„Alunecările anti-democratice exced nivelul unor şicane şi implicări politice” (Iulian Chifu / Adevărul)

Modificările aduse Codului electoral acum, cu puțin timp înaintea alegerilor prezidențiale din Republica Moldova, reprezintă, în opinia lui Iulian Chifu (blogurile Adevărul), „schimbări ce favorizează un candidat şi limitează - nu extind - dreptul de vot şi accesibilitatea pentru cât mai mulţi cetăţeni”.

Apoi moțiunea de cenzură introdusă de opoziția proeuropeană: citirea textului în plen a fost la un moment dat întreruptă de președinta socialistă a forului legislativ, Zinaida Greceanîi (microfon tăiat), iar Chifu spune că intenția este ca sesiunea parlamentară să se încheie cât mai repede, încât să nu mai poată fi dezbătută moțiunea. „Alunecările anti-democratice exced nivelul unor şicane şi implicări politice (…). Acum este afectată însăşi esenţa statului şi a structurii ce dă legitimitatea alegerilor”, scrie acest comentator, care adaugă că Igor Dodon își apără șansele prin fals: se lansează pe canalele binecunoscute ideea că jocurile sunt făcute tot de Plahotniuc, care ar cumpăra la bucată parlamentarii coaliției pentru că sprijină opoziția pro-europeană.

Analiza din Adevărul insistă pe faptul că singura problemă cu adevărat importantă este puterea de coagulare a opoziției, pentru formarea unui guvern puternic. „Acesta e un proiect realist, coerent şi care poate coagula forţe diverse. Opriţi-l pe Dodon şi redaţi încredere şi speranţă cetăţenilor Republicii Moldova şi partenerilor de dezvoltare”.

În revista Newsweek, Vlad Țurcanu comentează reacția slabă a Patriarhiei Române față de transformarea catedralei Hagia Sophia în moschee. Practic, Patriarhul Daniel nu i s-a adresat direct lui Erdogan, ci Patriarhului ecumenic Bartolomeu, arhiepiscop al Constantinopolului.

De la muzeu la moschee: istoria în imagini a Hagiei Sophia

Vlad Țurcanu crede că explicația se află în relațiile prea bune dintre România și Turcia, cel puțin la nivel de instituții de cult, iar totul ar fi mediat de secretarul de stat pentru culte Vladimir Opaschi. Acesta, scrie autorul textului din Newsweek, a fost singurul demnitar dintr-o țara democratică care a luat parte, anul trecut, alături de Regep Erdogan și alți înalți oficiali turci, la inaugurarea celui mai mare lăcaș de cult musulman din Turcia.

Ioana Ene-Dogioiu publică pe spotmedia.ro prima parte a unui interviu cu cercetătorul Mădălin Hodor, care parcurge de douăzeci de ani arhivele de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității. Concluzia pe care vrea să o transmită acesta din urmă este că, spre deosebire de serviciile secrete ale altor regimuri comuniste, Securitatea Română a fost instruită să informeze despre tot, realizând astfel, involuntar, un tablou foarte detaliat al vieții cotidiene sub Nicolae Ceaușescu.

De aici schizofrenia acestei instituții: nota că nu se găsește de mâncare, de pildă, dar apoi îi hărțuia și pedepsea pe cei care spuneau asta. Revoluția din decembrie 1989 a fost posibilă, crede Mădălin Hodor, pentru că Securitatea a neglijat exact zona pe care o credea sigură, fără risc de turbulențe: muncitorimea. Și chiar când au fost sesizate tensiuni, începând cu 1987, problemele erau înaintate… la Partidul Comunist, ai cărui înalți activiști nu se puteau, nu îndrăzneau să se ducă la Ceaușescu să-i spună că nu sunt materii prime, că nu e pâine, lumină, căldură etc. În consecință, totul rămânea consemnat și înghețat, ca și cum n-ar fi.