Amendarea legii amnistiei fiscale: „un pas bun, deşi insuficient”

Cu câteva zile înainte de examinarea în Parlamentul European a raportului privind modul în care este implementat Acordul de Asociere cu UE, raport care menţionează stagnarea în lupta cu corupţia şi spălarea banilor, guvernarea de la Chişinău a amendat la repezeală în Parlament legea privind declararea voluntară şi stimularea fiscală, sau aşa-numita amnistie de capital în care mulţi au văzut un mijloc camuflat de legalizare a banilor murdari, inclusiv proveniţi din „furtul miliardului”. Ce legătură au cele două evenimente?

Amendarea legii amnistiei fiscale: „un pas bun, deşi insuficient”

Modificările făcute de deputaţi la „legea amnistiei” deja i-au ajutat pe guvernanţi să înmoaie tonul FMI şi BM, care la scurt timp le-au calificat ca „un pas bun, deşi insuficient” după ce, la etapa apariţiei legii, o criticaseră pentru faptul că ar face vulnerabilă R. Moldova în faţa influxurilor de fonduri ilicite şi pentru că ar submina lupta cu corupţia.

Amendamentele prevăd plătirea în contul bugetului a unei taxe mai mari, de 6% în loc de 3%, din suma ascunsă şi declarată acum autorităţilor şi excluderea din lista beneficiarilor amnistiei a subiecţilor declarării averilor.

Solicitat de noi, astăzi, unul dintre vice-preşedinţii Partidului Democrat, fostul ministru al justiţiei, Vladimir Cebotari, a afirmat cu tărie că, prin aceste amendamente, autorităţile ar fi depăşit animozitatea instituţiilor financiare internaţionale:

Vladimir Cebotari

„Pe durata tuturor acestor câteva luni, în comunicarea externă la nivel tehnic şi profesionist, s-a făcut trimitere tot timpul la experienţa FMI în această materie şi că R. Moldova trebuie să respecte angajamentele faţă de FMI în partea de ţine de această reformă. Aţi văzut o mulţime de speculaţii, pentru că săptămâna trecută aţi fost martori cum s-a reconfirmat respectarea angajamentelor FMI cu R. Moldova. Încă o dată, această guvernare a demonstrat că este un disciplinat coleg atunci când este vorba despre evaluări măsurabile, când este vorba despre politici care au anumiţi indicatori foarte clari, şi nu se lasă la nivelul speculaţiilor. Aceste amendamente au fost efectuate după coordonări cu FMI şi, ulterior, aţi văzut că Fondul nu mai condamnă acest proiect de lege. Acele legi nu mai trec liniile roşii ale FMI.”

Săptămâna trecută, în Parlament, speakerul Andrian Candu anticipa ultimele comentarii conciliante ale FMI şi BM:

„Astfel, aici se încheie capitolul respectiv, nu mai există nici o îngrijorare din partea partenerilor şi sper că la scurt timp ei vor face precizările respective.”

Cu privire la criticile referitoare la această lege din proiectul rezoluţiei despre R. Moldova, ce va fi supusă votului miercuri în Parlamentul European, Vladimir Cebotari spune că:

„Nouă ne pare foarte rău să vedem afirmaţii gen că în R. Moldova nu se progresează la capitolul spălării banilor, or R. Moldova are probabil una din cele mai de succes investigaţii, cum e oprirea uneia din cele mai mari scheme de spălare a banilor, aşa cum a fost laundromat-ul şi tragerea la răspundere a persoanelor care se fac vinovate de asta. Experienţa R. Moldova pe acest dosar este preluată de unele state europene. Observăm că, şi de această dată, unii îşi fac meseria de a discredita, de a lupta cu R. Moldova, unii chiar poate cu propria ţară. Alegerile vor trece, spiritele se vor calma şi toată lumea se va maturiza, dacă sunt sinceri cu R. Moldova.”

În proiectul rezoluţiei ce se bazează pe raportul europarlamentarului Petras Auštrevičius, amnistia de capitaluri care deja este în plină desfăşurare în R. Moldova continuă să fie tratată drept „încercare de subminare a cadrului anticorupţie”, o încercare care slăbeşte „credibilitatea existenţei voinţei politice” la Chişinău de a lupta cu corupţia.

Acum câteva săptămâni, Anna Akhalkatsi, directorul Băncii Mondiale pentru R. Moldova, spunea într-un interviu că momentul pentru efectuarea amnistiei nu este oportun, ţinând cont de faptul că R. Moldova continuă să-şi consolideze mecanismele şi instituţiile de control după aşa-numitul laundromat şi frauda bancară. Prin ultimele comentarii ce au urmat după amendarea legii, atât FMI, cât şi BM par să sugereze că s-au resemnat să se împotrivească realizării amnistiei şi că nu le rămâne decât să se concentreze pe monitorizarea procesului de punere în practică a acesteia.