La câteva luni de la intrarea în vigoare a controversatei amnistii fiscale se constată că mass-media nu va avea acces la informaţiile despre persoanele care vor beneficia de aceasta. Autorii legii aministiei susţin că sunt date cu caracter personal la care presa nu ar trebui să aibă acces, iar experţii constată că e o nouă încercare de a restricţiona accesul la informaţii de interes public.
Potrivit Codului Fiscal moldovenesc, mass-media se regăseşte printre instituţiile sau entităţile cărora organele cu atribuţii de administrare fiscală sunt în drept să le prezinte informaţii vizând un anumit contribuabil. Presa poate solicita informaţii despre sumele de plăţi achitate la bugetul public naţional şi despre încălcările fiscale ale unui contribuabil concret, mai prevede Codul Fiscal. Mass-media a fost lipsită însă de acest drept în cazul contribuabililor beneficiari ai aminsitiei fiscale, care până la finele lunii februarie îşi vor putea legaliza, contra unei taxe modice de 3%, bunurile şi capitalurile nedeclarate anterior.
Legea amnistiei fiscale, aprobată rapid de Parlament înainte de vacanța de vară în pofida criticilor experţilor locali, dar şi partenerilor externi, că ar fi un mijloc de legalizare a banilor murdari, inclusiv cei proveniți din frauda bancară de acum patru ani, a micșorat numărul de instituții care pot primi informații despre beneficiarii amnistiei. Doar două instituţii, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) şi Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (SPCSB), vor putea solicita informaţii despre beneficiari amnistiei.
Jurista Tatiana Puiu, expertă în domeniul legislației mass-media, cea care a observat acest detaliu, consideră că s-a restricționat intenționat accesul mass-mediei la informațiile legate anume de această categorie de contribuabili:
„Nu s-a dorit că mass-media să cunoască informaţia referitor la persoanele care sunt subiecţi ai acestei legi. Cu alte cuvinte, mass-media nu va avea acces la numele şi prenumele subiecţilor acestei legi şi nu va putea informa publicul asupra eventualelor încălcări comise de contribuabilii respectivi. Până acum, în baza art.131 din Codul Fiscal, la o solicitare de informaţie, mass-media putea să obţină informaţii despre sumele achitate bugetului de stat de un contribuabil, precum şi despre încălcările fiscale dacă acest fapt nu este în detrimentul intereselor legale ale organelor de drept şi judiciare. Acum mass-media nu vor mai putea face solicitări în baza acestui articol, deoarece furnizorii de informaţii vor face trimitere la legea amnistiei.”
Unul dintre autorii legii amnistiei, deputatul democrat Sergiu Sârbu consideră că articolul din Codul Fiscal invocat de juristă „se referă la alt aspect”:
Orice declaraţie fiscală este confidenţială. Sunt date cu caracter personal...
„Nu sunt sigur că norma respectivă se referă la date cu caracter personal a persoanelor fizice propriu-zise… Orice declaraţie fiscală este confidenţială… Sunt date cu caracter personal, aici regulile nu se schimbă… şi agenţii economici care au penalităţi, chestii acestea la fel sunt date cu caracter personal pe care le deţine Fiscul şi niciodată ele nu au fost făcute publice. Țât ține de demnitari întotdeauna au fost publice, dar legea declarării voluntare exclude majoritatea demnitarilor.”
Jurista Tatiana Puiu observă că deşi demnitarii publici au fost excluşi din lista beneficiarilor amnistiei, deseori bunurile acestora sunt trecute pe numele rudele lor. Jurista mai afirmă că informarea despre un subiect de interes public nu poate fi restricționată sub paravanul datelor cu caracter personal.
„Este un argument pe care îl utilizează autorităţile în ultimul timp atunci când pur şi simplu nu vor să ofere acces la informaţii asupra chestiunilor de interes public. Acesta este un subiect de interes public, este un proces pe care societatea trebuie să-l cunoască.”
Transparency International Moldova este printre organizaţiile care au condamnat votarea aminsitiei fiscale, văzută ca o încercare de legalizare a banilor murdari, inclusiv cei proveniți din frauda bancară de acum patru ani. Directoare executiva, Lilia Carasciuc, spune că ţinerea în anonimat a beneficiarilor amnistiei va face practic imposibilă orice încercare a societăţii civile, inclusiv a jurnaliştilor, de a monitoriza acest proces.
Experta aminteşte că autorităţile au decis să ţină sub anonimat şi pe cei care vor beneficia de cetăţenia moldovenească în schimbul unor investiţii. Or experţii întrevăd o legătură între cele două măsuri – cetăţenia contra investiţii şi amnistia de capital - despre care susţin că riscă să transforme R. Moldova într-un coridor de legalizare a banilor murdari.
De fiecare dată când au apărat aministia fiscală şi cea de capital autorităţile au spus că „aceste măsuri vor contribui la creșterea bazei de impozitare” și că noua lege „conține mecanisme de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, conforme celor mai bune practici internaționale”.
