașilor mici dă rezultate?

Alexandru Flenchea: „Eu am spus-o și în acest studiou, atitudinea mea față de noțiunea și sintagma „pași mici”. Nu există pași mici sau mari, orice se face în acest proces este important. Ați zis de vechiul guvern, care nu ar fi susținut... Probabil e o neînțelegere la mijloc, pentru că în vechiul guvern, eu am fost șeful Biroului Reintegrare și a fost o continuitate în politici de reintegrare și în procesul de negocieri, din momentul semnării acelui pachet de înțelegeri. Pe urmă, s-a schimbat o dată guvernarea, în 2019, apoi s-a mai schimbat. A fost o continuitate în acest sens și de asta cred că e o neînțelegere la mijloc.”

Europa Liberă: Guvernul Maia Sandu nu și-a asumat alte noi înțelegeri, nu și-a asumat măcar să semneze protocolul acela de la Bratislava.

Alexandru Flenchea: „Nici nu a semnat, nici nu a retras semnăturile de pe documentele semnate anterior.”

Europa Liberă: Ce vrea să însemne că erau de acord?

Alexandru Flenchea: „Nu văd o dezaprobare sau, oficial, atunci...”

Europa Liberă: Dar interviurile Maiei Sandu după Bratislava le-ați văzut? Când ea spunea clar că...

Alexandru Flenchea: „Uitați-vă, Protocolul de la Bratislava, cred că la el vreți să ajungeți, în final, sau draftul lui. Problema lui principală nu constă în aceea că ar fi conținut prea mult și ar avea prea multe în text, care, potențial, să prezinte o problemă pentru R. Moldova. Problema lui principală e că avea prea puțin conținut. Acel punct, acel alineat, pe care așa și n-am reușit să-l coordonăm și, iarăși, vorbim despre o istorie care nu mai are relevanță acum, dacă tot ați întrebat. Conținea sau ar fi trebuit să conțină – și asta a fost negocierea – care sunt următoarele priorități, ce facem mai departe. Guvernul de atunci avea o viziune în acest sens și actualul guvern are viziuni în acest sens, asta a fost momentul discordiei între Chișinău și Tiraspol.”

Europa Liberă: Și avea probabil o viziune diferită de ce era în document sau cum?

Alexandru Flenchea: „Exact. Pentru că Chișinăul și Tiraspolul nu au reușit să agreeze un set comun, împărtășit de ambele părți, de priorități pentru anul 2020.”

Europa Liberă: Eu mă refer la surse deschise și ceea ce am văzut din surse deschise, iată, chiar într-un recent interviu, fosta prim-ministră zicea că acel pachet, acel protocol, conținea inclusiv o prevedere legată de permise de conducere neutre, de tipul celor cu plăcuțele și a fost cumva clar că guvernul nu a vrut să-și asume noi...

Alexandru Flenchea: „Nu-i adevărat, eu n-am văzut asemenea declarații. Singurul om pe care l-am auzit vorbind despre așa-numitele permise neutre și probabil, dacă a și zis dna Sandu acest lucru, s-a lăsat manipulată de Vitali Ignatiev, pentru că el este singurul om care a folosit de câteva ori sintagma permise neutre, care este absurdă în sine, nu poate exista așa ceva.”

Europa Liberă: Ne-a fost foarte clar că Maia Sandu nu voia să-și asume noi angajamente și acum întrebarea este dacă vă asumați Dvs. noi angajamente pe continuarea acestei politici a pașilor mici?

Alexandru Flenchea: „De exemplu, care?”

Europa Liberă: Nu știu, vă întreb.

Alexandru Flenchea: „Păi, uitați-vă, în 2019, la Bratislava, în octombrie, negociatorul-șef din partea Chișinăului, cu mandat din partea guvernului Maia Sandu nu a ajuns la consens cu partea transnistreană, cu Vitali Ignatiev, pentru că ceea ce era gata, acele angajamente, pe care era gata să și le asume Chișinăul, pentru noi măsuri de consolidare, pentru noile priorități în 2020, nu s-au înțeles cu Ignatiev. Repet, avea mandat din partea guvernului.”

Europa Liberă: Ignatiev...

Alexandru Flenchea: „Ignatiev mai vroia ceva și nu ceea ce vroia Chișinăul.”

Europa Liberă: Puteți deschide parantezele?

Alexandru Flenchea: „Eu am vorbit de multe ori la acest subiect, sincer. Repet, negocierile au continuat la începutul lunii noiembrie, în marja Conferinței de la Bavaria. La fel, același negociator-șef, predecesorul meu, Vasile Șova, cu mandat din partea guvernului Maia Sandu.”

Europa Liberă: Ceea ce este important să înțelegem e că noi pachete de documente, noi posibile angajamente de acțiuni nu sunt încă convenite încă între părți, nu?

Alexandru Flenchea: „Documente nu există, ceea ce am încercat să obținem atunci, la sfârșitul anului 2019, e un set de priorități, domeniu pe care ar urma să elaborăm documente, să... ”

Europa Liberă: N-aveți încă aceste priorități?

Alexandru Flenchea: „Noi continuăm, oricum, să lucrăm, asta a fost abordarea anunțată de mine și la sfârșitul anului trecut, și la începutul anului acesta. Am făcut mai multe oferte administrației de la Tiraspol și, fie vom ajunge la soluții negociate, fie, dacă ofertele noastre vor fi respinse sau nu reușim să negociem o soluție, Chișinăul va continua unilateral, în măsura în care poate s-o facă, politicile de reintegrare, să avanseze sau chiar să realizeze acele priorități pe care ni le propunem.”

Europa Liberă: Astea fiind spuse, dle Flenchea, povestiți-ne cum vedețe Dvs. cele mai bune lucruri ce-ar putea să se întâmple în acest an, nu mergem departe. În acest an, reglementarea transnistreană, ce ați dori Dvs. să se întâmple?

Alexandru Flenchea: „Ceea ce ne-am dori a fost inclus și în programul de activitate al guvernului și, ulterior, a fost detaliat în deciziile Comisiei guvernamentale pentru reintegrare, de fapt, e vorba de drepturile omului, o problemă foarte actuală la moment, precum știți. E vorba de libertatea de circulație, o problemă mereu actuală, cu foarte multe componente, foarte multe probleme, ceea ce e o provocare în sine, dar e și o oportunitate, pentru că putem merge, și asta am propus la Tiraspol, în diferite formule. Putem lua pe domenii mai mici, pe componente mai mici, ale subiectului global de libertate a circulației în zona de securitate, ca să încercăm, pas cu pas, fie pe zone geografice mai mici, fie pe anumite porțiuni ale zonei de securitate, fie pe anumite domenii, pe anumite categorii de oameni. În măsura în care este posibil, vom aborda și vom soluționa aceste probleme.”

Europa Liberă: Dl președinte Igor Dodon spunea anul trecut că pregătește un concept de reglementare, ați văzut probabil, era o declarație pentru presa germană, toată lumea a sărit ca arsă și a zis că ar fi vorba despre federalizare, într-o altă haină, autonomie largă...

Alexandru Flenchea: „Președintele deja a comentat aceste subiecte și ele au fost abordate nu o singură dată.”

Europa Liberă: Exact. Dar tot atunci, dl Șova ne spunea că e vorba de un draft, de ceva în lucru, și vreau să vă întreb, Dvs. ați văzut acest draft, ați participat la elaborare? Ce ne puteți spune despre acest concept?

Alexandru Flenchea: „Conceptul privind viitorul R. Moldova, ca stat reintegrat, și viitorul regiunii transnistrene în componența statului nostru, deja este definită în constituție, care, expres, spune: statut special pentru localitățile din stânga Nistrului.”

Europa Liberă: Dacă se face un nou concept, cred că e vorba de o nouă definire, nu?

Alexandru Flenchea: „Asta-i în constituție, pardon.”

Europa Liberă: Păi, da, dar de ce atunci șeful statului face un nou concept?

Alexandru Flenchea: „Nu un nou concept. Repet, Constituția și legea din 2005, care este în vigoare, care oferă un cadru, un cadru foarte larg și care lasă mult loc pentru negocieri între Chișinău și Tiraspol. Acesta este și angajamentul internațional al R. Moldova, de a găsi o soluție negociată privind viitorul statut al regiunii transnistrene în componența R. Moldova. Repet, Constituția și legea din 2005 oferă mult loc și mult spațiu pentru negocieri, pentru detalierea acestui viitor statut, care ar fi acele împuterniciri de care să se bucure regiunea în componența R. Moldova.”

Europa Liberă: Și ce e cu draftul de concept?

Alexandru Flenchea: „Conceptul se conține în documentele la care m-am referit. Înțelegeți, la moment, din păcate, nu suntem la etapa la care formatul din concept, 5+2, să-și facă treaba pentru care a fost creat. Nu sunt. Pentru că formatul 5+2, în 2002, când a fost creat, a fost creat anume pentru elaborarea documentului final privind reglementarea politică. S-a întâmplat ce s-a întâmplat și cred că de vreo 11-12 ani nu mai avem discuții și negocieri pe subiecte politice în 5+2, ceea ce este greșit. Însă atunci când acest lucru se va întâmpla, noi trebuie să fim pregătiți. A fi pregătit înseamnă, implicit, să ai un mandat și un sprijin nu doar din partea guvernului, nu doar a majorității parlamentare, oricare ar fi ea la acel moment, dar implică un consens mai larg, la nivel de forțe parlamentare și societate. Bineînțeles, nu unanimitate, niciodată nu va fi toată lumea mulțumită...”

Europa Liberă: Cu atât mai mult, dacă există un concept, scoteți-l în discuție, să obținem acest consens, nu? Nu asta ar fi logica?

Alexandru Flenchea: „Ceea ce a făcut predecesorul meu anul trecut și lucru pe care l-am preluat, dar consider că e o platformă foarte importantă, un mecanism de coordonare, de consultare, dacă vreți, care include reprezentanți ai executivului, din domeniul reintegrării, externele, reprezentanții administrației prezidențiale, dar și parlamentul, câte un deputat din fiecare fracțiune, una din platforme, de asemenea concept va trebui să întrunească consensul forțelor parlamentare.”

Europa Liberă: Eu zic că e foarte bine că vă pregătiți din timp pentru o situație în care va veni timpul să discutați chestiuni politice în formatul de negocieri. Ceea ce vă întrebam eu este, estimativ, când se va întâmpla asta? Unii zic că după alegerile prezidențiale, dacă dl Igor Dodon câștigă mandatul de președinte sau încă un mandat de președinte, ar putea pune pe masă un plan de rezolvare a...?

Alexandru Flenchea: „Știți, eu nu sunt ales, nu sunt nici politician și nu am planuri electorale, eu sunt profesionist și agenda mea de lucru nu o raportez la cicluri electorale. Am zis și am fost cu mai multe ocazii provocat, oarecum, să accept ideea că Moldova nu este pregătită pentru negocieri politice, nu este momentul oportun.

Niciodată nu e momentul oportun, dacă stai toată viața să aștepți când vine momentul oportun, cu certitudine nu se mai întâmplă nimic. Și atunci, de fiecare dată spuneam, și o spun și acum, eu lucrul meu îl văd în a pregăti toate premisele necesare, ca în momentul când asemenea negocieri vor fi reluate – și aici, pentru ca acest lucru să se întâmple, e nevoie nu doar de un consens la Chișinău, e nevoie, în primul rând de un consens la nivel internațional.”

Europa Liberă: Da încredere, dl Flenchea, de încredere e nevoie pentru că Dvs. nu o să negați că ceea ce ține lumea reticentă față de aceste intenții și aceste discuții este lipsa de încredere că dl Dodon ar putea propune un plan de reintegrare care să nu cedeze interesele naționale? Adică, lumea, știindu-l bun prieten al Rusiei, se teme dă dumnealui va ceda în favoarea intereselor Rusiei sau unui model rusesc de reglementare, asta-i toată problema.

Alexandru Flenchea: „Ce înseamnă model rusesc?”

Europa Liberă: Modelul rusesc însemnând o entitate transnistreană cu drepturi foarte mari, inclusiv de a decide viitorul sau de a împiedica o eventuală aderare la UE, de a decide viitorul acestei țări.

Alexandru Flenchea: „Vă recomand să recitiți legea din 2005 privind principiile de bază ale statutului juridic special al Transnistriei. Nu veți găsi acolo asemenea împuterniciri. Eu, când am fost învestit în funcție, am depus jurământul și am jurat să respect constituția și legile țării și același lucru l-a făcut și președintele când a fost învestit, la fel a depus jurământul. Cred că trebuie să avem prezumția respectării legii și a constituției de către demnitarii de stat.”

Europa Liberă: Dar n-ar fi poate mai rațional să scoateți ce aveți în discuție? Transparența, știți cum, una e...

Alexandru Flenchea: „Nu există un document, un plan rusesc sau american, care să fie pus pe masă sau care să fie scurs în presă și care ar putea să fie o sperietoare pentru o parte sau alta a societății. Dar, repet, ceea ce nu înseamnă că nu sunt viziuni și planuri, nu ca hârtii, dar ca viziuni și concepte. Dacă vrei să închei un proces de negocieri înainte ca el să înceapă, publică-ți toate planurile în presă și atunci cu siguranță nu se întâmplă nimic.”

Europa Liberă: Da, am înțeles și singurul lucru care vă mai întreb pe acest subiect este: după prezidențiale, ar putea să existe un plan concret?

Alexandru Flenchea: „Eu v-am spus, nu-mi raportez planurile și activitatea la ciclurile electorale.”

Europa Liberă: Încă două lucruri avem de discutat încă unul, cel puțin, să reușim să discutăm, despre soarta Alexandr Rjavitin. Ca să fie clar, e un...

Alexandru Flenchea: „E un cetățean al R. Moldova, care a fost înrolat în formațiunile paramilitare în stânga Nistrului care, la un moment dat, a vrut și a reușit să fugă de acolo...”

Europa Liberă: Deci, Dvs. nu l-ați numi dezertor? În Transnistria e numit dezertor. Noi nu putem. Și acum a revenit acolo, e arătat pe la televiziuni, adică nu de voia lui a revenit și e arătat la televiziunile de acolo, vorbind cât de bine e în armata transnistreană. Ce i s-a întâmplat acestui băiat, Dvs. știți? Și cum poate fi ajutat?

Alexandru Flenchea: „În fiecare zi, urmăresc și eu, și echipa mea știm și cunoaștem evoluțiile. Ceea ce s-a întâmplat pe 24 ianuarie, când Alexandr Rjavitin a fost transferat din izolator în așa-numita unitate militară, nu a fost decât schimbarea locului de detenție. Persoana în continuare nu este în libertate.

Ne-a fost refuzat accesul avocaților, medicilor și avocatului poporului, lucruri pe care le-am solicitat din prima zi. Asta e concluzia principală: persoana în continuare nu se află în libertate. În ce ține de reportaje, mai ales ultimul, din week-end, mesajul principal a fost spus clar: Nu vă poate ajuta nimeni, nici Chișinăul, nici comunitatea internațională. Aveți două opțiuni: armata sau închisoarea. Acesta a fost mesajul principal. Deci, e o campanie de intimidare.

Victima nu este doar Alexandr Rjavitin, care acum este în situația cea mai nefericită, dar toți tinerii din regiunea transnistreană. Eu, în experiența mea profesională, a trebuit să mă întâlnesc cu oameni în aceeași situație, anterior, mai mulți ani în urmă, care, în prezența oamenilor în uniforme și epoleți, spuneau cam aceleași discursuri pe care le-a spus la cameră și Alexandru Rjavitin. Când insistam să fim lăsați tet-a-tet îmi spuneau cu totul alte lucruri și mă întrebau deschis cum și când îi scot de acolo.

Revin la alte două exemple, din 2010 și 2011, alți doi cetățeni ai R. Moldova, care au fost în aceeași situație. După un an de detenție au fost eliberate și eu sper că noi îl eliberăm pe Alexandr Rjavitin. Și nu doar pe el, ci și pe Oleg Corjan și pe alții mai devreme. Dar asta s-a întâmplat în momentul în care toți, dar toți interlocutorii Tiraspolului, de la Chișinău și până la mediatori și observatori puneau în capul locului prima problemă: eliberarea deținuților politici. Și în momentul în care subiectul devine prea incomod pentru administrația de la Tiraspol, este mai simplu să eliberezi oamenii decât...

Din păcate, Alexandru Rjavitin, care a fost folosit în scopuri propagandistice, de intimidare a tinerilor din regiune, deja a fost utilizat. Eu nu vreau să spun mai multe, ca să nu pun în pericol perspectivele lui de eliberare, dar este lucrul pentru care vom insista în continuare. Orice ar zice cei de la Tiraspol, - că cineva a renunțat, că cineva a pierdut interesul, că asta ar fi fost o provocare din partea Chișinăului, care a eșuat și cineva a pierdut interesul – nu este adevărat.”

Europa Liberă: Succes, dle ministru, și pe final, știți că topul de știri a făcut săptămâna trecută o declarație a colegului Dvs. de guvern, ministrul afacerilor externe, dl Ciocoi, când a zis că armata rusă a intervenit în 1992 pentru a opri vărsarea de sânge, o declarație în care toată lumea a văzut de fapt că ar fi elogiat rolul armatei ruse în acel conflict. Vreau să ne explicați Dvs., să ne ajutați să înțelegem, care e viziunea actualului guvern asupra a ceea ce s-a întâmplat în 1992 și rolul armatei ruse în acel conflict?

Alexandru Flenchea: „R. Moldova, stat integru, fără trupe străine pe teritoriul său suveran, altele decât cele ale Armatei Naționale. Atunci, având așa un obiectiv și așa o sarcină pentru tot guvernul, pentru că asta trebuie să ajungem și vom ajunge, într-un fel. Eu las istoricilor să discute diferite viziuni și păreri despre ce s-a întâmplat în trecut, eu privesc în viitor și sunt focusat pe acțiuni care trebuiesc întreprinse pentru a atinge acest obiectiv, împărtășit cred că de fiecare. Îmi focusez eforturile pe acțiuni și pe viitor. Guvernul, în activitatea sa, orice guvern, reiese din documente semnate, reiese din constituția acestei țări și din rezultatul la care trebuie să ajungem, de fapt, care este și el un angajament internațional, al tuturor.”