Anneli Ute Gabanyi: „Moldova nu mai este piesa principală și frumoasă în vitrina UE”

Președintele Igor Dodon s-a întâlnit recent la Moscova cu vicepremierul rus Dmitri Kozak, reprezentantul special al Kremlinului pentru dezvoltarea relațiilor comercial-economice cu R. Moldova și a anuntat că emisarul rus este așteptat la Chişinău. Ca şi alţi comentatori politici, analista germană de origine română Anneli Ute-Gabanyi, o bună cunoscătoare a dosarului transnistrean, crede că ideea federalizării Republicii Moldova nu a dispărut.

Anneli Ute Gabanyi: „Moldova nu mai este piesa principală și frumoasă în vitrina UE”

Europa Liberă: Numirea lui Dmitri Kozak în calitate de reprezentant special al președintelui rus pentru dezvoltarea relațiilor economice și comerciale cu Republica Moldova este unul dintre subiectele de actualitate care generează numeroase interpretări. Dvs. cum vedeți această desemnare făcută de Vladimir Putin, ținând cont că a fost o încercare nereușită în anul 2003 de reglementare definitivă a conflictului transnistrean, dar care a rămas în istorie cu numele inițiatorului proiectului, „memorandumul Kozak”, și s-a soldat cu eșec?

Annely Ute Gabanyi

Anneli Ute Gabanyi: „Cred că acest eșec a lăsat urme în conștiința politică a celor din Kremlin și în special a dlui Putin și nu cred că atât Domnia sa, cât și Rusia au renunțat la scopul urmărit de către acel memorandum. De ce acum, de ce în acest fel? Cert este că dl Kozak este un personaj învestit cu o foarte mare greutate specifică politică, pentru că este și vicepremierul guvernului rus și este trimis special pe relații comerciale și economice. Deci, cei de la Moscova vor eventual să creeze impresia că țintesc nu spre scopuri politice, ci spre scopuri economice și comerciale. În al doilea rând, trebuie să ne gândim ce s-a schimbat în ultimii 15 ani și care este situația în momentul de față.”

Europa Liberă: Dar haideți să ne amintim care a fost esența soluționării în federalizarea Moldovei atunci, în 2003. Era vorba despre o variantă asimetrică – Transnistria și Găgăuzia urmau să obțină statut special cu drepturi și împuterniciri largi în cadrul statului Republica Moldova, iar Chișinăul își asuma obligația de a-și păstra neutralitatea, de a-i acorda Rusiei dreptul de dislocare a trupelor pe teritoriul din stânga Nistrului pe o perioadă de 20 de ani în calitate de garant al reglementării conflictului, precum și un șir de alte aspecte. Se poate reveni la ele la pachet?

Anneli Ute Gabanyi: „Problemele care au rămas la fel sunt acelea că această federalizare asimetrică, o federalizare care implică și dreptul Transnistriei și, bineînțeles, și al Găgăuziei de a lua hotărâri de politică externă, adică și hotărâri în legătură cu relațiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, cu NATO etc. înseamnă o limitare serioasă, dacă nu substanțială, a suveranității Republicii Moldova ca stat independent.

În al doilea rând, practic ar fi însemnat și păstrarea trupelor rusești pe teritoriul Republicii Moldova, respectiv al federației reunite, chiar dacă acest lucru se pare că n-a apărut în textul oficial, ci numai în niște adaosuri, cert este că aceste două lucruri sunt țintele pe care le urmărește Rusia și astăzi.

Dacă Rusia are intenția de a folosi aceleași mijloace, mijloacele-șoc din 2003 sau dacă încearcă s-o ia pe alte cărări, asta vom vedea și cred că ultimul lucru este valabil, însă ținta este aceeași și problema este agravată de faptul că între timp pe teritoriul Ucrainei a apărut o situație similară, un conflict înghețat în regiunile Donețk și Lugansk, care începe să se consolideze, un status-quo care, de asemenea, se îngheață și se fortifică, se solidifică. Și în acest caz o soluționare a conflictului transnistrean pe modelul și în interesul rusesc ar putea desigur să fie de mare interes în ceea ce privește scopurile urmărite de Moscova și în regiunea estică a Ucrainei.

Iar, din păcate, în ultimii 15 ani, dacă ne gândim la personajele care acum sunt la putere, dl Dodon prin tendințele lui de simpatie extremă pentru Moscova, chiar dacă pretinde că încearcă să garanteze o balanță între Est și Vest, totuși tendința este evidentă pentru oricine; iar pe de altă parte, între timp, după toate evenimentele politicii interne din Republica Moldova, simpatia și aprecierea pentru Republica Moldova la Uniunea Europeană, din păcate, a scăzut. Moldova nu mai este piesa principală și frumoasă în vitrina Uniunii Europene în ceea ce privește politica ei vizavi de țările din Est, respectiv fostele țări ale URSS-ului și în interior, ceea ce se pare a fi o constantă, dar în momentul de față situația este tot foarte proastă, forțele pro-europene și pro-democratice sunt mai slabe și dezbinate ca niciodată.”

Europa Liberă: Dar Dvs. admiteți totuși o federalizare, pentru că dacă e să-l credem pe Igor Dodon, la microfonul Europei Libere în câteva rânduri tot a repetat că ideea federalizării nu ar veni de la Răsărit, dar din Occident. Credeți că s-ar putea ajunge și în cadrul acestui mecanism de soluționare a problemei transnistrene formatul „5+2” la această idee de a federaliza Republica Moldova?

​Anneli Ute Gabanyi: „Noi știm că Germania întotdeauna a susținut această idee, ba chiar a dat sfaturi prețioase unor persoane din administrația moldovenească. Știm că a invitat la un moment dat moldoveni în Germania să le arate cât de bine funcționează federalizarea la noi. În paranteze fie spus, începe să scârțâie foarte tare în momentul de față în mai multe domenii, dar închidem paranteza. Este posibil, însă nu depinde de numele schimbării sau numele acțiunii care se va lua, dacă se numește federalizare sau altfel, problema este care este esența acestei mișcări. Și dacă esența este acea care păstrează dreptul trupelor rusești de a rămâne pe o perioadă nedefinită pe teritoriul unui stat atunci federalizat moldovenesc și dacă, de asemenea, federalizarea va rămâne asimetrică în favoarea Transnistriei, iar Transnistria putem presupune că rămâne în continuare coada din care dă câinele, adică o forță care este de fapt controlată de Moscova, atunci situația nu va fi acceptabilă pentru Republica Moldova și nu va fi favorabilă.

Dar întrebarea este: cine va fi la discuțiile „5+2”, cine vor fi funcționarii, ce interese îi vor mâna și pe ei? Noi am văzut foarte multe schimbări în acest moment în această privință. Ne gândim și la Memorandumul Maseberg, care la un moment dat a fost încheiat între Merkel și prim-ministrul Rusiei. Deci, niciodată nu se va ști cine vrea să-și aroge o victorie, dl Frattini, eventual... Nu putem să știm, iar Statele Unite nu cred că sunt o forță pe care te poți baza în ceea ce privește luarea unor decizii realmente sănătoase.”

Europa Liberă: Și la Chișinău în vârful puterii în timp ce președintele Igor Dodon și Partidul Socialiștilor cred că trupele ruse nu ar trebui să părăsească estul Moldovei, Transnistria, până la reglementarea conflictului, guvernarea, prin vocea premierului, chiar recent Pavel Filip a cerut din nou retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova de la tribuna ONU.

Anneli Ute Gabanyi: „Din păcate, tribuna ONU este o tribună propagandistică în cel mai bun caz, dar, din păcate, din punct de vedere decizional, nu este prea relevantă și, din păcate, am văzut că și la OSCE unde chiar s-a cerut în mod imperativ retragerea trupelor în 2009, aceste trupe pur și simplu au rămas sub diverse pretexte și după aceea chiar fără pretexte. Însă acest tertip de a insista asupra felului în care o mișcare o va preceda pe cealaltă, adică retragerea trupelor să fie făcută înainte sau după rezolvarea problemei Transnistriei este de asemenea o metodă pe care o cunoaștem din poziția pe care Rusia a adoptat-o la Maseberg și gradarea în timp a măsurilor este exact ceea pe care Rusia o va folosi pentru, de exemplu, a pretinde că conflictul din Transnistria s-a soluționat și totuși să nu se retragă.

Nu avem nicio garanție și de altfel cum au spus și alți observatori și o spun și eu: status-quo este în interesul Rusiei, chiar dacă este scump, pentru că Transnistria nu este chiar în cea mai bună formă economică, dar în același timp să nu credem că status-quo al Transnistriei înseamnă și un statut static, adică este ceva, o statalitate, chiar dacă este ilegală, care se consolidează. Timpul lucrează în favoarea Rusiei.

Cu cât durează acest conflict deschis, cu atât forțele, din păcate, din Republica Moldova ar putea să slăbească; decât dacă la viitoarele alegeri acest subiect va trezi oamenii cu scaun la cap, aș spune, din Chișinău și din Republica Moldova, în general, dacă o să-și dea seama de pericolul care îi paște dacă o victorie a socialiștilor și a lui Dodon în mod implicit îi va duce mai aproape de soluționarea diferendului prin măsuri care sunt numai în favoarea Moscovei.”

Europa Liberă: Și experții de la Chișinău spun că interesul Moscovei este să asigure o victorie clară a Partidului Socialiștilor.

Anneli Ute Gabanyi: „Da!”

Europa Liberă: Dvs. credeți că la Moscova acum s-ar face planuri cum se va așeza relația moldo-rusă imediat după alegerile parlamentare?

​Anneli Ute Gabanyi: „Ei vor o victorie clară, dar nu atât de clară, încât Rusia să fie nevoită eventual să preia și anumite plăți pentru a asigura situația economică din Republica Moldova, adică plata pentru economia moldovenească în interesul Rusiei să fie făcută în continuare de către Uniunea Europeană și de către Occident, dar câștigul politic să fie al Moscovei.”

Europa Liberă: Și în funcție de cine câștigă alegerile parlamentare din februarie ar putea să fie mai clar și care va fi soarta regiunii transnistrene?

Anneli Ute Gabanyi: „Eu cred că da. În cazul în care socialiștii nu câștigă sau nu câștigă clar și în cazul în care partidele pro-europene s-ar uni ceva mai solid decât în alte dăți, eventual există o șansă pentru Republica Moldova ca să se impună un prim-ministru care este pro-european și eventual să se ajungă și la politici care să recâștige și susținerea, și încrederea Occidentului, a Uniunii Europene.”

Europa Liberă: Dar până la finele anului dl Frattini nu va mai forța situația să se ajungă la anumite compromisuri?

Anneli Ute Gabanyi: „Data trecută a fost cam străveziu, ca să spun așa, și cred că și în lumina celor spuse atunci și în comportamentul lui și a celor spuse și la Moscova nu cred că mai are susținerea în Republica Moldova și credibilitatea pentru cele ce va încerca să spună.

Interesantă este și numirea unui fost coleg și prieten de-al meu, Claus Neukirch, la conducerea Misiunii OSCE, ceea ce de asemenea arată că influența va fi și a Germaniei în acest context mărită; și am mai vorbit despre interesul Germaniei pentru o soluționare a acestui diferend. În Germania crezându-se încă – și nu numai în Germania – că diferendul transnistrean este cel mai ușor de soluționat din cele care există pe teritoriul fostei URSS.

Cert este că este cel mai important, pentru că dacă se pierde – și acest lucru tot îl repet –, dacă se pierde Republica Moldova, și Ucraina este pierdută. Republica Moldova este un fel de pavăză pentru Ucraina și este trist că aceste două state n-au reușit să se pună mai bine de acord în această privință, dar, cel puțin, Ucraina nici n-a boicotat anumite acțiuni ale Republicii Moldova așa cum a fost cazul înainte de guvernul actual.”

Europa Liberă: Apropo, Dvs. credeți că mandatul dlui Neukirch ar putea să fie diferit, deosebit de mandatele predecesorilor săi, care au fost toți americani, dlui fiind german?

Anneli Ute Gabanyi: „Este posibil, este posibil. În orice caz s-ar putea să aibă o altă tentă. În primul rând, pozitiv ar putea să fie faptul că Neukirch cunoaște situația foarte bine, a și publicat, adică este un om de știință, un coleg respectat. Pe de altă parte, însă îmi amintesc foarte bine de ceea ce am discutat. El a fost la misiune cred că și în 2003. Noi am corespondat, ne-am scris e-mailuri etc. și este clar că el, fiind funcționar, nu este liber să se exercite întru totul, să spun așa, spiritul științific pur. E limpede, e normal.”

Europa Liberă: El are șefi, are superiori care îi vor spune ce să facă, cum să facă, de ce să facă.

Anneli Ute Gabanyi: „Asta am vrut să spun în termeni ceva mai..., care îl menajează.”