Deputatul Lilian Carp, care a fost candidatul partidului de guvernământ la funcția de primar al municipiului Chișinău în noiembrie 2023, a declarat că va susține la europarlamentarele din 9 iunie Alianța Dreapta Unită din România. Membru al PAS în R. Moldova, Carp este, peste Prut, membru al Uniunii Salvați România (USR), care face parte din Alianța Dreapta Unită (ADU) alături de Partidul Mișcarea Populară (PMP) fondat de fostul președinte român Traian Băsescu și de Forța Dreptei (FD) a fostului premier român, Ludovic Orban.
Chiar dacă spicherul Grosu, care e și liderul PAS, a chemat din numele întregului partid alegătorii români din R. Moldova să voteze cu Partidul Național Liberal (PNL) de la București, Carp a spus Europei Libere că „fiecare este în drept să susțină pe cine consideră de cuviință”. „La nivelul Republicii Moldova eu sunt membru PAS, la nivelul României Mari eu susțin Alianța Dreapta Unită”, a spus Carp.
- Te-ar putea interesa și: Igor Grosu îndeamnă susținătorii PAS să voteze pentru PNL la alegerile europarlamentare
Zeci de mii de moldoveni care au și cetățenia română sunt așteptați să participe la alegerile europarlamentare românești, pe 9 iunie, când România alege 33 de deputați în Parlamentul European cu 705 membri.
Igor Grosu a îndemnat alegătorii cu cetățenie română să voteze partidul condus de Nicolae Ciucă
Un vot pentru PNL este un vot pentru PSD?
După un start lent, partidele românești și-au intensificat campania în stânga Prutului în ultimele săptămâni înainte de alegeri, cooptându-și aliații de la Chișinău, care fac parte din aceleași familii politice în plan pan-european.
Anunțând sprijinul PAS pentru PNL, președintele Parlamentului Grosu a motivat această decizie prin faptul că și PAS, și PNL sunt asociate Partidului Popular European (PPE). Astfel, Grosu susține că ar fi în interesul R. Moldova ca în Parlamentul European (PE) să ajungă cât mai mulți deputați ai PNL, ca Siegfried Mureșan, Rareș Bogdan sau Adina-Ioana Vălean, care „să negocieze de la egal la egal” cu colegii lor de la Bruxelles pentru a obține „lucruri bune pentru Moldova, România și pentru Europa”.
Dar PNL poate da în România și principalul candidat al alegerilor prezidențiale de la toamnă în ultimele săptămâni. Presa din România scrie că liderul partidului, Nicolae Ciucă, s-ar pregăti să candideze, încercând să obțină și sprijinul aliaților din Partidul Social Democrat (PSD).
În România, PNL se află la guvernare în coaliție bipartită cu PSD. La europarlamentare, cele două partide participă cu o listă comună, din care fac parte și candidați PSD controversați ca fostul prim-ministru, Mihai Tudose, sau fosta primăriță a Bucureștiului, Gabriela Firea. Cu alte cuvinte, alegătorii care votează cu PNL votează automat și cu PSD, fapt trecut cu vederea în îndemnul spicherului Grosu.
- Te-ar putea interesa și: Oferta partidelor | Ce candidați propun Alianța PSD-PNL, Alianța Dreapta Unită, AUR și SOS la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024
Igor Grosu personal nu se va afla în această situație pentru că nu poate vota la parlamentarele din 9 iunie. Consiliera sa, Aurica Jardan, a spus Europei Libere că președintele Parlamentului nu deține cetățenia vreunui stat din UE, spre deosebire de alți lideri ai guvernării, ca președinta Maia Sandu sau premierul Dorin Recean.
Președinta Sandu, fondatoarea PAS, a făcut și ea un apel la moldovenii care au și cetățenia unei țări din UE să participe la europarlamentare, însă nu le-a spus cu cine să voteze.
Ea tocmai se întâlnise la Chișinău cu fostul președinte român, Traian Băsescu, un lider al Alianței Dreapta Unită. După întâlnire, Sandu a scris pe Facebook că i-a mulțumit lui Băsescu pentru „grija călduroasă și preocuparea constantă față de soarta Moldovei”.
În plină campanie electorală pentru alegerile europarlamentare, președintele PMP a avut o întrevedere cu președinta Maia Sandu, la Chișinău
La fel ca PNL, Partidul Mișcarea Populară (PMP), fondat de Băsescu, este afiliat Partidului Popular European, făcând mai dificilă alegerea PAS pe cine să sprijine la europarlamentare.
Europa Liberă l-a întrebat pe un aliat al lui Băsescu, europarlamentarul român Eugen Tomac, liderul PMP, dacă la întâlnire fostul președinte român i-a cerut președintei Sandu să susțină Alianța Dreapta Unită pe 9 iunie. Tomac a refuzat să comenteze, spunând că se poate pronunța doar pe marginea celor „spuse public” de Băsescu. Fostul președinte român nu a spus public dacă a vorbit cu Maia Sandu despre europarlamentare.
A încercat să rămână neutru în public și șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi. El a postat pe Facebook un îndemn pentru moldovenii care dețin cetățenia UE să voteze la europarlamentarele din 9 iunie. Jurnaliștii de la portalul Newsmaker au remarcat că una dintre imaginile atașate la postare spunea că deputații PNL ar fi „cei mai activi” susținători ai R. Moldova în Parlamentul European. Ulterior, poza a fost ștearsă, iar postarea - editată.
Alegere evidentă pentru PSDE
La fel ca și PAS, Partidul Social Democrat European (PSDE) și-a îndemnat alegătorii să voteze la europarlamentarele cu un partid aflat la guvernare în România, respectiv, PSD. Însă, spre deosebire de PAS, PSDE nu uită să menționeze că PSD se află în alianță cu PNL.
Într-un mesaj oficial adresat susținătorilor, PSDE a transmis că „își îndeamnă membrii și simpatizanții formațiunii, care au și cetățenie română, să voteze la alegerile europene Alianța PSD-PNL” pentru că accederea unui număr mai mare de deputați social-democrați în Parlamentul European ar „grăbi parcursul european” al R. Moldova.
Partidul Social Democrat European (PSDE) îndeamnă toți moldovenii, care dețin și cetățenie română, să iasă într-un număr cât mai mare la vot, în cadrul alegerilor europarlamentare din 9 iunie curent, și să acorde sprijin Alianței PSD-PNL
MAN susține PSD, dar neoficial
Mișcarea Alternativă Națională și liderul partidului, primarul capitalei Ion Ceban, nu și-au anunțat public poziția față de alegerile europarlamentare.
Deputatul Gaik Vartanean, un aliat apropiat al lui Ceban, a spus Europei Liberă că partidul primarului crede că, din motive juridice, nu poate susține PSD la europarlamentare în mod oficial.
Dar MAN nu-și ascunde simpatiile față de PSD, iar în timpul discuțiilor cu simpatizanții îi informează despre activitatea acestui partid, a mai spus Vartanean.
Primarul capitalei, Ion Ceban, s-a întâlnit în aprilie, la București, cu premierul României și liderul PSD, Marcel Ciolacu.
CUB susține la europarlamentarele românești opoziția
Dintre partidele opoziției pro-europene de la Chișinău, cel mai limpede și-a arătat poziția față de europarlamentare Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), membră a Blocului Împreună.
La nivel european, CUB este afiliat Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, la fel ca USR, membră a Alianței Dreapta Unită, iar liderul CUB, Igor Munteanu, l-a însoțit la întâlniri electorale cu cetățenii români din R. Moldova pe Eugen Tomac, liderul PMP și coleg de alianță cu USR.
Întâlnire electorală la Ungheni. De la stânga la dreapta: deputatul român, Iulius Lorintz, președintele USR pentru diaspora, Eugen Tomac, președintele PMP, membru al Alianței Dreptei Unite, Igor Munteanu, președintele CUB și co-fondator al Blocului „Împreună”
În mai multe mesaje publice lansate în perioada electorală, Munteanu și-a îndemnat susținătorii să voteze pentru Alianța Dreapta Unită. „CUB își îndeamnă susținătorii să voteze pentru candidații Dreptei Unite. Ne dorim să-i vedem în viitorul legislativ pe Violeta Alexandru, Eugen Tomac, Dan Barna, Cristina Prună și alții care ne vor reprezenta cu profesionalism și onestitate”, a spus Munteanu.
La alegerile europarlamentare din 9 iunie, moldovenii cu cetățenie română vor putea vota la 52 de secții de votare.
Ambasada României la Chișinău a spus că 28 de secții de votare vor fi deschise în centrul țării (inclusiv 13 secții în Chișinău), 17 secții - în zona de nord și 7 secții - în sudul R. Moldova.
Vor putea participa la europarlamentare și moldovenii care au cetățenia altei țări membre ale UE, dar cu excepția României și Bulgariei, celelalte deschid fiecare doar câte o singură secție de votare în R. Moldova, de regulă, la ambasadă.
La acest articol a contribuit jurnalistul Europei Libere Denis Dermenji.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te