Linkuri accesibilitate

„Am ajuns la etapa când deja am investigat peste 90% din frauda bancară”


Schema fraudei bancare prezentată de CNA
Schema fraudei bancare prezentată de CNA

Experții pun însă la îndoială eficiența documentului și datele avansate de Procuratură.

Șefii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție au organizat astăzi la Chișinău o conferință de presă ca să anunțe că deja știu cine au fost beneficiarii principali ai „furtului miliardului” din sistemul bancar al R. Moldova, dând de înțeles că investigația s-ar apropia de sfârșit.

Sunt ani buni de când nu a existat vreun demnitar şi instituţie europeană sau americană care, vizând R. Moldova, să nu pomenească nevoia unei finalităţi în investigarea furtului şi iată că acum primele două instituţii cu responsabilităţi directe în această chestiune au ieşit cu un bilanţ.

„Am ajuns la etapa când deja am investigat peste 90% din frauda bancară”, a declarat astăzi Adriana Beţişor, adjuncta de la Procuratura Anticorupţie, ea şi cea care a instrumentat dosarul fostului premier Vlad Filat.

„Am reuşit să identificăm beneficiarii finali. Încercăm să demarăm acţiuni şi peste hotarele ţării pentru identificarea bunurilor acelor persoane care sunt vizate”, a mai spus ea într-o conferinţă comună cu procurorul general şi directorul CNA.

Dintr-o strategie de recuperare a furtului, dată publicităţii concomitent cu declaraţiile celor trei, ar rezulta că oamenii legii au descoperit două grupuri mari de beneficiari: așa-numitul „Grup Gacikevici”, care ar fi operat în 2007-2012, şi „Grupul Filat, Platon, Șor”, care ar fi operat mai târziu, în 2014.

Documentul menţionează că proporţia furtului nu a putut fi stabilită cu exactitate, dar autorităţile vor căuta să recupereze măcar suma pe care BNM a scos-o la indicaţia guvernului din rezerva de stat pentru acoperirea găurii produse de furt, adică puţin peste 13 miliarde de lei. Sumă a fost transformată ulterior în datorie publică.

Documentul pare să sugereze că cea mai mare parte din ea - aproape 10 miliarde de lei - poate fi recuperată de la cele două grupuri de beneficiari, iar restul de aproape trei miliarde din bunurile băncilor ce au fost lichidate.

Dar două anchete ale companiei americane Kroll, angajată anterior de Banca Naţională pentru reconstituirea furtului, căutaseră urma banilor dispăruţi într-o singură lună, noiembrie 2014, iar asta este prima incoerenţă pe care o remarcă analiştii. Printre ei Viorel Gârbu de la Institutul Economiei de Piaţă:

„Ceea ce este confuz e că strategia face referinţă la o perioadă lungă de timp, 2007 – 2014, dar acele credite de urgenţă pe care îşi pun ca scop autorităţile să le recupereze, au fost eliberate ca să acopere gaura produsă într-o perioadă scurtă de timp, exclusiv la finele anului 2014. De aceea, coerenţă eu nu văd şi nu înţeleg această abordare.”

Gârbu remarcă şi lipsa din document a oricărei preocupări pentru investigarea comportamentului autorităţilor, despre care s-a afirmat că ar fi admis, ba chiar pregătit prin numeroase decizii, furtul bancar din 2014:

„Aceeaşi procuratură, CNA, SIS, BNM – noi nu vedem care a fost aportul acestor autorităţi. La fel, Parlamentul şi guvernul - care au promovat diverse proiecte legislative ce au slăbit sistemul bancar şi au permis furtul. Respectiv, sunt foarte multe persoane care trebuie să fie investigate.”

Documentul este văzut ca unul „formal” şi de către un alt economist, Dumitru Pântea de la Expert-Grup:

„Sunt deja aproape patru ani de când a avut loc frauda bancară şi toată lumea are nevoie de rezultate. Pe de altă parte, guvernarea şi instituţiile care se ocupă de investigarea fraudei bancare înţeleg că, fără a prezenta ceva publicului, opinia generală îi califică drept părtaşi la modelarea acestei investigaţii. Dacă te uiţi pe această strategie, parcă se face ceva. Dar, de fapt, efectul este zero până acum - bani recuperaţi din fraude nu avem.”

Singurele sume recuperate până acum, aşa cum arată datele Băncii Naţionale, provin din procesul de lichidare a celor trei bănci, fiind vorba despre aproape 500 de milioane de lei.

Previous Next

XS
SM
MD
LG