Președintele american Joe Biden a cerut Rusiei și Chinei să negocieze un nou tratat de neproliferare nucleară.
În mesajul adresat conferinței de la New York dedicată Tratatului de Neproliferare Nucleară, Biden a avetizat împotriva pericolului unei confruntări nucleare, care a crescut dramatic odată cu invazia rusă din Ucraina, motiv pentru care Moscovei îi revine acum cea mai mare responsabilitate pentru reducerea amenințării nucleare.
Your browser doesn’t support HTML5
America le cere Rusiei și Chinei să negocieze un nou tratat de limitare a arsenalelor nucleare
„Rusia trebuie să demonstreze că este pregătită să reia munca la controlul armamentului nuclear”, a declarat Biden. „Dar negocierea necesită un partener benevol şi de bună-credinţă. Iar agresiunea brutală şi neprovocată a Rusiei în Ucraina a spulberat pacea în Europa şi constituie un atac împotriva principiilor fundamentale ale ordinii internaţionale”, a mai afirmat preşedintele american.
Biden a mai declarat, în mesajul scris adresat conferinței de la New York, că administraţia sa este pregătită să „negocieze rapid” o variantă actualizată a Noului Tratat START, care plafonează forţele nucleare intercontinentale ale Statelor Unite şi Rusiei şi care va expira în 2026. Ambiția administrației americane este ca de data aceasta din noul tratat să facă parte și China.
Mesajul lui Putin
Președintel rus Vladimir Putin a adresat și el o scrisoare conferinței de la New York, în care a afirmat că nu pot exista câştigători într-un război nuclear, motiv pentru care un asemenea război trebuie evitat cu orie preț.
Numai că preocuparea internaţională privind riscul unei confruntări nucleare a crescut de la invadarea Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie, temeri alimentate de atunci de declaratiile Moscovei.
Într-un discurs ținut la puțină vreme după lansarea invaziei, Putin a făcut referire la arsenalul nuclear al Rusiei, avertizând orice posibile puteri străine ostile să se abţină de la vreo încercare de a interveni în Ucraina. Câteva zile mai târziu, Putin a ordonat ca forţele nucleare ale Rusiei să fie plasate în stare de alertă.
Doctrina militară a Rusiei permite utilizarea armelor nucleare în eventualitatea unei ameninţări existenţiale la adresa statului, iar pe măsură ce a crescut ajutorul militar occidental pentru Ucraina, Moscova a atras mereu atenția că ar putea considera ascest sprijin „o încercare de a interveni direct în Ucraina”, și o amenințare „prin intermediari”, adică Ucraina, la adresa propriei securități.
Tratatul de Neproliferare Nucleară
Treaty on the Non-Proliferation of Nuclear Weapons (NPT) a fost semnat în 1968, după criza rachetelor nucleare din Cuba și a intrat în vigoare în 1970. Are are ca scop prevenirea răspândirii tehnologiei de fabricare și a armelor nucleare, promovarea cooperării în utilizarea pașnică a energiei nucleare și a renunțării la armele nucleare.
Este singurul tratat obligatoriu dintr-o serie de acorduri privind neproliferarea nucleară, a fost semnat de aproape toate țările din lume, și ar trebui să garanteze că numai cinci națiuni au arme nucleare declarate: Statele Unite, Franța, URSS la vremea semnării, astăzi Rusia (ca stat succesor), Marea Britanie și China.
Printre puținele state care nu au semnat Tratatul de Neproliferare se numără patru cunoscute sau suspectate că au arme nucleare: India, Israel, Coreea de Nord și Pakistan.