Amprenta lui Lavrov la Kiev: cum a finanțat Kremlinul o rețea de avocați în Ucraina

O fundație susținută de guvernul rus a alocat fonduri prin intermediari pentru a colecta informații care să susțină narațiunile Kremlinului și să submineze apărarea Kievului împotriva invaziei Moscovei, a descoperit Schemes, redacția de investigații a Serviciului ucrainean al RFE/RL.

Concluziile respective se bazează parțial pe zeci de mii de e-mailuri și alte documente obținute de postul public danez DR și partajate cu Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP) și alte instituții de presă, inclusiv Schemes.

Pe baza acestor documente și a unor informații suplimentare, Schemes a descoperit că rapoartele din Ucraina erau transmise către Pravfond - denumirea prescurtată a Fundației pentru sprijinirea și protejarea drepturilor compatrioților aflați în străinătate, cu sediul la Moscova - prin intermediari cunoscuți sub numele de „curatori”.

Amprenta lui Lavrov la Kiev

Pravfond a fost creată de Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei și Rossotrudnicestvo, o agenție guvernamentală care spune că „misiunea sa principală este de a consolida influența umanitară a Rusiei în lume”.

Scopul declarat al fundației este de a oferi asistență juridică și de altă natură rușilor din străinătate atunci când „drepturile, libertățile și interesele legitime” ale acestora sunt încălcate.

Cu toate acestea, o investigație mai amplă a OCCRP a concluzionat că Pravfond colaborează cu agenți de informații, finanțează propaganda rusă și creează canale de influență ale Kremlinului.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, în Coreea de Nord, pe 12 iulie 2025.

Un acord văzut de Schemes arată că Pravfond urma să fie finanțată timp de cel puțin câțiva ani de Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov este președintele consiliului de administrație al fundației.

„Direcția ucraineană”

Printre materialele analizate de Schemes se află o secțiune dintr-un document intitulat „Direcția ucraineană”, care prezintă activitățile fundației în Ucraina și indică faptul că acestea erau supravegheate de la Moscova de cel puțin doi coordonatori, printre care Evhen Baklanov, un cetățean ucrainean dat în căutare în Ucraina pentru trădare încă din 2022, în primul an al invaziei rusești la scară largă.

Potrivit raportului unui curator pentru Ucraina al Pravfond, avocații unei organizații numite Centrul de consultanță juridică au primit cetățeni ucraineni la birourile sale din Kiev, în timp ce centrul pregătea rapoarte pentru autoritățile ruse cu privire la presupuse „crime de război comise de forțele armate ale Ucrainei” și „încălcări ale drepturilor vorbitorilor de limbă rusă” din Ucraina – dintre care majoritatea nu sunt cetățeni ruși.

• Citește și: „Frontul de vest” al Ucrainei: vânătoarea de dezertori la granița cu România

Autoritățile ucrainene și organizații internaționale adună noi și noi dovezi privind posibile crime de război comise de Rusia și forțele sale în Ucraina. Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin în 2023, acuzându-l de crime de război și deportarea ilegală a copiilor din zonele ocupate ale Ucrainei.

Detaliile rapoartelor întocmite pentru Pravfond sunt puține și nu există indicii directe despre cine le-a realizat. Contactați de Schemes, mai mulți avocați menționați în documente au negat că ar fi colaborat cu Pravfond.

Bani de la Moscova

Documentele arată că Centrul de consultanță juridică funcționează la Kiev din 2015, la un an după ce Rusia a anexat peninsula Crimeea și a instigat un război în regiunea estică Donbas. Nu este clar dacă acesta mai este activ.

Într-un raport către Moscova privind activitățile din 2022, Baklanov a declarat că centrul a efectuat 309 consultări juridice pe parcursul anului. Temele abordate au inclus „regulile de trecere a frontierei” și „obținerea scutirilor de la mobilizare”. Acest fapt sugerează că, indiferent cine a inițiat conversațiile, centrul i-a consiliat pe ucraineni în legătură cu acțiuni ce ar putea submina eforturile Kievului de a se apăra împotriva invaziei ruse.

Apărarea Ucrainei împotriva Rusiei, a cărei populație este mult mai mare, a fost îngreunată de dezertări, dificultăți în mobilizarea bărbaților care au vârsta de recrutare și fuga din țară a potențialilor soldați, deși bărbaților cu vârste între 23 și 60 de ani li s-a interzis să părăsească Ucraina.

• Citește și: Criza infanteriei ucrainene se ascute. Printre cauze: dezertările și dificultățile recrutării de noi soldați

Scheme a stabilit, de asemenea, că așa-zișii curatori au solicitat în repetate rânduri bani de la Pravfond pentru o rețea de avocați și site-uri web din Ucraina. Într-o cerere de finanțare din 2025, Baklanov a solicitat peste 3 milioane de ruble (39.000 de dolari) pentru „asistență juridică acordată compatrioților din Ucraina”.

Un set de documente și un extras de cont al lui Baklanov dintr-o bancă rusă, obținute de Schemes, au arătat că acesta a primit peste 12 milioane de ruble (157.000 de dolari) de la Pravfond în ultimii doi ani. Nu există informații care să indice dacă o parte din acești bani a fost transferată avocaților ucraineni.

Acuzații de trădare

Conform documentelor analizate de Schemes, Svitlana Novițka, o avocată ucraineană care nu are legături cu Centrul de Informații Juridice, a depus o cerere direct la Pravfond, solicitând o subvenție „pentru apărarea Tetianei Kuzmici”, care este acuzată de trădare. Serviciul de securitate SBU al Ucrainei susține că Kuzmici a condus o rețea de agenți gestionată de Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei în regiunea Herson, ocupată parțial de forțele ruse și despre care Moscova susține fără temei că face parte din Rusia.

Schemes nu a găsit dovezi că Novițka ar fi primit bani de la Pravfond. Novițka, ea însăși reținută într-un alt dosar de trădare, a negat că ar fi primit vreun sprijin când a fost contactată de Schemes. „Este prima dată când aud asta”, a spus ea.

Site-urile care promovează „denazificarea”

Pe lângă referirile la Centrul de Informații Juridice și la cazul Kuzmici, materialele privitoare la Pravfond examinate de Schemes indică patru site-uri web legate de Ucraina, dintre care unul se numește Pravcenter. Un raport către Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei afirmă că scopul acestor site-uri este de a sprijini obiectivul declarat al Kremlinului de „denazificare” a Ucrainei.

Cerința de „denazificare” provine din afirmația falsă a lui Putin că Ucraina este condusă sau controlată de „naziști”, o afirmație văzută în general ca parte a eforturilor Kremlinului de a se asigura că guvernul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski pierde puterea și este înlocuit de personaje favorabile Rusiei.

Într-unul din rapoartele sale către Pravfond, curatorul Maksim Zelenski a atras atenția asupra unui articol al Pravcenter care a republicat ceea ce pretindea a fi un reportaj din presa poloneză, în care se afirma că refugiații ucraineni din Polonia „au convins oamenii de necesitatea denazificării Ucrainei”, au numit guvernul ucrainean „neofascist” și au avertizat că migrația ucraineană ar putea destabiliza Uniunea Europeană.

Deși Uniunea Europeană a sancționat Pravfond și conducerea sa pentru ceea ce consideră a fi activități subversive anti-ucrainene, fundația nu face în prezent obiectul sancțiunilor din partea guvernului ucrainean. Kievul a sancționat organizația în 2021 pentru o perioadă de trei ani, dar măsurile au expirat în 2024 și nu au fost prelungite.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te