Alexandru Slusari: Mingea e pe terenul deputaților. Noi am făcut un supraefort pentru a demite acest guvern incompetent și neprofesionist

El a declarat pentru Europa Liberă că Executivul pe care vrea să și-l asume partidul său va fi numit „Guvern al salvării naționale”, iar viitoare garnitură guvernamentală va include „profesioniști din întreaga societate”. Politicianul crede că se vor găsi suficiente voturi pentru învestirea unui nou Executiv.

Alexandru Slusari: Vreau un guvern al salvării naționale format din profesioniști din întreaga societate

Europa Liberă: Urma să începeți această săptămână printr-o întrevedere între PAS, PDA și PD. Nu a avut sorți de izbândă această întrevedere. Dialogul credeți că poate totuși să demareze între aceste trei formațiuni?

Alexandru Slusari: „Cred că da. Am fost și noi surprinși de acest refuz, înțelegem că colegii de la Partidul Democrat au găsit un pretext, mă rog, mai devreme sau mai târziu oricum este necesar să discutăm cum vedem mai departe perspectiva, viitorul Republicii Moldova. Marea majoritate a colegilor de la Partidul Democrat din parlament înțeleg că acest guvern nu are perspectivă și nici această coaliție cu PSRM nu are perspectivă.”

Europa Liberă: Dar tocmai fruntașii Partidului Democrat, Dumitru Diacov și Pavel Filip, insistă pe ideea că acest guvern nu trebuie să pice?

Alexandru Slusari: „Nu știu dacă putem să-i punem în aceeași oală pe toți. Cu certitudine, Dumitru Diacov da, dânsul este principalul personaj care se opune, mai sunt încă doi deputați care practic deja nu au nimic cu Partidul Democrat, fiindcă sunt în tabăra socialiștilor, dar restul se simt foarte neconfortabil în coaliția cu PSRM și caută variantă de exit. Alta-i întrebarea că ei orice pas îl calculează, se gândesc cum să nu fie mai rău, dar ei sunt în zvang. Oricare ar fi mișcarea, mai bine acolo n-o să fie. Pur și simplu, varianta exit-ului ar servi pentru binele țării și, dacă e să comparăm situația, chiar și pentru binele Partidului Democrat.”

Europa Liberă: Ați spus că doi democrați s-ar afla în tabăra socialiștilor.

Alexandru Slusari: „Sigur!”

Europa Liberă: Cine sunt ei?

Alexandru Slusari: „Nichiforciuc și Andronachi.”

Europa Liberă: Chiar credeți că ei s-au...

Alexandru Slusari: „Eu nu cred, eu știu!”

Europa Liberă: Și atunci, numărul deputaților democrați rămâne și mai mic?

Alexandru Slusari: „Formal, ei, deocamdată, toți sunt în cadrul fracțiunii Partidului Democrat, dar eu știu foarte bine că aceste două persoane nu se consultă cu Partidul Democrat, ei se consultă doar cu Dodon, nici măcar nu cu PSRM.”

Europa Liberă: Care e soarta moțiunii de cenzură, pe care vreți s-o aduceți în parlament?

Alexandru Slusari: „Mingea e pe terenul deputaților. Noi am făcut un supraefort pentru a demite acest guvern nenorocit, incompetent și neprofesionist, așa cum l-au caracterizat colegii noștri de la PAS. Noi vom întreprinde și în continuare toate eforturile necesare pentru a oferi țării un guvern proeuropean, anticriză și antioligarhic, dar suntem 11 și acum soarta acestui guvern și a guvernului viitor depinde de poziția colegilor, în primul rând, din PD, dar și a colegilor de la PAS, că acolo noi tot am văzut anumite ezitări și ambiguități.”

Europa Liberă: Și aveți explicație de ce sunt aceste ezitări, aceste ambiguități?

Alexandru Slusari: „Cert este una: dacă noi vorbim la unison cu colegii de la PAS și suntem uniți în constatarea faptului că acest guvern este cel mai rău pentru Republica Moldova din toate câte am avut și acest guvern s-a transformat în stafful electoral al lui Dodon, și acest guvern poate mai departe să se ocupe doar cu organizarea campaniilor electorale prezidențiale și alegerilor anticipate. Dacă este așa, trebuie de conjugat eforturile pentru a-l demite și pentru a institui alt cabinet de miniștri. Colegii de la PAS trebuie să înțeleagă că viața există până la alegerile prezidențiale și va exista și după alegerile prezidențiale. Dacă noi vorbim sincer și spunem că acest guvern este o mare problemă pentru Republica Moldova, el trebuie să fie înlăturat și trebuie să fie instalat alt guvern. Nu cred că există loc pentru ezitări.”

Europa Liberă: Să ne fie clar: s-a închis portița pentru dialog cu deputații din grupul „Pro-Moldova”?

Alexandru Slusari: „În ce sens?”

Europa Liberă: Cu ei se poate discuta ca să fie dat jos guvernul și instalat un alt executiv?

Alexandru Slusari: „Deocamdată, din câte am înțeles, ei acceptă oferta noastră, deși noi nu avem încredere deplină în ei, dar s-au pronunțat că vor vota pentru demiterea acestui guvern și pentru instaurarea altui guvern, fără nicio condiție. Avem unele rezerve ținând cont de faptul cine conduce acest grup parlamentar, dar oferta noastră rămâne neschimbată, reprezentanții lor nu se vor regăsi în viitorul guvern. Noi nu oferim nicio garanție sub aspectul clemenței față de justiție și, dacă vine procurorul general, toți de la „Pro-Moldova” cunosc că noi vom vota pentru ridicarea imunității. Noi nu facem alianță cu nimeni, votul pentru viitorul guvern să fie dat doar pentru programul de guvernare și garnitura ministerială. Atât. Ei public au spus că susțin această variantă, dar noi avem, desigur, unele rezerve pe care le împărtășesc și colegii noștri de la PAS, însă, teoretic, acolo sunt 14 voturi care spun că vor să demită acest guvern în condițiile înaintate de Platforma DA. Asta trebuie de înțeles, că noi vorbim despre demiterea guvernului și instituirea altui cabinet de miniștri doar în condițiile înaintate de Platforma DA. Noi altă formulă nu examinăm.”

Europa Liberă: Ca jurist, poate ne lămuriți foarte clar, dacă vine procurorul general și cere ridicarea imunității pentru anumiți aleși ai poporului, ce se schimbă?

Alexandru Slusari: „Pentru noi nu se schimbă nimic. Iarăși depinde care este motivarea, dacă el vine cu motivarea pentru Andrian Candu, în documentele pe care le-am studiat eu și în contextul acțiunilor lui Andrian Candu în vara-toamna anului 2014 sunt motive suficiente pentru a-l trage la răspundere penală. Dacă procurorul general este consecvent și vine cu aceste argumente, că el tot timpul se laudă că ancheta merge pe linia Comisiei de anchetă parlamentară, chiar și Dodon a spus-o, și dacă această consecvență se păstrează și vine procurorul general cu aceste argumente, eu nu văd nicio problemă pentru ca noi să-i ridicăm imunitatea lui Candu.”

Europa Liberă: Dar chiar și dacă se ridică imunitatea, până la atragere la răspundere e o cale lungă?

Alexandru Slusari: „Da, el rămâne deputat. Deja rămâne întrebarea care va fi măsura preventivă. Unicul lucru pe care l-am promis celor de la „Pro-Moldova” e acela că, atunci când noi vom fi la guvernare, justiția nu va fi folosită ca bâtă politică și ca un instrument conjunctural, adică atunci când îi trebuie lui Dodon, el pune „la murat” dosarele, când vrea să lupte conjunctural cu Plahotniuc, prietenul lui, el scoate un dosar din zece, nu scoate dosarul aeroportului, unde este implicat Lazăr, nu scoate privatizările ilicite din perioada Guvernului Filip, nu scoate uzurparea puterii, răpirea profesorilor turci, unde este implicat Botnari...”

Europa Liberă: Dar credeți că Dodon ar trebui să scoată aceste dosare?

Alexandru Slusari: „Procuratura trebuie să le scoată, dar faptul că la momentul actual din toate dosarele de rezonanță pornite anul trecut se pune accent doar pe un singur dosar, fie și unul foarte important acest dosar, dosar despre care noi am făcut ancheta, am vorbit...”

Europa Liberă: Dosarul furtul miliardului?

Alexandru Slusari: „Furtul miliardului, da. Și e foarte important ca el să fie dus până la final, dar noi am avut zeci de dosare de rezonanță...”

Europa Liberă: Dl Slusari, dar a mai intrat un jucător – Platon, și atunci o să se considere că este o răzbunare politică între două grupări, gruparea…

Alexandru Slusari: „Nu, dar acest lucru se vede de la o poștă cu ochiul liber. Igor Dodon îl cunoaște foarte bine pe prietenul său, Plahotniuc, el știe că principiul lui Plahotniuc este că dușmanul poate fi iertat, trădătorul – niciodată! El îl consideră pe Dodon trădător și se răzbună cu orice preț. Și atunci, Dodon a găsit soluția mai potrivită pentru dânsul, el l-a găsit pe un alt „dezghețat”, alde Platon, care patru ani a stat la închisoare datorită lui Plahotniuc și care are aceeași ură față de Plahotniuc similară cu cea al lui Plahotniuc față de Dodon și l-a scos pe dânsul, pentru că acesta să-l păzească, un bodyguard al lui Dodon, așa a apărut…”

Europa Liberă: Dar parte din investigațiile pe care le-ați făcut Dvs. în parlament pe marginea dosarului furtului miliardului coincid cu mărturiile făcute de Platon?

Alexandru Slusari: „Noi am dat aprecierea politico-juridică acțiunilor și inacțiunilor autorităților. Din 2011 până în 2014, furtul miliardului s-a produs pe fundalul complicității mai multor actori politici, inclusiv la nivelul Băncii Naționale, guvernului, ministrului Economiei Candu, Ministerului Finanțelor, partidelor politice, guvernului condus de Leancă, cu concursul lui Filat, cu implicarea lui Lazăr. Acolo a fost mai mult ancheta politico-juridică, dar colateral, sigur, noi am studiat și celelalte materiale și noi am ajuns la concluzia că câteva grupări, inclusiv gruparea lui Plahotniuc este implicată în furtul banilor. Acum urmează detaliile: care firme, care companii? Dacă Platon deține această informație, s-o ofere anchetei.

Eu vreau să vă spun că în cadrul audierilor lui Platon în Penitenciarul nr. 13, timp de trei ore, ceva foarte valoros, ceva foarte important sub aspectul firmelor lui Plahotniuc, el nu ne-a comunicat. Noi am ajuns la concluzia că Plahotniuc este principalul beneficiar al furtului miliardului după ce am studiat atent raportul Kroll-2. Raportul Kroll-2 este un document foarte bine pregătit și foarte bine alcătuit și cu mai multe informații. Că Platon nu a fost implicat în acțiunile 2013-2014, eu am recunoscut nu o dată, eu nu am găsit urmele lui Platon în 2013-2014, dar ce facem cu 2011-2012? Devalizarea sistemului bancar s-a pornit cu un atac raider asupra sistemului bancar al Republicii Moldova și companiilor de asigurare în 2011. Și acest atac în Banca de Economii a fost pornit de doi actori, care atunci erau complici: Plahotniuc și Platon. Anume toate aceste momente cu 18% de acțiuni, care au fost sustrase prin atac raider de la doi acționari, apoi înregistrate cu încălcare de legislație, după care a avut loc o tranzacție ascunsă, când mai multe acțiuni ale lui Plahotniuc au fost vândute lui Platon cu 80 de milioane de dolari, cu o schemă de carusel, contracte fictive, evaziuni fiscale atât în Republica Moldova, cât și în Elveția. Acolo cum, noi nu vedem rolul lui Platon? Iată aici e marea întrebare!”

Europa Liberă: Așteptăm Procuratura Generală să spună ce se adeverește, ce nu se adeverește, cine trebuie tras la răspundere.

Alexandru Slusari: „Din punctul meu de vedere, trebuia deja să se spună, mai ales că dosarul penal pe aceste cazuri a fost pornit, eu am document în care se confirmă că pe tranzacțiile acestea din 2011-2012 este pornit dosar penal.”

Europa Liberă: Să vorbim mai mult de ce trebuie demis acest guvern. Care sunt argumentele pe care le aduceți Dvs. în favoarea demiterii acestui guvern?

Alexandru Slusari: „Dna Ursu, nu-mi ajung zece pagini, pentru că noi…”

Europa Liberă: Dar în câteva minute?...

Alexandru Slusari: „Acest guvern a eșuat în lupta cu pandemia și a eșuat lamentabil, nici nu din cauza măsurilor eficiente sau ineficiente, dar faptul că acest guvern a fost format ca o structură obedientă a lui Igor Dodon, asta ne-a jucat festa. Noi avem atâtea infectări și atâtea decese acum și pentru toate astea răspunde acest guvern, în mare parte din cauza faptului că nu a reacționat la un comportament iresponsabil al lui Igor Dodon. Mesajele incoerente pentru populație în toată această perioadă de trei luni au fost decisive.”

Europa Liberă: Lăsați să se înțeleagă că Igor Dodon e vinovat, dar guvernul trebuie demis?

Alexandru Slusari: „Într-o republică parlamentară răspunde guvernul pentru gestionarea pandemiei, nu Igor Dodon. Și faptul că acest guvern a permis uzurparea puterii, i-a permis lui Igor Dodon să facă „planiorci” cu dânșii și cu președintele parlamentului; faptul că Igor Dodon n-a fost imediat amendat, la început, când el spunea că e oleacă doctor și virusul trece prin el și nu găsește nimic acolo în cap și se duce mai departe; prin faptul că el a făcut campanie electorală fără echipament de protecție, a mers la bătrâni, a mers în spațiile închise fără mască și nu a fost niciodată amendat. Și în paralel, guvernul cerea de la populație respectarea strictă a acestor măsuri. Acest mesaj incoerent a fost decisiv. Eu am vorbit ultimele două săptămâni cu foarte multă lume, încercam să-i conving, să le spun că: „Oameni buni, nu fiți ca Dodon, fiți responsabili, că merge vorba de viețile voastre”. Dar ei îmi răspundeau: „Noi înapoi în carantină nu ne băgăm; noi vrem să vedem că Dodon este amendat; noi vrem să vedem că legea este egală pentru toți. Atunci când iese Dodon și face ce vrea, după care iese Chicu și nu spune niciun cuvânt despre Dodon, dar ne dă din deget nouă, noi nu credem acestui guvern”.

Cea mai mare problemă în lupta cu pandemia a acestui guvern este că ei și-au pierdut credibilitatea. Asta dincolo de toate greșelile și prostiile pe care le-au făcut cu schemele pe care au încercat să le facă în timp de pandemie cu duty-free și cu lobby tutunului. Dincolo de faptul că au ruinat economia, gestionarea crizei sub aspectul economic a fost una lamentabilă, întrucât în loc să se concentreze pe menținerea locurilor de muncă și finanțarea șomajului tehnic, cum s-a procedat în toate țările civilizate, inclusiv în România, acest guvern s-a concentrat pe stimularea șomajului, nu a dat bani la oamenii care trei luni de zile au stat forțat acasă, dar aceste resurse, puține, de care dispune bugetul sunt acum alocate în mare parte pentru companiile clientelare care, practic, nu au suferit în urma pandemiei.”

Europa Liberă: Aveți dovezi?

Alexandru Slusari: „Uitați-vă la așa-zisele programe de sprijin pentru agenți economici – programul de creditare și rambursare a TVA, adică se rambursează rata la credit la agenții economici care au accesat creditele și au rambursat creditele. Cei care au suferit în martie, aprilie, mai iunie nu prea au posibilitate să acceseze. Și apare întrebarea: cine are posibilitate să acceseze creditele? Acele firme care n-au suferit. Ele vor primi ajutor, ele vor beneficia și de programul de rambursare a TVA și reiese că sursele bugetare modeste vor fi alocate pentru companiile care nu au nevoie de sprijin, iar acele companii care au suferit drastic în urma restricțiilor pandemice intră în procesul de insolvență. Eu am văzut joia trecută statistica pe care ne-a oferit-o Sergiu Pușcuța (ministrul Finanțelor) în ședința în plen. L-am întrebat: primul program care a fost de sprijin pentru companiile care au suferit? Fiindcă a fost primul program pentru plățile aferente ale salariilor, erau preconizate 300 de milioane pentru dânșii, cei care au suferit și dacă au plătit salariile, trebuiau să primească toate impozitele și taxele aferente înapoi. Din 300 de milioane care au fost planificate au fost valorificate șapte milioane. Asta înseamnă că conceptul a eșuat și companiile care au suferit fizic nu au avut de unde să plătească salariile.”

Europa Liberă: Dl Slusari, pe moment nu sunt suficiente voturi nici pentru a demite guvernul și nici pentru a învesti un alt guvern. Credeți că întâmplarea ar putea să facă să se adune voturi pentru ca să trimiteți acest executiv în demisie?

Alexandru Slusari: „Haideți să analizăm matematica în dinamică. Noi când am pornit cu această moțiune acum o lună, era o situație matematică, guvernul avea sprijinul a 59, pe urmă a 56 de deputați. La acest moment au rămas 50 de deputați care sprijină acest guvern, plus deputatul din Transnistria, Alexandru Oleinic, care nu se știe totuși până la urmă care va fi decizia lui. Deocamdată, el sprijină acest guvern, deși în unele cazuri votează și cu noi. Joia trecută, noi am avut situația când doi reprezentanți din fracțiunea Partidului Democrat au votat cu noi, cu ceilalți, pentru a audia ministrul Apărării și noi am avut majoritatea situativă. Adică, matematic, nimeni nu are majoritatea, situația este un pic în impas, dar e în dinamică. Aici rolul-cheie desigur că îl va juca, în primul rând, Partidul Democrat, dar nu mai puțin importantă este și poziția mai tranșantă a colegilor de la PAS, dispar toate ambiguitățile, în ultimul timp am auzit poziția Maiei Sandu că ei sunt gata să voteze Guvernul Platformei DA, dar e de dorit cumva împreună să căutăm aceste voturi. Noi am avut timp de două săptămâni acest ping-pong, că mergeam la PAS și ei spuneau că ne susțin dacă avem sprijinul din partea Partidului Democrat, mergeam la Partidul Democrat și aceia ne întrebau dacă avem susținerea din partea celor de la PAS. Acum parcă un pic s-a limpezit situația cu PAS și eu rămân optimist, chiar cu toate animozitățile și cu întâlnirea de azi care a fost anulată, eu rămân optimist că totuși cei din Partidul Democrat, în al 12-celea ceas, au să conștientizeze că mai departe acest guvern și această coaliție cu PSRM este nocivă nu doar pentru Partidul Democrat, dar și pentru Republica Moldova.”

Europa Liberă: Era clar că Platforma Demnitate și Adevăr are trei candidați pentru funcția de premier: Andrei Năstase, Igor Munteanu și Alexandru Slusari. L-am auzit pe liderul Dvs., Andrei Năstase, care a spus că Igor Munteanu și Alexandru Slusari ar fi cele mai potrivite două candidaturi să ocupe această funcție de șef al cabinetului de miniștri. Ce puteți face Dvs. și ce ați reuși să faceți Dvs. dacă reușiți să ajungeți în fruntea executivului?

Alexandru Slusari: „Prim-ministrul Platformei Demnitate și Adevăr, indiferent cine o să fie din acești trei candidați, că Andrei Năstase din modestie a vorbit de noi, noi vorbim de dânsul, așa-i situația la noi în echipă, dar schimbarea guvernului, în primul rând, un nou cabinet de miniștri credibil are trei sarcini majore: gestionarea pandemiei și depășirea acestei crize sanitare; gestionarea situației economice, chiar dacă niște procese sunt irecuperabile deja, fiindcă această guvernare a greșit drastic, a greșit fundamental în abordarea subiectelor economice, dar este posibil de soluționat această problemă și scoaterea și organizarea alegerilor corecte, libere prezidențiale și, eventual, parlamentare.”

Europa Liberă: Dar cum s-ar numi acest guvern pe care, eventual, ați putea să-l conduceți Dvs.?

Alexandru Slusari: „Noi am spus că o să fie guvernul salvării naționale, deoarece noi înțelegem că acest guvern cu toate riscurile, cu toate problemele, posibil să fie un guvern de scurtă durată, până la alegerile parlamentare, am trasat câteva sarcini care sunt fundamentale. În primul rând, noi vom avea altă abordare vizavi de criza pandemică. Am vorbit cu mai mulți specialiști, nu sunt eu cel mai bun expert în domeniu, probabil că reprezentanții Platformei DA, specialiștii pot să descrie acest capitol...”

Europa Liberă: Garnitura guvernamentală ar urma să fie constituită doar din reprezentanții Platformei Demnitate și Adevăr?

Alexandru Slusari: „Noi vrem un guvern profesionist, un guvern competent și un guvern care să nu fie concentrat pe apartenența politică. Prima persoană neapărat trebuie să fie de la Platforma DA, întrucât este asumarea politică și coordonarea politică, dar noi n-am discutat definitiv acest lucru, pentru că nu putem să ajungem nici cu PDM, nici cu colegii de la PAS să discutăm garnitura mai detaliat, fiindcă ei tot ne trimit să calculăm, să facem matematică. Dar marea majoritate a miniștrilor din acest cabinet urmează să fie persoane experte în domeniu și apartinice. Adică noi nu vrem să facem un cabinet de miniștri politic, să promovăm partidul, să scoatem dividende politice, este un guvern de sacrificiu. În mod normal, strict din interese politice, noi trebuia acum, în această situație mai mult decât dificilă, să ne distanțăm.”

Europa Liberă: Am citit pe rețelele de socializare câteva propuneri din partea unor lideri de opinie care ziceau că mai bine ar fi un guvern de sacrificiu, care ar aduna doar personalități din Republica Moldova care ar vrea să accepte această sarcină dificilă.

Alexandru Slusari: „Teoretic sună foarte frumos. Și eu inițial m-am gândit la acest scenariu...”

Europa Liberă: Și premierul să fie apolitic...

Alexandru Slusari: „În 2016, eu a avut ocazia să fac parte din garnitura viitoare care a eșuat într-o oarecare măsură, pentru că nu a fost votată din cabinetul apartinic al lui Sturza. Am avut mai multe discuții în parlament atunci și am văzut că chiar și acei deputați care aparent voiau să ne voteze, în discuții am simțit ezitare: voi nu sunteți ai noștri. Totuși în situația când în parlament avem partide, avem fracțiunile și când vine un guvern strict tehnocrat care nu are nimic cu deputații din parlament este un mare-mare risc. Și eu la ora actuală nu văd această formulă. Iată cu oricine vorbim și vin cu această soluție, noi propunem: dați-ne trei, patru, cinci, șase nume de persoane care vor să-și asume această responsabilitate... Apropo, n-am văzut nici din spațiul public să vină cineva și să spună: „Eu sunt tehnocrat, nepartinic și sunt gata să-mi asum responsabilitatea”. Toți înțeleg, și Sturza atunci înțelegea foarte bine că trebuie să fie un sprijin politic, o asumare nu doar tehnocrată, dar și asumarea politică în parlament. Dacă nu există această asumare, în condițiile actuale, și așa guvernului minoritar o să-i fie greu, dar un guvern care n-are nicio fracțiune în parlament din start are multe-multe probleme. De aceea, unica forță politică care și-a asumat această guvernare a fost Platforma DA, ca forță politică.”

Europa Liberă: Și dacă Platforma DA insistă cu această idee că trebuie să-și asume guvernarea și premierul să îi aparțină, adică să reprezinte Platforma DA, atunci e o trambulină și pentru alegerile prezidențiale? Credeți că ar putea mai mult să câștige din voturile alegătorilor la 1 noiembrie candidatul Dvs.?

Alexandru Slusari: „Stimată doamnă, eu am spus că, mai ales într-o republică parlamentară, ținta alegerile prezidențiale și concentrarea doar pe alegerile prezidențiale este o mare greșeală. Viața există până la alegeri prezidențiale și după alegeri prezidențiale, și alegerile prezidențiale sub aspectul juridic nu schimbă multe lucruri.”

Europa Liberă: Dar lupta va fi acerbă, dle Slusari.

Alexandru Slusari: „Va fi lupta, haideți întâi să vedem ce facem noi, la noi în fiecare zi mor undeva de la zece până la 13 oameni, rata infectării este de două ori mai mare decât a fost o lună în urmă, situația economică este dezastruoasă, noi trebuie să ne concentrăm, în primul rând, pe subiectele salvării țării și scoaterea țării din aceste crize, în care ea a fost aruncată de guvernarea lui Dodon. Alegerile prezidențiale vor fi în noiembrie, dacă situația pandemică va fi una normală, să nu repetăm ceea ce a fost la Hâncești, dar sper totuși dacă se schimbă guvernul, alt cabinet de miniștri al Platformei DA va gestiona mult mai bine situația și tot acest guvern va organiza alegerile prezidențiale, care să fie libere, corecte și fără corupție, lucruri care ne așteaptă, mă refer aici la corupție și la abuzuri, dacă rămâne Guvernul Chicu. El acum nu gestionează pandemia, nici pe Dodon nu-l interesează pandemia acum...”

Europa Liberă: Haideți să vorbim despre dimensiunea legislativă. Totuși câte ședințe ar mai putea să aibă loc în legislativ?

Alexandru Slusari: „Constituția prevede că sesiunea primăvară-vară trebuie să fie închisă nu mai târziu de sfârșitul lunii iulie.”

Europa Liberă: Deci, ar mai fi patru-cinci ședințe?

Alexandru Slusari: „Probabil. Teoretic și nu doar teoretic nimeni nu interzice convocarea ședinței extraordinare, pentru asta e nevoie de 34 de voturi, dar Republica Moldova este contra cronometrului și ar fi bine cât mai repede, în luna iulie de dorit noi să finalizăm acest exercițiu cu demiterea guvernului și desemnarea altui cabinet de miniștri, întrucât fiecare zi de reținere, fiecare săptămână de reținere duce și mai mult la agravarea situației în Republica Moldova sub toate aspectele.”

Europa Liberă: Deci, o lună ar fi suficient ca să…

Alexandru Slusari: „Stimată doamnă, pentru noi și două săptămâni sunt suficiente.”

Europa Liberă: Dar cât de mult depinde și de voința politică a șefului statului?

Alexandru Slusari: „Mai puțin depinde. Există decizia Curții Constituționale, care îl obligă să desemneze candidatul care are 51 de semnături în susținerea lui. Pur juridic, clar lucru că sunt alte aspecte: jocuri obscure, jocuri meschine…”

Europa Liberă: Absolut. Și el a anunțat de câteva ori că ar mai putea să propună candidatura dlui Chicu...

Alexandru Slusari: „Juridic, el nu poate să facă acest lucru în situația în care există 51 de semnături care propun alt candidat. Că el o să încerce să aprofundeze criza, că el poate stopa artificial mișcările deputaților pentru instaurarea altui guvern – posibil, dar juridic sunt pârghiile împotriva lui și, plus la asta, politic el o să fie responsabil pentru agravarea situației, dacă nu va merge la desemnarea candidatului. Eu nu am mare grijă de probleme, cu Igor Dodon noi ne lămurim.”

Europa Liberă: Indirect, Igor Dodon a lăsat să se înțeleagă că ar putea să se ajungă la schimbarea guvernului și numirea altui șef de executiv, dar el a făcut și o tentativă, el a zis că ar fi bine ca cel puțin trei formațiuni din parlament să meargă să discute cu el.

Alexandru Slusari: „În calitate de cine, el ne invită la dânsul?”

Europa Liberă: Șef de stat, arbitru...

Alexandru Slusari: „Dar ce avem noi?… Nu, nu, haideți... Arbitru e de râs, întrucât el este liderul formal-neformal al Partidului Socialiștilor, rolul de arbitru el l-a pierdut demult, dacă ne cheamă ca președinte, atunci instituțional noi avem datoria să discutăm cu dânsul doar în momentul când este demis un cabinet de miniștri și se discută candidatura care urmează să fie desemnată în funcția de șef al guvernului.”

Europa Liberă: Atunci, conform legii, șeful statului discută cu partidele din parlament.

Alexandru Slusari: „Atunci, noi suntem obligați să mergem, chiar dacă nu ne place, chiar dacă trebuie să ne astupăm nasul, dar suntem obligați să mergem la el. În situația actuală, toate discuțiile despre criza politică care există și matematic, și politic, trebuie de recunoscut că există această criză politică, ea urmează să fie discutată pe platforma parlamentară și n-are nimic șeful statului cu această discuție.”

Europa Liberă: Mai mult ca niciodată se vorbește despre nevoia declanșării alegerilor parlamentare anticipate. Când ar putea să aibă loc acest scrutin parlamentar anticipat, dacă și se ajunge la un asemenea scenariu?

Alexandru Slusari: „Eu nu cred că acest parlament poate să-și ducă mandatul patru ani, evident acest parlament în mare parte nu este reprezentativ, cu mișcarea aceasta browniană între PD și „Pro-Moldova”, desigur acest parlament nu poate să ducă mandatul până la capăt și noi suntem de acord cu alegerile anticipate, dar cei care vorbesc despre alegeri anticipate acum în noiembrie trebuie să spună că noi ne asumăm în caz de ceva și țara fără guvern, și eventualul colaps economic de dragul dividendelor noastre politice. Noi, cei de la Platforma DA, suntem gata mâine să mergem la alegători, nu ne temem de alegeri anticipate, dar trebuie să fim responsabili. Noi nu putem să mergem pe linia cu cât mai rău pentru țară, cu atât mai bine pentru noi. Și de-atâta îi rog pe toți cei care vorbesc despre alegeri anticipate în anul curent, dincolo de aspectul juridic, să fie sinceri cu alegătorii și să spună care este procedura și care pot fi consecințele pentru țară.”

Europa Liberă: Deci, Dvs. lăsați să se înțeleagă că un scrutin parlamentar anticipat poate avea loc în primăvară?

Alexandru Slusari: „Cel mai potrivit, în primăvara 2021, după ce, iarăși, în condițiile în care avem un guvern proeuropean care va debloca relațiile cu partenerii externi, va gestiona mult mai bine situația pandemică și situația economică, să organizeze alegerile prezidențiale libere și corecte și tot acest guvern să organizeze și alegerile parlamentare. În caz contrar, alte două scenarii (noi avem ca atare trei scenarii): să rămână Guvernul Chicu, care să organizeze ambele scrutine și noi știm ce ne așteaptă. Și al treilea scenariu despre care am vorbit ar fi ca în genere să nu fie niciun guvern și noi să mergem în alegerile anticipate cu riscul colapsului. Iată trei scenarii, al patrulea nu există.”

Europa Liberă: Cum se descurcă Republica Moldova fără asistență din exterior?

Alexandru Slusari: „Greu! Greu și noi vedem acest lucru, deficitul bugetar e posibil să ajungă la 20 de miliarde. Acest guvern, apropo, a pierdut a treia tranșă de la Uniunea Europeană…”

Europa Liberă: Dar a doua va fi accesată?

Alexandru Slusari: „Cu mare greu, sper eu, sub presiunea opoziției, sub presiunea societății civile, sub presiunea Uniunii Europene, deși este un lucru rușinos când cei care au bani cer de la Moldova: faceți acest lucru, ca noi să vă dăm acești bani. Dar eu sper că la 1 iulie noi vom primi această tranșă de 600 de milioane de lei, 40 la sută dintre care este suma nerambursabilă. În iulie așteptăm 50 de milioane de euro deja din alt program și, în genere, noi acum avem toate premisele să ne adresăm către Uniunea Europeană și eu cunosc precis că Uniunea Europeană așteaptă acest lucru: să cerem mai multă asistența macrofinanciară pentru combaterea pandemiei, pentru salvarea economiei, pentru salvarea agriculturii. Situația e de așa natură că sumele care se alocă pentru Republica Moldova, chiar și în această situație dificilă, nu reprezintă o povară enormă pentru Uniunea Europeană. Eu știu precis că Uniunea Europeană se miră de ce actuala guvernare nu se adresează către partenerii externi după ajutor. Unul din primele lucruri pe care o să le facem când revenim la guvernare, când va fi instaurat Guvernul Platformei DA, vom face acest demers către Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Republica Moldova este parte din Parteneriatul Estic. L-am auzit pe premierul Chicu care a participat la recenta reuniune a acestui Parteneriat Estic și zicea că și-a pierdut din actualitate și din viabilitate. Dvs. ce credeți?

Alexandru Slusari: „D-lui a avut o prestație foarte rușinoasă. Toată Republica Moldova a fost umilită prin acest mesaj și au fost șocați toți reprezentanții Parteneriatului Estic, întrucât a fost un mesaj, cum s-a exprimat cineva, nici nu era clar, vorbim cu Republica Moldova sau cu Federația Rusă. Temelia Acordului de Asociere este Parteneriatul Estic și acest Parteneriat are o perspectivă foarte importantă și are o importanță majoră pentru Republica Moldova, doar că nu cu acest guvern. Acest guvern nu poate duce un dialog normal cu Occidentul și, în primul rând, cu Uniunea Europeană. Faptul că Igor Dodon, timp de șapte luni, nu s-a întâlnit cu șeful Delegației europene vorbește de la sine.”

Europa Liberă: Eventual, dacă ajungeți Dvs. în fruntea guvernului, prima vizită unde o efectuați?

Alexandru Slusari: „Acum e pandemie...”

Europa Liberă: Dar dacă se termină pandemia, că o lună o să negociați formarea guvernului...

Alexandru Slusari: „Eu cred că în condițiile actuale orice prim-ministru care ar fi desemnat în numele Platformei DA, prima vizită sub toate aspectele trebuie să o facă în România. În România, chiar dacă un pic a crescut numărul de cazuri, timp de două săptămâni, cu populația de 23 de milioane, are mai puține cazuri decât Republica Moldova cu trei milioane, nici nu știu dacă avem trei milioane. Ei ne-au ajutat, ei au experiență, ei au medici; noi avem de rezolvat problema cu gazoductul, noi trebuie mai repede să rezolvăm această problemă, noi supra-plătim de două ori pentru gazul rusesc și de gazoductul de alternativă depinde securitatea energetică a Republicii Moldova. Dincolo de aspectele că România este mai mult decât țară vecină, mai mult decât frate, dar iată toate aceste elemente: necesitatea experienței, posibilitatea asistenței medicale, iată, medicii care au venit din România, mi se pare că acum Republica Moldova are nevoie iar de medicii din România, uitați-vă că medicii noștri sunt extenuați și e nevoie să solicităm asistența aceasta. Prima vizită ar trebui să aibă loc în România.”

Europa Liberă: Un nou cabinet de miniștri va miza și pe linia de creditare din partea Federației Ruse?

Alexandru Slusari: „Depinde de condiții. Noi nu avem nimic împotriva să accesăm fonduri în condiții facile, cu un procent relativ bun și nu o dată am spus că, dacă nu erau acele trei-patru condiții foarte dubioase în acordul de creditare – Platforma DA ar fi votat acest credit. Dacă noi putem renegocia acest credit, din câte am înțeles, Igor Dodon merge cu 70 de ostași care…”

Europa Liberă: Pe 24 iunie va participa la Moscova la parada militară.

Alexandru Slusari: „În loc să meargă numai el singur și să discute cu Federația Rusă alte condiții de creditare, el merge acolo la paradă și supune riscului 70 de ostași de-ai noștri. Dar, chiar dacă o să fie alt guvern și dacă Federația Rusă are intenții sincere de a renegocia acest acord în interesul Republicii Moldova, eu nu văd nicio problemă să revenim la acest subiect, dar strict din interesele Republicii Moldova, fără agendă ascunsă.”

Europa Liberă: Admiteți că Igor Dodon va discuta acest subiect cu omologul său rus, Vladimir Putin?

Alexandru Slusari: „Admit, dar totuși sunt sceptic, întrucât în ultimele două luni practic nu se vorbește nimic despre acest credit.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicați că nu se mai discută despre acest credit rusesc?

Alexandru Slusari: „Probabil că acolo a fost această agendă ascunsă, au fost interesele meschine ale unor cercuri economice din Federația Rusă și a fost un angajament din partea lui Igor Dodon. Și din momentul în care Curtea Constituțională a anulat aceste prevederi și a spus foarte clar că anumite puncte sunt în detrimentul Republicii Moldova – s-a pierdut și interesul acelor cercuri din Federația Rusă, dar urmează să mai vedem. Repet încă o dată, Guvernul Platformei DA este gata să negocieze orice finanțare facilă, dacă ea este convenabilă sub aspect financiar, nu este mai mare decât finanțările care vin de la Uniunea Europeană sau Fondul Monetar Internațional și nu există agendă ascunsă în niște subtilități periculoase pentru suveranitatea Republicii Moldova.”

Europa Liberă: Trebuie să vă întreb și ce priorități ar avea Guvernul Platformei DA în raport cu Kievul.

Alexandru Slusari: „Este parteneriat strategic. Faptul că, timp de patru ani, Igor Dodon niciodată nu a vizitat Kievul este un lucru mai mult decât regretabil. Ucraina este partenerul nostru strategic, Ucraina este un foarte important partener sub aspectul asigurării securității energetice. Noi trebuie să preluăm experiența Ucrainei, care din 2015 nu mai primește gazul din Federația Rusă și situația s-a îmbunătățit, populația plătește mai ieftin, piața este liberalizată. Și noi trebuie să vedem dacă Ucraina cumva poate să ne asigure tranzitul sau rezervoarele, plus lupta cu separatismul, plus diversificarea achiziției energiei electrice, noi acum depindem în mare parte de Centrala de la Cuciurgan și alimentăm financiar separatismul. Și primul lucru pe care l-aș face eu sau eventual orice persoană care o să fie desemnată prim-ministru, trebuie să dezmințim poziția lui Igor Dodon și încă o dată tranșat să spunem că Crimeea și Donbasul sunt parte componentă a Ucrainei. Și punct! Ceea ce nu a făcut patru ani Igor Dodon...”

Europa Liberă: Să vorbim un pic și despre competiția pentru cursa prezidențială, forțele de dreapta rămân să fie răzlețite. Cum vedeți Dvs. aceste alegeri prezidențiale?

Alexandru Slusari: „În decembrie 2019, anticipând acest lucru, am propus soluția. Am pornit atunci de la ideea că în republica parlamentară funcția președintelui totuși este una cu atribuții foarte limitate și dacă noi pornim de la litera Constituției, dar nu de la ideea că avem nevoie de tătuca sau mămuca națiunii, ideea noastră a fost foarte simplă: pentru a evita acest canibalism politic de pe dreapta, să înaintăm un candidat apartinic. N-am dat numele atunci, dar la noi s-a vehiculat, dacă noi am fi ajuns la o discuție serioasă, noi ne-am gândit și la Cheianu, ne-am gândit și la Sturza, și la alți candidați, să dăm un nume care să fie susținut de toate partidele, să excludem această competiția un pic nesănătoasă pentru o funcție cu atribuții limitate, să câștige acest om din primul tur și să ne concentrăm toți pentru alegerile parlamentare. Propunerea a fost respinsă. Și în situația în care toate partidele, în afară de Platforma DA, au renunțat la ideea candidatului nepartinic – fiecare vine să-și promoveze propriul candidat.”

Europa Liberă: Dar, apropo, cum vă extindeți bazinul electoral astăzi?

Alexandru Slusari: „Prin muncă, noi lucrăm în teritoriu, sâmbăta, duminica…”

Europa Liberă: Ați câștigat potențiali alegători?

Alexandru Slusari: „Noi considerăm că suntem pe calea corectă, tot timpul avem poziția noastră pe toate subiectele, suntem activi cu inițiativele legislative și inițiativele Consiliului municipal, președintele partidului trei zile în săptămână din șapte se află în teritoriu, discută cu oamenii. Noi avem viziunea ce trebuie de făcut cu țara, ne asumăm în aceste condiții complicate guvernarea, avem echipă și eu mă mândresc cu echipa Platformei DA, mă mândresc cu democrația internă care este în Platforma DA și privesc cu mare optimism spre viitor.”

Europa Liberă: Și totuși, în această săptămână e cu putință să vă întâlniți la o masă de discuții aceste trei partide, despre care ați anunțat la începutul acestei săptămâni că ar trebui să se întâlnească?

Alexandru Slusari: „Pentru noi nu există niciun obstacol, noi suntem gata să discutăm cu toți deputații, cu excepția grupului Șor.”

Europa Liberă: De ce cu excepția grupului Șor?

Alexandru Slusari: „Pentru că foarte mulți reprezentanți ai grupului Șor figurează în acest dosar al furtul miliardului. Că au servit drept unealtă a lui Plahotniuc, acest lucru urmează să fie probat, dar la acest moment noi nu vedem cum următorul guvern poate să depindă de voturile grupului Șor. Nu putem să-i impunem pe ei să voteze așa sau altfel, iar dependența guvernului de voturile grupului Șor pentru noi nu este acceptabilă, însă nu excludem că o parte din socialiști vor vota pentru guvernul nostru. Care-i problema?”

Europa Liberă: Dar dacă deputații Partidului „Șor” votează și pentru destituirea guvernului, și pentru învestirea unui noi cabinet de miniștri, atunci cum reacționați?

Alexandru Slusari: „Eu v-am spus: trebuie să facem lucrurile care depind de noi. Iată de noi depinde să avem 51 de voturi fără grupul Șor. Dacă grupul Șor votează, eventual, pentru demisia sau pentru guvernul nostru, noi nu putem să le sucim mâinile ca să nu voteze. Joi au votat împreună cu democrații și socialiștii pentru un acord de colaborare cu Turcia și nimeni n-a strigat că este coaliția PD-PSRM-Partidul „Șor”. Ei au salvat, ca atare ei n-au avut voturi, grupul Șor a salvat acest acord cu poliția turcească.”

Europa Liberă: Va avea loc ședința parlamentului în această săptămână?

Alexandru Slusari: „Dacă nu se întâmplă nimic sub aspectul pandemic, dacă nu se va îmbolnăvi cineva din deputați sau dacă nu va fi găsit un alt motiv artificial, așteptăm ca joi-vineri să fie următoarea ședință a parlamentului.”