Majoritatea parlamentară a încetat să mai fie majoritate, săptămâna aceasta, când încă o deputată a plecat din Partidul Democrat la blocul Pro-Moldova, lăsând coaliția de guvernare PSRM-PD cu numai 50 de deputați din 101. Dar aceasta nu înseamnă neapărat că guvernul Chicu nu mai are sprijin parlamentar și că o să cadă la prima tentativă de a trece vreo lege prin legislativ. Comentatorul politic Roman Mihăeș admite că în Parlament ar putea să apară mai multe scenarii-surpriză.
Europa Liberă: Se adună sau nu nori grei deasupra Guvernului Chicu?
Roman Mihăeș: „Guvernul Chicu deja nu mai are majoritate parlamentară, în mod formal are doar 50 de mandate și posibil că în viitorul apropiat vor mai pleca deputați din fracțiunea PD, poate și din alte fracțiuni. În acest parlament putem să ne așteptăm la orice fel de surprize, deja nu ne mai miră nimic, astfel încât se analizează cât timp mai rezistă Guvernul Chicu minoritar, el deja este minoritar: poate o săptămână, poate o lună, poate până la prezidențiale. Aici, deocamdată, nu avem răspuns la această întrebare, pentru că vedem poziția PAS-ului. Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu a declarat că nu este pregătit, și declară oficial lucrul acesta, să dea jos Guvernul Chicu și, deocamdată, nu a semnat moțiunea de cenzură care a fost propusă de către PPDA. S-ar putea întâmpla ca tactica acestui partid să nu includă demiterea imediată a guvernului, care nu-i convine din anumite motive.”
Europa Liberă: Care motive?
Roman Mihăeș: „Din câte înțeleg, dna Maia Sandu și PAS-ul condiționează demiterea acestui guvern de o formulă clară pentru un nou guvern. Ei vor să știe cine va vota viitorul guvern, care va fi programul de guvernare, cine va fi premierul, care vor fi miniștrii și din punctul acesta de vedere Maia Sandu are dreptate, deoarece dacă ea se angajează într-o aventură riscantă împreună cu PPDA și votează demiterea unui guvern în plină criză de coronavirus împreună cu Partidul „Șor”, ea bineînțeles că va pierde din imagine și are în față un scrutin electoral peste câteva luni de zile și trebuie să fie foarte atentă cu cine se asociază, astfel încât să nu mai fie învinuită că a făcut trocuri cu forțele oculte, corupte, conduse de oligarhi etc.”
Europa Liberă: Președintele Dodon spune că ar exista trei scenarii: rămâne executivul minoritar sau se plămădește o coaliție de salvare națională între socialiști, democrați, PAS și PDA, sau la fel aceste patru partide antioligarhice se întâlnesc și decid când se merge la alegeri parlamentare anticipate. Cine ia în calcul măcar unul din aceste scenarii?
Roman Mihăeș: „Președintele Dodon acum este interesat în a păstra, dacă nu acest guvern minoritar, măcar PSRM-ul la guvernare, ca să mai aibă și el șanse la alegerile prezidențiale, ca să nu se răstoarne piramida pe invers, cum spunea Năstase într-o emisiune, iar acest risc există. Și în acest context, el astăzi a făcut, din punctul meu de vedere, declarații destul de stringente, să zic așa, în care s-a simțit că el este cumva în pericol și a făcut un apel către PDA și către PAS să vină la discuții, să intervină și cumva să găsească împreună o soluție. Guvernul Chicu din ziua de astăzi putem să zicem că este la trecut, deoarece prin declarațiile de astăzi Igor Dodon practic admite că acest guvern poate să cadă oricând.
Putem să încercăm să analizăm celelalte două soluții, mai reale: dacă se reușește sau nu instalarea unui nou guvern în formula PPDA-PAS-PSRM-PD, mi se pare că înainte de electorală, cel puțin, Maia Sandu nu va merge la acest pas. Maia Sandu cu 15 mandate poate bloca chiar și demiterea Guvernului Chicu. Bineînțeles că, în acest caz, Guvernul Chicu poate să rămână până la alegerile prezidențiale, asta ar fi singura soluție, însă este și versiunea în care președintele Dodon poate să-i ceară premierului Chicu să demisioneze de bunăvoie. Nu putem să excludem nici chestia asta. Și atunci s-ar putea întâmpla ca PPDA, PSRM și PD să încerce să formeze ei, fără PAS, un guvern cu un premier care ar conveni și lui Dodon, și lui Andrei Năstase. Mai degrabă că Andrei Năstase nu va primi acest mandat, dar poate că cineva agreat din PPDA, de ce nu? Pentru că președintelui Dodon i-ar conveni un guvern prieten, în care el să aibă ministerele-cheie și cu care el să poată să meargă în alegerile prezidențiale, fiindcă nu prea are succese, vedem că nu poate mări pensiile, salariile, dimpotrivă este deficit bugetar. În condițiile respective, președintele Dodon nu poate să dicteze prea mult, el are nevoie de cedări din ambele părți, are nevoie de un consens cu unul din cele două partide - cu PPDA ori cu PAS - și să instaleze un nou guvern cel puțin până la prezidențiale și să treacă cu bine prezidențialele. Însă există și al treilea scenariu: nu se vor înțelege și vor merge la alegeri anticipate. Acest scenariu și juridic poate să fie realizat, există deja juriști care au arătat și schema juridică prin care poate fi realizat, care cuprinde și demisia președintelui.”
Europa Liberă: Și când ar putea să aibă loc un scrutin parlamentar anticipat, conform normei legale?
Roman Mihăeș: „Bineînțeles, dacă președintele Dodon acceptă să demisioneze înainte de termen cu câteva luni. Dacă admitem că Guvernul Chicu cade la începutul lunii iulie, e nevoie de 45 de zile pentru a prăvăli de două ori orice tentativă de nou guvern. În parlament noi venim undeva pe data de 20-25 august, la această dată președintele Dodon demisionează și cei de la Curtea Constituțională să constate circumstanțe de dizolvarea a parlamentului, pentru că nu a numit un guvern, și atunci se poate cumva coordona să aibă loc pe 1 noiembrie și alegeri parlamentare anticipate, și alegeri prezidențiale. Acesta este un scenariu, dar mai este și alt scenariu prin care partidele pot să se înțeleagă că alegerile parlamentare anticipate o să aibă loc imediat după alegerile prezidențiale, adică guvernul cade, imediat a doua zi după alegerile prezidențiale se fac două tentative și iarăși aceeași procedură, 45 de zile trec și se declară alegerile parlamentare – asta ar fi undeva mai degrabă iarna-primăvara anului viitor. Deci, sunt două scenarii aici. Deocamdată nu știm care dintre ele va fi realizat, cele mai mari șanse le are scenariul PPDA-PSRM+PD, asta ar fi, să zic așa, în anumite condiții,cele trei partide ar putea să găsească un numitor comun pentru un guvern, cel puțin până la prezidențiale.”
Europa Liberă: Această alianță de guvernare PSRM-PD și-a pierdut majoritatea în legislativ pe fundal de pandemie. Dacă mai trec deputați din tabăra democraților în alte fracțiuni din parlament, grupuri parlamentare, cât de funcțional este parlamentul?
Roman Mihăeș: „Parlamentul actual deja mulți experți îl declară nelegitim, nereprezentativ, imoral chiar, pentru că în condițiile în care parlamentul s-a transformat într-o piață în care deputații se vând și acest lucru deja se discută pe larg în societate, a mai rămas aici să vină și procuratura cu unele explicații, pentru că, ieri, dl Filip a făcut declarații la o televiziune că există plângeri din partea unor deputați din Partidul Democrat că au fost tentative de corupție. Așteptăm Procuratura Generală să se ocupe nu numai cu Platon, dar să se ocupe și cu corupția deputaților, să vină în parlament, să ceară scoaterea imunității anumitor deputați, dacă există asemenea tentative, pentru că este foarte important pentru noi să înțelegem – sunt doar zvonuri sau este totuși real faptul că se vând deputații în parlament? Și acest parlament care a fost votat la 24 februarie 2019 în condiții destul de complicate, cu votul mixt, cu învinuiri de falsificări, e clar că acest parlament deja s-a epuizat și moral, și politic. E nevoie de o nouă garnitură în parlament – asta o înțelege și Maia Sandu, asta o înțelege și Igor Dodon, aceste două partide care sunt astăzi cele mai mari în parlament, cu cele mai mari fracțiuni, ele se pronunță pentru alegeri parlamentare anticipate, doar partidele mai mici, cu mai puține șanse și cu scoruri mai mici pe care ar putea să le obțină, majoritatea dintre ele sunt sub pragul electoral, doar ele se pronunță împotriva alegerilor anticipate. Și aici ar fi loc pentru o înțelegere între PAS și PSRM de a face un calendar pentru anticipate, dar să vedem care totuși va fi viitoarea săptămână, decisivă, din punctul meu de vedere în acest sens și cred că deja vom ști exact la sfârșitul săptămânii viitoare care scenariu va fi implementat.”
Europa Liberă: Tot ceea ce se discută astăzi va mai avea multă relevanță în condițiile înrăutățirii situației epidemiologice în Republica Moldova, vedem că zilnic crește numărul cazurilor de îmbolnăviri și dacă s-ar putea să ducă la amânarea datei care a fost stabilită (1 noiembrie) alegerilor prezidențiale la toamnă?
Roman Mihăeș: „Și în Republica Moldova e nevoie ca să fie convinși deputații să se facă presiuni și din partea Uniunii Europene, Statelor Unite, altor actori importanți, parteneri ai Moldovei, ca să se introducă a doua zi de votare ca să fie relaxat votul, ca oamenii să meargă, să nu se îmbulzească la urnele de vot, în încăperile de votare, să poată vota lejer. Atunci, chiar dacă vom avea două-trei sute de cazuri pe zi, aceasta nu va afecta procesul electoral și nu se va pune problema amânării votului.”
Europa Liberă: Credeți că între timp ar putea să se găsească cineva care ar sugera Curții Constituționale revenirea la decizia din 2016, din primăvara lui 2016, revenirea la norma alegerii președintelui în parlament?
Roman Mihăeș: „Nu cred, deja e târziu și este un consens la nivelul partidelor mari: Andrei Năstase se rupe în luptă, Maia Sandu se rupe în luptă și ea, inclusiv Igor Dodon, toți trei vor să-și încerce forțele la alegerile președintelui. Maia Sandu și cu Igor Dodon au în buzunar foaia pentru turul doi. Dacă să ne uităm la raportul de forțe în Curtea Constituțională – doi judecători „loaili” PSRM, doi judecători „loiali” PAS, nicio șansă pentru a ne întoarce la 2016 și de a anula acea decizie.”
