Președintele Parlamentului de la Chişinău, Andrian Candu, se află în Statele Unite, unde a avut loc o discuție legată de Moldova la institutul ce cercetări politice Atlantic Council. Aici, domnul Candu s-a arătat extrem de optimist în legătură cu capacitatea statului moldovean de a recupera din faimosul furt al miliardului din cele trei bănci moldoveneşti. Președintele Parlamentului Moldovei a spus că autorităţile ar fi găsit deja peste 90 la sută din sumă, sugerând totodată că principalul suspect nu se află în puşcărie doar pentru că procesul lui în justiţie nu e finalizat. La Chişinău, însă, o organizaţie neguvernamentală preocupată de problemele din justiţia moldoveană, Centrul de Resurse Juridice, a spus astăzi, urmare a unei analize, că investigaţiile procurorilor moldoveni nu s-au atins de cel puţin 20 la sută din furt. Dosarele cu privire la alte 40 la sută din fraudă nu sunt încă finalizate, mai arată analiza Centrului de Resurse Juridice.
Your browser doesn’t support HTML5
Andrian Candu spune că 90% din banii furați din bănci în 2014 „au fost identificaţi”
„90 la sută din banii furaţi din sistemul bancar din Republica Moldova au fost indentificaţi. Acum autorităţile sunt preocupate de recuperarea acestor sume”, a declarat Andrian Candu la Washington, în cadrul evenimentului dedicat R. Moldova şi organizat de Consiliul Atlantic.
„Există decizia primei instanţe privind condamnarea lui Şor”, a continuat demnitarul, răspunzând replicii unuia dintre experţii participanţi la discuţie legată de Ilan Şor. „Prima decizie a instanţei nu se execută. Nu poţi opri o persoană şi să o bagi în închisoare doar pentru că avem o decizie a primei instanţe. Urmează ca următoarea instanţă să se pronunţe. Trebuie să aşteptam”, a spus Candu.
În urmă cu câteva luni, şi şefii Procuraturii Generale, ai Centrului Naţional Anticorupţie au anunţat la Chişinău că ştiu deja cine au fost beneficiarii principali ai furtului din sistemul bancar, Şor fiind potrivit procuraturii doar unul dintre ei, şi au dat de înţeles că investigaţia s-ar apropia de sfârşit.
„Am ajuns la etapa când deja am investigat peste 90% din frauda bancară”, a declarat atunci Adriana Beţişor, adjuncta de la Procuratura Anticorupţie, ea şi cea care a instrumentat dosarul fostului premier Vlad Filat, inclus de autorităţi în lista principalilor beneficiari.
Partidele de opoziţie, dar şi organizaţii neguvernamentale preocupate de lupta cu corupţia au tratat, însă, cu multă neîncredere bilanţurile procurorilor şi au atenţionat asupra procesului anevoios de investigare a furtului, inexistenţa practic a vreunei sume din banii fraudaţi ce ar fi fost recuperată de la făptaşi şi tergiversarea în justiţie a procesului pe numele principalului suspect, primarul de Orhei cu o carieră politică în ascensiune, Ilan Şor,
### Vezi și... ### Ce mai știu moldoveniii după patru ani de la furtul miliardului? (VIDEO)Astăzi, şi Centrul de Resurse Juridice, organizaţie neguvernamentală de la Chişinău preocupată de problemele din justiţie, a adăugat într-o analiză alte câteva elemente la argumentele celora care contrazic demnitarii când îşi supra-apreciază eforturile şi rezultatele obţinute în investigarea fraudei bancare.
Ar exista cel puţin 20 la sută din sumele sustrase în 2014 din sistemul bancar care nu au intrat deloc în vizorul procurorilor moldoveni, se arată în analiza semnată de doi experţi ai CRJM (Vlad Gribincea şi Daniel Goinic). Alte 40 la sută din banii sustraşi figurează în dosare nefinalizate încă, la peste doi ani de la pornirea investigaţiilor, este o altă concluzie a experţilor. Şi elementul cel mai curios – autorităţile nu pot spune, iar strategia procurorilor nu varsă nici ea suficientă lumină asupra subiectului – cîţi bani anume au fost totuşi sustraşi în timpul fraudei de proporţii ce s-a soldat cu lichidarea băncilor, printre ele una de sistem, şi transformarea prejudiciului în datorie publică.
### Vezi și... ### Dosarul lui Ilan Shor, departe de ochii presei şi ai societăţii?Când critică felul în care este urmărit de justiţia moldoveană Ilan Şor, fostul şef al Băncii de Economii, învinuit de escrocherie şi spălare de bani, partidele de opoziţie şi organizaţiile societăţii civile se referă în primul rând la durata prea mare a procesului şi secretizarea şedinţelor, recalificările juridice ale faptelor ce s-ar putea solda cu o pedeapsă prea blândă pentru cel numit în ancheta Kroll principalul beneficiar al furtului, dar şi modul suspect în care este lăsat primarul de Orhei să-şi dezvolte, sub anchetă fiind, un propriu proiect politic în pragul unor alegeri ce l-ar putea propulsa în parlament, prin urmare oferi imunitate de deputat.