Conferința de securitate de la München are o rezonanță și o semnificație aparte în lumea politologilor, strategilor și politicienilor occidentali. Acolo, la acel eveniment anual formal și (pentru mulți) teribil de plicticos din luna februarie, care a părut un timp a fi doar un al doilea Davos, acolo a ținut Vladimir Putin faimosul său speech agresiv și total neașteptat din februarie 2007, în care le spunea în esență partenerilor occidentali (10 februarie 2007) că el și Rusia se situează împotriva „dominației monopoliste a SUA în relațiile internaționale”. „Sigur că o asemenea situație stimulează o cursă a înarmări”, a spus atunci Putin.
Acela a fost sfârșitul idilei occidentului cu Rusia, idilă pe care răposatul Boris Elțîn o dorise foarte mult de-a lungul anilor 1990...
Putin a anunțat atunci și că se opune proiectului de scut anti-rachetă SUA în Europa, cel instalat între timp la Deveselu în România, dar și în Polonia.
Anul acesta, Conferința pentru securitate de la München s-a ținut pentru prima oară în mod virtual, și a fost ocazia pentru Joe Biden să desfășoare o ofensivă de șarm, mai ales că în aceeași zi, tot vineri 19 februarie, el a vorbit și la conferința „G7”, a țărilor celor mai industrializate de pe planetă, din care Rusia a fost exclusă după ocuparea ilegală a Crimeei în 2014.
Biden a readus Europa la locul ei
Ce trebuie reținut din toată acea discuție virtuală este că Joe Biden a readus Europa la locul ei și că a spus insistent că multilateralismul, după patru ani de izolaționism SUA datorat lui Donald Trump, revine. Biden a readus SUA în acordul de la Paris pentru combaterea schimbărilor climatice și a insistat pe legăturile transatlantice, pe NATO, ca un contrast apăsat cu anii Trump.
### Vezi și... ### Joe Biden: „Vrem să ne recâștigăm poziția de lider demn de încredere”„Vreme de patru ani, America a fost în mod de neiertat absentă de pe scena internațională”, a spus Biden, fără să pronunțe vreodată numele lui Trump.
Oprirea retragerii din Germania
Biden a amintit de asemenea că a oprit retragerea trupelor americane din Germania. „Vrem să ne recâștigăm poziția de lider demn de încredere”, a mai spus el, enumerând domeniile prioritare de cooperare cu aliații, în frunte cu combaterea schimbărilor climaterice.
„Democrația trebuie să învingă și va învinge”...
Biden a vorbit despre „asaltul” împotriva democrației, care e vizibil în UE și în Statele Unite, și a avertizat că omenirea se află în acest moment la o răscruce. „Democrația trebuie să învingă și va învinge”, a spus Biden, adăugând că pentru democrație trebuie „luptat”.
China și Rusia sunt principalii inamici
Biden a vorbit despre competiția economică și de valori cu China, care este și va fi „dură” și trebuie abordată împreună de europeni și americani. Biden a menționat și „amenințarea rusească” și a vorbit despre efortul Kremlinului, al lui Putin, de a șubrezi UE și NATO.
### Vezi și... ### Biden are acces la conversațiile lui Trump cu Putin și alți lideriBiden a insistat că nu dorește un conflict cu Rusia și nici întoarcerea la Războiul Rece, mai ales că este nevoie de cooperare pentru înfrângerea pandemiei de COVID-19.
Biden și „Brexit”
Foarte puțini vorbesc despre atașamentul lui Biden pentru Irlanda și despre credința sa catolică profundă. Biden e doar al doilea președinte SUA catolic (primul a fost Kennedy, iar argumentul acesta al catolicismului a fost folosit împotriva lui Kennedy).
În orice caz, victoria lui Biden a însemnat mult pentru Boris Johnson, în Marea Britanie, care a înțeles de îndată că nu mai poate conta pe promisiunile de ajutor, oricum vagi și fără semnătură, ale lui Trump, și că nu încape îndoială că Irlanda a câștigat prin Biden un atù major.
Până și alegerea lui Antony Blinken ca secretar de stat (șef al diplomației = ministru de externe), arată o schimbare uriașă a atitudinii SUA și a administrației Biden față de Europa. Departe de predecesorul său Mike Pompeo, Antony Blinken vorbește impecabil franceza (are origini evreiești și studii la Paris), este filo-UE și nu are niciun fel de obsesie cu „valorile creștine”. Îl interesează doar SUA apropiată de Europa pe valori umaniste comune. Îl preocupă democrația, nu crucea. Conservatorii est-europeni se vor simți tare singuri în fața „sexo-marxismului” din SUA și UE, avându-l ca nădejde acum doar pe Viktor Orbán, apărătorul creștinismului și bun prieten cu Putin.
În cele din urmă, poate că fraza atribuită lui Malraux era eronată și secolul XXI nu va fi doar o bătălie între nebuni și ipocriți cu cărți sfinte la gât.